|
Iti multumesc domnule AlinB
|
Citat:
Pricepusi pana la urma? |
Domnule, la teorie sunteti foarte bun! Insa as vrea sa vad cum ati sti sa vorbiti fata in fata si sa o incurajati sa depaseasca acest moment pe colega noastra de forum!
|
Ca asa la teorie din spatele monitorului toti suntem ärtisti""!
|
Citat:
Singura solutie valida este insa Hristos cel rastignit. Daca El, fara vina, a acceptat sa fie rastignit pentru pacatele mele, sa nu accept eu sa ma rastignesc, pentru ele, ca murind impreuna cu El, sa inviez impreuna cu El spre Viata vesnica? Spunea un parinte ca exista doua nasteri din nou: Cea prin apa botezulu, care o avem majoritatea si cea care din pacate prea putin o au: cea din proprie vointa ca hotarare statornica, inoita clipa de clipa, spre o viata noua, in El. |
AlinB, suntem oameni, nu sfinti, nu Iisus Hritos. Suntem niste nenorociti de oameni care nu au cum sa ajunga ca Iisus Hristos, pentru ca Iisus este Omul Perfect. Putem doar tinde spre perfectiune, ar niciodata n-o vom putea obtine.
Sa nu uitam, ca, ca oameni, suntem condusi foarte mult de sentimente si dorinte. Ti se pare atat de grav sa doresti sa ti se ofere si tie macar un sfert din ceea ce daruiesti? Suntem umani, e normal sa avem dorinte, placeri si sentimente. E normal sa suferim. Uite ca unii se pierd si nu stiu cum sa iasa din starea de suferinta. Si asta nu are neaparat legatura cu Dumnzeu. Tu, ca om trebuie sa gasesti o sulutie de a iesi din starile astea sufletesti. Dumnezeu doar te ajuta sa gasesti calea, nu-ti pune pe tava solutia. Altfel nu ar mai avea rost viata asta dca toate ni le-ar da Dumnezeu asa cum vrem noi si cand vrem noi. |
Oh, ai putea sa o invidiezi enorm pe Gabriela.
Pentru ca la tine funia este inca departe de par, inca mai faci multe giumbuslucuri si in ciuda lor sa te dai totusi credincioasa-mai-buna-decat-credinciosii. Dar mai devreme sau mai tarziu o sa se termine si la tine comedia. |
Citat:
|
Citat:
S-a convertit in timp ce parodia crestinismul. |
Citat:
|
Citat:
Inteleg ca cauti un sot. Si esti deprimata ca nu-l gasesti. O sa vin si eu cu sfaturi- poate cine stie, ceva-ceva tot o sa ti se potriveasca. Domnul zice: cel ce Ma iubeste face poruncile Mele; deci, iata, asta e calea; dragostea nu sta in sentimentalisme, ba chiar dimpotriva, e o deschidere si incredere catre Dumnezeu. Deci nu cred ca trebuie sa pornim de la ideea ca ar trebui sa ne sfintim instant. Stai linistita, nimeni de pe acest forum nu sta mai bine la capitolul asta, desi toata lumea se da atot stiutoare :)) Deci acum depinde de tine ce o sa faci: o sa stai in front asteptand raspunsul Domnului (si El se va ocupa DUMNEZEIESTE de problema ta, daca nu te lasi!) sau o sa pleci bombanind! merita sa astepti, sa crezi, cum zice psalmistul: sa se imbarbateze inima ta si asteapta pe Domnul. Atat trebuie sa faci, sa nu te lasi. Cazi, te ridici. Nu trebuie sa faci totul dintr-o data! Presareaza-ti ziua cu rugaciune si plange inaintea Domnului (cum zice psalmul:inima mea voi varsa inaintea Domnului!). Citeste Evanghelia si incearca sa lucrezi poruncile (doar nu zice El acolo: ceea ce ceri, sa si crezi ca ai primit, si se va da). Trebuie sa trecem si prin Egipt, dar Dumnezeu ne va duce in pamantul fagaduintei! asta e baza noastra, nadejdea. El ne-a invatat nadejdea si El va birui. Ai incredere in El, singurul care nu ne va lasa niciodata. Spovedeste-te, Impartaseste-te, roaga-te (cu cuvintele tale eventual) si ai incredere. Stie El! Deci asta e cam ce trebuie sa fac si eu :))) |
Citat:
Nu Alin, nu ma dau credincioasa-mai-buna-decat-crediniosii, dar as putea oricand sa m dau credincioasa-mai-buna-decat-tine, ca eu nu-s o fiara ca rine sa atac persona pe toate partile. Cand o sa-ti vin cu atac la persoana, atunci s-o mai faci si tu. Sti, e cel mai usor lucru de facut... Si cand o sa se termine comedia, la mine o sa se termine, nu la tine, asa ca nu va de ce ti-ar pasa. Ai impresia ca pentru ca nu cred in ce au scris unii sa zisi sfinti nu sunt credincioasa si pentru ca nu cred in institutia bisericii care in afara de a ne seca de bani se a contrui o groaza de biserici de care ne putem lipsi, ca totusi, avem biserici, in loc sa se construiasca ceea ce avem nevoie (spitale, scoli, gradinite). Romania nu mai are nevoie de alte biserici, sunt deja destule, dar unde-s centrele medicale, scolile si gradinitele, mai ales la sat? Ele nu prea exista pentru ca unora li se rupe de ei si prefera sa construiasca o biserica de x milioane de euro. Ma scuzati de offtopic, dar deja m-am saturat savd cum aproape la fiecare postare e-a mea domnul AlinB are ceva de zis impotriva mea... Alin, nu invidiez pe nimeni in general. Un pacat in minus... |
Citat:
Da domnule, sunt deprimata. Si nu de ieri de azi, ci de ani. Sigur singura nu as fi putut rezista pana acum, dar totodata ma intreb daca fericirea exista, iar fericirea in niciun caz nu o atribui doar sfintilor, ci si oamenilor de rand care mai au puterea sa creada in Dumnezeu. Eu sunt la pamant. Si sa va spun si de ce. Pentru ca am vazut ca Dumnezeu lucreaza prin oameni, insa in momentul de fata nu exista un om caruia sa ii pese si de mine, catusi de putin. Si da...caut un sot. Ce este gresit in asta? O sa imi spuneti ca este gresit ca sunt deprimata. Spune-ti-mi cum sa ies din starea aceasta, un lucru care sa functioneze cu adevarat, si poate, poate "se va prinde" Sa il iubesc pe Dumnezeu inseamna si sa ma simt implinita. Unii oameni se simt impliniti doar iubindu-l si simtindu-se iubiti de Dumnezeu si au ales calea monahismului. Eu sunt departe de a alege aceasta cale, am ales calea casniciei, aceasta imi spune si inima si ratiunea, si ma pot simti implinita prin a sti si a mi se demonstra ca exista macar un barbat pe lumea aceasta caruia sa ii pese si sa vrea sa fie langa mine sufleteste. Poate sunt slaba dar de ce sa spun ca lucrurile stau altfel cand asta mi-e realitatea? |
Trag concluzia ca barbatii de pe acolo din zona ta (Bucuresti/Ploiesti) cam "slabi de ingeri"" (nu ca la noi la Moldova mai hotarati)! Chiar nici unul mai hotarat care sa-i placa de tine si sa actioneze hotarat ?!
Oricum, nu trebuie sa disperi- sunt convins ca pana la urma vei gasi pe cineva care sa-ti placa! |
Pacat ca nu locuiesc in Bucuresti- le-ar arata moldoveanu' la infumuratii aia de "mitici de Dambovita"" cum trebuie actionat!
|
Citat:
Pot intelege exact "ce simti", suferinta legata de singuratate...si eu fac parte "din club" ca sa zic asa...in sensul ca imi doresc sa-mi pot imparti viata cu cineva... Dar uite cum gandesc eu...ina-ti dori acest lucru nu este nici un pacat, faptul ca nu l-ai primit...doar dzeu cunoaste raspunsul exact la aceasta problema...de ce nu l-ai primit, INCA!!! Mie insa imi pare gresit sa te superi pe El, sa cartesti impotriva vointei Sale, sa te razvratesti...stiu exact cat de greu de dus este o existenta fada...fara sa poti plange pe umarul cuiva, fara sa te poti bucura impreuna cu cineva... Eu cred ca Dzeu totusi ti-a ascultat rugaciunile, poate iti pune doar taria credintei la incercare, poate iti pune la incercare rabdarea, sau consecventa... pe Dzeu nu ne putem supara...este nefiresc...de la El avem toate...iata ce frumos descrie acest lucru , o tanara: Pentru Dumnezeu, eu cine sunt? Special Luni, 02 Septembrie 2013 09:11 Când sunt întrebată: “Cine sunteți?” primul raspuns care îmi vine este: “Pentru cine?”. Față de timp viața mea nu-I nici măcar o scânteie, pentru lume nu-s nici un fir de nisip, pentru unii sunt un chip, pentru câțiva am și un nume. Pentru cei dragi, cineva drag, dar pentru Dumnezeu, eu cine sunt? Pentru a afla asta să vedem ce a făcut El pentru mine. A făcut aerul pe care îl respir, pământul cu fiecare fir de iarbă pe care calc, frumusețea ascunsă în fiecare strop de rouă, oamenii minunați din jurul meu, trupul meu ce funcționeaza ca o mașină aproape perfectă, fără ca eu măcar să știu cât de cât cum, sufletul ce-mi face carnea vie, viața însăși pe care mama și tata oricât ar fi vrut, fără voia Lui, nu mi-ar fi putut-o da, a murit și a înviat… toate astea, de dragul meu. Deci, la intrebarea: “Cine sunteți?” răspunsul meu este: ”Cu toata modestia, sunt LUMINA OCHILOR LUI DUMNEZEU, ca oricare alt om.” Daca am vedea fiecare clipă a vieții ca pe o declarație de dragoste din partea Lui, nu ne-am mai umili păcătuind, ci ne-am strădui, pe cât ne este cu putință, să ne smerim făcând voia Lui, chiar dacă, poate, uneori, ne călcăm pe inimă pentru asta. (Cătălina Felicanu) Deci te rog, nu dispera, AI INCREDERE in Mantuitorul nostru IIsus Hristos, care s-a dat jertfa pentru mantuirea sufletelor noastre... Ai incredere, nadejde(mantuitoare!), rabdare, si deocamdata roaga-te cum si cat poti tu... Mergi la spovedanie,incearca sa implinesti sfaturile duhovniului, frecventeaza slujbele bisericii , in special Duminica Sf.Liturghie...pt a aduce Slava, Multumire si Inchinaciune Celui care ti-a daruit VIATA! Si mai ales NU TE INDOI, ca Dumnezeu doreste in tot timpul si in orice chip mantuirea noastra, a fiecaruia dintre noi! Pentru aceea s-a rastignit, pentru aceea a Inviat! Dumnezeu sa ne ajute si tie si mie, asa cum crede de cuviinta! Numai bine iti doresc! |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Acum fiind obosita si mahnita, acorda-ti un ragaz....odihneste-te, dormi, mananca, viseaza, asculta muzica, adu-ti aminte si de Domnul din cand in cand...si incearca...nu numai rugaciunea...ci chiar niste dialoguri cu Domnul si mantuitorul nostru Iisus Hristos...eu am primit raspunsuri la toate intrebarile...nu imediat, pe loc, dar in scurta vreme dupa ca am pus intrebarea. A primi niste raspunsuri, presupune gasirea unor solutii, deci NADEJDE la Dumnezeu!!!Incredere in El, SPERANTA, si mai ai si tu un pic de rabdare... Astept vesti de la tine...curand! Poti sa-mi scrii si in privat, oricand... iti doresc numai bine! |
Citat:
Parintele Arsenie Boca spunea sa avem grija ce ne dorim caci s-ar putea sa... obtinem! Adica, in cazul tau, tu esti trista din pricina singuratatii. Daca ai valorifica duhovniceste aceasta singuratate si ai lupta cu gandurile de desfranare, de deznadejde si cu orice alt gand inspirat de cel rau, atunci ai avea acces la pace divina. Sfantul Siluan Athonitul si Sfantul Serafim de Sarov vorbesc foarte concludent despre aceasta pace divina care se poate obtine prin lupta cu pacatul si prin rugaciune. Pacat ca multi crestini nici nu stiu a exista asa ceva. Poate ca ai o chemare catre viata monahala pe care nu ai constientizat-o. Un preot vazator cu duhul ti-ar spune daca e asa sau nu. Poti duce o viata placuta lui Dumnezeu, curata, si in mijlocul multimii. Pune-ti o candela in fata icoanei, stropeste cu Aghiazma casa, unge-te cu mir si roaga-te sa se faca voia lui Dumnezeu cu tine, nu voia ta. Cumpara o floare si pune-o in vaza de pe masa ori tot in fata icoanei, spune rugaciunea lui Iisus, citeste si Psaltirea Maicii Domnului si Dumnezeu ori Paraclisul ei, rugaciunile de dimineata si de seara... Dar ,,Să nu spui… Să nu spui „Tată”, dacă nu te comporți ca un fiu. Să nu spui „Nostru”, dacă trăiești închis în egoismul tău. Să nu spui „Care ești în ceruri”, dacă ești preocupat numai de lucrurile pământești. Să nu spui „Sfințească-se numele Tău”, dacă nu îl respecți. Să nu spui „Vie împărăția Ta”, dacă o confunzi cu succesul material. Să nu spui „Facă-se voia Ta”, dacă nu o accepți când e dureroasă. Să nu spui „Pâinea noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi”, dacă nu te gândești la cei înfometați, la cei însetați, la cei fără carte, fără adăpost, fără mijloace de supraviețuire. Să nu spui „Ne iartă nouă păcatele noastre”, dacă nu te-ai împăcat cu aproapele tău. Să nu spui „Nu ne duce pe noi în ispită”, dacă ai de gând să păcătuiești în continuare. Să nu spui „Mântuiește-ne de cel rău”, dacă nu te împotrivești răului. Să nu spui „Amin”, dacă nu iei în serios cuvintele din Tatăl nostru." (http://jurnalspiritual.eu/sa-nu-spui/) Crezi ca Dumnezeu nu stie ce e mai bine pentru tine? Crezi ca un sot poate reprezenta doar garantia fericirii? Si casatoria, ca si singuratatea, reprezinta tot o cruce de dus. Tot cu ajutorul lui Dumnezeu trebuie dusa si aceasta cruce, nu fara El! |
Citat:
La mine situatia e un pic diferita: deznadajdia vine din faptul ca desi actionez cu toata hotararea si fermitatea atunci cand imi place intradevar de cineva (nu sunt genul de om retras sau timid- imi place sa socializez, sa ies in targ cu prietenii, sa joc fotbal, petrecerile im plac, etc), totusi parca nimic nu se leaga............desi caut si ma zbat nici o ocazie nu se iveste, de care sa pot profita........ Totusi ca sa fiu cinstit pana la capat- si aici I multumesc Lui Dumnezeu- macar o data in viata am iubit cu adevarat pe cineva. Doar ca au fost momente cand m-am intrebat ""De ce Doamne ??"" Cu toate ca m-am rugat ca sa fiu cu accea persoana, si nu numai atat- am si actionat prin fapte concrete in sensul asta, totusi degeaba.... |
Citat:
Numai bine va doresc! |
Eu cred ca nu este cazul sa "ne repezim" sa o certam asa!
Ea sufera!...aici nu mai conteaza vinovatii, are duhovnic, se spovedeste...acolo se disputa vinovatiile...nu este o persoana atee, ci doar suparata si speriata de propria existenta! Noi suntem aici ca s-o iubim, macar sa incercam, si s-o ajutam, cum putem fiecare... Dar daca ea , Gabriela are un zbucium sufletesc, un razboi, sau chiar si "o cadere"....care dintre noi nu a avut? Eu zic sa ne mobilizam cumva si s-o intarim, daca se poate, sufleteste. Doamne ajuta! |
Multumesc, si numai bine va doresc si eu!
|
Sa ne bucuram!
Sa ne bucuram de tot ceea ce ne inconjoara!
De aceste frumoase zile de toamna, de soarele bland si stralucitor, de culorile superbe ale frumnzelor, galbui, rosiatice, maronii...unele verzi!...muzica ce ne incanta, zborul indecis al unui fluture, lectura unei carti...daca se poate cu incarcatura spirituala, sau macar de cultura generala...un pranz gatit cu atentie si dragoste... Sa privim cu atenti ceea ce se intampla in vecinatatea noastra!...Un copil se naste, altul zambeste, un bolnav grav de cancer spera sa se insanatoseasca...amintirea clipelor frumoase pe care ni le-a daruit Dzeu si viata, putine sau multe...invocarea numelui lui Dzeu...toate acestea plus multe altele, care se cer "vazute"...ne pot face viata "mai frumoasa"... TREBUIE DOAR SA PRIVIM CU ATENTIE IN JUR! |
Citat:
De obicei tu erai cea care ii enervai pe ei cu sfaturile tale "crestinesti". Citat:
Verifica-ti postarile mai vechi. In plus, tocmai ai confirmat, in aceeasi fraza, ceea ce te straduiai sa infirmi. Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
De ce Biserica ar trebui sa se ocupe cu asa ceva? Vezi ca nu poti sa procesezi si nu faci decat sa reciti ca papagalul ce scrie presa? Citat:
Ca te identifici cu ele, e problema ta. Citat:
Faptul ca ii judeci in masa este probabil din cauza ca ei au ceva si tu nu ai. Dar ai vrea. Si nu poti. Dar nici nu vrei. |
Citat:
Si aici parca spuneai ceva la inceput, ca sunt niste oameni carora ai putea sa le multumesti, dar pentru tine nu e suficient. Si unde scrie ca Dumnezeu lucreaza DOAR prin altii? Unde scrie ca tu nu poti sa te ridici din starea in care esti si iti trebuie neaparat un om care sa fie asa si pe dincolo conform unei liste personale de dorinte poate nu tocmai inspirate? Citat:
Citat:
Dupa cum mi-ai multumit, credeam ca ai inteles. Citat:
Avem destui care sunt credinciosi doar pentru ca sa primeasca cutare sau cutare de la DUmnezeu sau sa-i fereasca de cutare si cutare, etc. Asta nu are nici o legatura cu credinta crestina, e pur utilitarism religios. Citat:
Citat:
Trebuie sa ai o anumita structura sufleteasca mai ales ca intr-o casatorie poti ajunge nu de putine ori sa duci nu doar povara ta ci si a celuilalt. Ori tu, aproape ca nu iti poti purta nici macar propria povara, atunci? Citat:
Are cineva de pe forum o zicala la semnatura "suntem prizonierii propriei minti". Putem varia nitel in sensul ca suntem prizonierii propriei "realitati" sau a modului gresit in care ne definim fericirea sau a modului gresit in care ajungem sa ne raportam la unicul lucru care ne poate salva: credinta in Hristos si jerfa Sa si ce loc ar trebui sa aiba in viata noastra. |
Citat:
Tocmai asta am vrut sa zic, ca nu e deloc gresit sa vrei sa te casatoresti, sa-ti gasesti un sot care sa te iubeasca si pe care sa-l iubesti. Cum sa fie gresit? Asa ne-a lasat Dumnezeu si El binecuvinteaza dorinta ta! Iar partea cu deprimarea- n-am zis ca e gresit, dimpotriva-permite-ti sa fii si deprimata. Dar arata-I Domnului asta. Si ai rabdare, pentru ca El vede dorinta ta (care e buna, fara indoiala; de ce te indoiesti ca e o dorinta buna?) si o va implini cum numai El stie..Nu esti slaba, e bine si normal ca-ti doresti asta, si tristetea ta e normala. Dar ai totusi incredere ca Domnul te asculta si nu-Ti va da piatra in loc de paine. Ce sa faci? Daca e sa-ti dau un sfat (desi nu cred ca e cazul, dar totusi....) - spovedeste-te, impartaseste-te, citeste Psaltirea; si stai departe de forum, nu merita sa te incarci si cu poverile altora.. |
AlinB: "Fraților, chiar de va cădea un om în vreo greșeală, voi cei duhovnicești îndreptați-l, pe unul ca acesta cu duhul blândeții, luând seama la tine însuți, ca să nu cazi și tu în ispită."
DECI LUATI SEAMA LA DVS CEL CREDINCIOS CARE NU STITI DECAT SA MUSTRATI SI SA JUDECATI SA NU CADETI ....AVETI MARE GRIJA CA VENI-VA UN MOMENT IN CARE VA VA FI PUSA LA INCERCARE ATAT DE MULTA CREDINTA SI NU MARE SA VA FIE MIRAREA CAND NU VETI FI INTELES DE CEILALTI (SI MOMENTUL ACELA NU VA VENI PENTRU CA VI-L DORESC EU). P.S.: Daca puteti observa domnule AlinB ca in acest topic v-am respectat si v-am scris doar la pers a doua pl., sau poate va este ochiul prea pln de credinta ca sa mai vedeti acest lucru si sa incercati sa faceti la fel |
Citat:
|
Citat:
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Insa CERI PREA REPEDE, MAI AI PUTINA RABDARE! Si lasa-te modelata de mainile sale, ca lutul in mainile Olarului!!! |
Pentru "cescuta" Gabriela!!! hai, zambeste te rog!
Arsenie Boca – Povestea cescutei
O familie a plecat intr-o excursie in Anglia pentru a cumpara ceva dintr-un frumos magazin de antichitati, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la casatorie. Amandurura le placeau antichitatile si produsele din argila, ceramice, in special cestile de ceai. Au observat o ceasca exceptionala si au intrebat: “Putem sa vedem cescuta aceea? Nu am vazut niciodata ceva atat de frumos.” In timp ce doamna le oferea ceea ce cerusera, cescuta de ceai a inceput sa vorbeasca: “Voi nu puteti sa intelegeti. Nu am fost de la inceput o cescuta de ceai. Candva am fost doar un bulgare de argila rosie. Stapanul m-a luat si m-a rulat, m-a batut tare, m-a framantat in repetate randuri, iar eu am strigat: “Nu face asta!”,”Nu-mi place!” “Lasa-ma in pace,” dar EL a zambit doar si a spus cu blandete: “Inca nu!” Apoi, ah! Am fost asezata pe o roata si am fost invartita, invartita, invartita. “Opreste!” Ametesc! O sa-mi fie rau!” am strigat. Dar stapanul doar a dat din cap si a spus, linistit: “Inca nu.” M-a invartit, m-a framantat si m-a lovit si m-a modelat pana a obtinut forma care i-a convenit si apoi m-a bagat in cuptor. Niciodata nu am simtit atata caldura. Am strigat, am batut si am izbit usa … “Ajutor! Scoate-ma de aici!” Puteam sa-l vad printr-o deschizatura si puteam citi pe buzele sale in timp ce clatina din cap dintr-o parte in alta: “Inca nu.” Cand ma gandeam ca nu voi mai rezista inca un minut, usa s-a deschis. Cu atentie, m-a scos afara si m-a pus pe raft… am inceput sa ma racoresc. O, ma simteam atat de bine! “Ei, asa este mult mai bine” m-am gandit. Dar dupa ce m-am racorit, m-a luat, m-a periat si m-a colorat peste tot… mirosurile erau oribile. Am crezut ca ma sufoc. “O, te rog, inceteaza, inceteaza, am strigat!” EL doar a dat din cap si a spus: “Inca nu!” Apoi, deodata m-a pus din nou in cuptor. Numai ca acum nu a mai fost ca prima data. Era de doua ori mai fierbinte si simteam ca ma voi sufoca. L-am rugat. Am insistat. Am strigat. am plans, eram convinsa ca nu voi scapa. Eram gata sa renunt. Chiar atunci usa s-a deschis si EL m-a scos afara si, din nou, m-a asezat pe raft, unde m-am racorit si am asteptat si am asteptat intrebandu-ma: “Oare ce are de gand sa-mi mai faca?” O ora mai tarziu mi-a dat o oglinda si a spus: “Uita-te la tine.” Si m-am uitat. “Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu. Este frumoasa. Sunt frumoasa!!!” EL a vorbit bland: “Vreau sa tii minte: stiu ca a durut cand ai fost rulata, framantata, lovita, invartita, dar daca te-as fi lasat singura, te-ai fi uscat. Stiu ca ai ametit cand te-am invartit pe roata, dar daca m-as fi oprit, te-ai fi desfacut bucatele, te-ai fi faramitat. Stiu ca a durut si ca a fost foarte cald in cuptor si neplacut, dar a trebuit sa te pun acolo, altfel te-ai fi crapat. Stiu ca mirosurile nu ti-au facut bine cand te-am periat si te-am colorat peste tot, dar daca nu as fi facut asta, niciodata nu te-ai fi calit cu adevarat. Nu ai fi avut stralucire in viata. Daca nu te-as fi bagat pentru a doua oara in cuptor, nu ai fi supravietuit prea mult fiindca acea intarire nu ar fi tinut. Acum esti un produs finit. Acum esti ceea ce am avut in minte prima data cand am inceput sa lucrez cu tine.“ Morala este aceasta: Dumnezeu stie ce face cu fiecare dintre noi. EL este OLARUL, iar noi suntem argila Lui. EL ne va modela, ne va face si ne va expune la presiunile necesare pentru a fi lucrari perfecte care sa implineasca buna, placuta sfanta Sa Voie. Daca viata pare grea si esti lovit, batut si impins aproape fara mila; cand lumea ti pare ca se invarteste necontrolat; cand simti ca esti intr-o suferinta ingrozitoare, cand viata pare cumplita, fa-ti un ceai si bea-l din cea mai draguta ceasca, aseaza-te si gandeste-te la cele citite aici si apoi discuta putin cu OLARUL. Parintele Arsenie Boca |
Multumesc!
Minunat! Multumesc! Si eu care credeam ca am citit aproape tot de/despre Sfantul parinte Arsenie Boca, aceasta povestioara n-am citit-o!
Si daca tot am citit toate comentariile de pe acest topic as vrea sa-mi dau si eu cu parerea, chiar daca stiu ca nu o voi ajuta pe Gabriela, ba dimpotriva... As vrea sa spun ca-mi este foarte cunoscuta povestea ei (am trait-o si eu intr-o oarecare masura si am observat-o si la alte persoane, chiar la o prietena cu care discut foarte mult, din pacate insa neputand s-o ajut nici pe ea, pentru ca nu vrea, asa gandesc eu...) Cred ca in asemenea momente din viata conteaza foarte mult sa vrei cu adevarat sa iesi din aceasta stare, nu doar sa spui ca vrei...Dumnezeu stie foarte bine cand vrem cu adevarat, ne stie inima, nu conteaza ce spunem noi. Trebuie sa vrem cu adevarat sa ne lasam in voia Lui, nu doar sa spunem sau sa credem ca vrem. De multe ori noi credem ca ceea ce ne dorim este bine, nici macar nu vrem sa vedem altceva. Egoisti si mandri, credem ca stim ce e bine, iar Dumnezeu trebuie sa ne dea ce vrem, cand vrem si, mai ales, PE CINE VREM NOI! De cele mai multe ori persoanele in situatia asta isi doresc un ANUMIT barbat /o ANUMITA femeie (nu un sot/sotie), dar nu vor sa recunoasca, iar daca acea persoana nu e sa fie al/a lor, se supara rau de tot si ''sufera'' foarte tare! Devin foarte sensibile, plang, au nevoie de compasiune! Confunda sensibilitatea cu mandria, cu orgoliul (sau poate nici macar nu stiu sa faca diferenta), iar cand cineva le spune lucrurile astea in fata , se supara si mai rau, pentru ca ele nu vor sa vada realitatea ci vor doar sa le bata cineva cu palma pe umar si sa le spuna: lasa c-o sa treaca, ramai asa cum esti, esti o fiinta sensibila, buna, iubitoare, ceilalti sunt rai si neintelegatori, inclusiv Dumnezeu, doar tu esti bun/buna, tu nu ai gresit cu nimic....nu e vina ta....CEILALTI sunt vinovati. Din pacate insa asta nu-i ajuta cu nimic , mai rau le face, dar ei nu-si dau seama! Un dus rece, urmat de asumarea greselilor proprii si de recunoasterea slabiciunii si a necredintei noastre este singura posibilitate! Nu exista formule magice sau ceva anume de facut pentru a iesi din aceasta situatie, asa cum cer unele persoane sa li se spuna atunci cand cer ajutor, spun de multe ori: spuneti-mi concret ce sa fac, cum sa fac, vor o formula magica, un ritual, sau eventual sa cumpere ceva ca sa rezolve problema, cand le dai ''doctoria'' cea adevarat n-o primesc, nici macar atunci cand le-o da un medic (duhovnic) bun... Probabil ca vor doar compasiune si, eventual, sa li se spuna ca ei n-au gresit cu nimic, sa se autoconvinga ca ei sunt in regula, totul e normal cu ei, dar n-au noroc, nu vrea Dumnezeu (asa spune prietena mea)! Imi cer scuze daca am suparat pe cineva. Doamne ajuta! |
Poti sa fii sigura ca ti-ai castigat deja antipatia domnisoarei.
Nu ca n-ai avea dreptate, doar ca ai fost prea directa si forma e mai importanta decat continutul desi pe alt topic deplangea superficialitati de genul asta la barbati. Numai la barbati, desigur. Ei au o problema, noi nici una, de fapt este una, singura noastra problema e ca nu avem si noi unul. |
Citat:
Pentru ca sa-ti dea un impuls duhovnicesc, Sf. Impartasanie trebuie primita cu o stare duhovniceasca adecvata. Altfel, cum este si scris, poti sa te si pagubesti in loc sa te folosesti. |
Citat:
Poate sa-ti ofere o consolare intelectuala, pentru cine o cauta, dar una sufleteasca cand esti in mijlocul suferintei, nu prea. |
Citat:
Nu stiu cati oameni care chiar casatoriti fiind au o raportarea fireasca la casatorie, cel putin dupa standardele crestine. Nu stiu cati din cei/cele care vor sa se casatoreasca se gandesc in primul rand la mantuire care inseamna pe undeva si o doza de suferinta cat se gandesc la compatibilitate fireasca, stare financiara, intelectuala, ca promisiunile de "impreuna la bine si la rau" pot insemna in ciuda celor mai bune asteptari, mai mult rau decat bine si isi asuma acest rau si il duc efectiv impreuna, etc. Iar cu rabdarea, la o femeie care se apropie de 40 e mai greu, si mai ales poate sa astepte mult si bine daca nu schimba nimic in abordarea problemei. |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 20:26:49. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.