Spuneti din nou de Tertulian, dar acesta s-a dus la niste eretici, nu la gnostici. Noi ii avem pe sfinti, nu ati precizat ce confesiune sau religie sunteti.

Repet intrebarea lui ai2: Sfintii respectivi au fost prezenti la Facere? Si daca nu, de unde stiu ce si cum s-a intamplat?

cred ca am altceva mai bun de facut
 

Din pacate, omului fara Dumnezeu nu poti sa-i vorbesti de Dumnezeu. Pentru ca nu are deschidere. In fine, daca vrei crezi linistit in continuare ca genialitatea este produsul unei mase de carne, sau pe-acolo. Sorry ca m-am bagat in vorba, discutiile cu voi sunt prea sterile ca sa merite efortul.

Inchei cu o cugetare a lui Petre Tutea, poate ca va da de gandit (intr-o buna zi).

"O baba murdara pe picioare, care sta in fata icoanei Maicii Domnului in biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, asta moare asa, dihor."

Gnosticii erau considerati eretici din cauza ca nu se supuneau dogmei si clericilor, el find preot
"Între 203 şi 207 se apropie tot mai mult de mişcarea profetică a lui Montanus care, cu adepţii săi, trezeau sufletele din letargia morală prin reglementări ascetice precise. Deveni preot montanist la Cartagina, el se arată nemulţumit convocându-şi propriile adunări de credincioşi fideli numiţi tertulianişti."
El considera ca biserica este acolo chiar si unde se aduna 3 laici si ca Tainele sint posibile pentru ca Iisus a spus :"Unde se aduna trei in numele Meu acolo sint si Eu."

Eretic este considerat cel care nu este de acord intrutotul cu dogma unei vremi , daca dogma evolueaza, se modifica in decursul timpului prin hotariri sinodale inseamna ca unele lucruri din vechea dogma devin eretice iar anumite lucruri ce inainte erau eretice acum fac parte din noua dogma asa incit nici ereziile nu pot fi definite cu certitudine iar cum omul nu le stie pe toate cred ca ar trebui un mai bun echilibru in a cataloga cunasterea si tainele inca necunoscute ca find eretice indiferent cite greseli pot exista in afara dogmei oficiale. mai cu seama ca ea este destinata puterii de a purta a noroadelor nu a calugarilor sporiti.
Tertulian este unul din cei 3 mari parinti teologi ai crestinatatii timpurii considerat a fi cel mai profund dintre cei 3.
Din cite stiu a fost un scriitor prolific insa profinzimea lui revelata a survenit abia pe parcurs, spre sfirsitul vietii incit -se spune- nu a mai avut timp sa corecteze toate tezele dinainte mai cu seama ca unele documente ulterioare au fost pierdute (opinia oficiala) ori tainuite.
Dogma si teologia bisericii a luat in considerare multe dintre tezele lui teologce care au rasppuns multor neclaritati insa nu a tinut cont de prioada teologiei sale revelate care nu mai trebuia filtrata ci doar luata ca atare.
Daca s-ar fi facut acest lucru -si poate nu doar in cazul lui- astazi dogmele si teologiile ar fi putut raspunde la un nr mai mare de intrebari si ar fi interpretat mai corect scriptura in anumite aspecte.

90 de miliarde de neuroni cu 1 milion de miliarde de conexiuni sinaptice , avand 170.000 de kilometri de axoni mielinati, 90 de miliarde de celule gliale .

Eu cred ca discutia nu trebuie sa degenereze in luari de pozitii atit de taioase.
Si eu am fost ateu insa nu am devenit credincios pina nu am avut certitudini personale.
Pot sa marturisesc -eu ca si altii care au fost in situatia mea- ca Dumnezeu a lucrat si inainte in viata mea insa nu am putut observa decit dupa.
Insa inainte imi doream intrucitva ca Dumnezeu sa existe, nu ma deranja ipoteza asta si apoi eram in cautarea unor modalitati prin care sa imi schimb personalitatea in una mai buna.
Am devenit cedincios tocmai pentru ca am avut atutudinea omului de stiinta , adica intii dovezi -cu o deschidere a mintii catre oricare varianta posibila.
Am dorit adevarul oricare ar fi fost el.
Cei care nu sint deranjati de o posibila constiinta parinteasca invizibila il pot descoperi pe Dumnezeu ca fiind cauza unor paradoxuri chiar si prin intermediul anumitor ramuri ale stiintei. Insa studiile mai temeinice exista in ramurile de granita ale stintei, cele care au legatura cu imaterialitatea, constiinta, inteligenta materiei, cimpurile viului sau chiar legea sincronicitatii acauzale.
Atit in rindul oamenilor de stiinta exista credinciosi dar si in rindul preotilor exista credinciosi prefacuti.
In rindul oamenilror de stiinta postularea existentei lui Dumnezeu nu se putea face doar pe baza unor teorii logice -asa cum s-a facut postularea teorie evolutioniste- asa incit cu timpul dovezile concrete in domeniile de granita au inceput sa apara doar ca ele nu sint suficient mediatizate si nici promovate in invatamint. Si asta nu neaparat din vina cercetatorilor sau a academiilor ci a sinoadelor care nu si-au dat consimtamintul.
Astazi chiar si teoria big bangului este considerata un mit de catre multi cercetatori tocmai datorita principiului conservarii energiei. Nimeni nu poate explica ce fel de instabilitate stabila era in punctul zero inainte de big bang sau daca exista timp si inainte. Dar nu numai. Experimentul Filadelphia si incercarile de a fi repetat precum si alte calcule au demonstrat -ca si timpul ca si spatiul este tot o forma de energie- care poate fi controlata de catre forme superioare ale energiei intre care si constiinta atunci cind i se manifesta anumite valente ce tin de inalta spiritualitate.
Unela parti ale universului se contracta iar altele prezinta o acceleratie inexplicabila a expansiunii ceea ce inseamna existenta unei actiuni invizibile colosale. De aici au aparut teoriile subspatiilor si superspatilor.
Insa aceste elemente sint doar coaja veche -baza de pornire- a elementelor cercetarii prin care s-a demonstrat existenta unei inteligente universale si care actioneaza incluisiv prin spiritualitate.
Ceea ce deranjeaza sinoadele este faptul ca actiunea spirituala - la nivelul constiintei umane sanatatii si al energiilor aurelor viului - a acestei constiinte superioare universale nu se limiteaza doar la o singura religie si in plus se demonstreaza ca unele elemente dogmatice nu sint interpretate corect sau in mod suficient.

Daca in lumea crestina bisericile au aceasta inertie in schimb in lumea rasariteana incep sa apara formule de introducere a lor si in invatamint iar prima tara care si-a dat acordul fara amendamente colaterale este Bangladesh.

Ce spun sfintii este doar pentru ortodocsi, pentru cei care nu inteleg cartea Facerii sau vor sa o talcuiasca. Nu pentru atei e acel mesaj.
Unui ateu nu ii poti da un citat din sfant, din moment ce el nu il recunoaste. Acei sfinti au talcuit cartea din Biblie. Cu un ateu e alta discutie, se folosesc doar argumente stiintifice. De exemplu ca descoperirea nu de mult timp a faptului ca universul se extinde accelerat face sa cada teoria Big-Bang-ului. In cazul unei explozii universul ar trebui sa se extinda din ce in ce mai putin (decelerat). Acum oamenii de stiinta cauta sa gaseasca explicatii.

Tocmai v-am scris, gnosticii nu sunt considerati eretici, ci pagani, adica nu prea au multe in comun cu crestinismul. Montanismul e o erezie, nu tine de gnosticism. Eretic este cel care are o dogma diferita fata de cea revelata, nu cel ce are dogme in plus. Dogma nu evolueaza, pentru ca adevarul ramane acelasi, nu are cum sa se schimbe.

Evident ca poti. Asta daca ai ceva argumente sa iti sustii afirmatiile.

Daca tu te consideri doar o "masa de carne", asta e problema ta.

Asteptam ca marile inventii sa vina de la aceste babe murdare pe picioare, odata ce toti "dihorii atei" vor disparea, loviti de mania preabunului Dumnezeu. Nu de alta, dar sunt mult superioare unui laureat Nobel.

Ma surprinde constant afinitatea asta pe care o aveti pentru Tutea si discursul lui belicos. Probabil va place pentru ca va sustine prejudecatile la adresa ateilor, si nah, spuse de Tutea, parca suna altfel.

Pacat ca retorica nu o depaseste pe cea a lui Vadim Tudor, cand vine vorba de argumente. Dar ce va trebuie voua argumente, nu? Important e sa sune bine.

Am o intrebare pentru tine dumnezeul tau este atotputernic? Daca da atunci inseamna ca el stie deja ce se va intampla cu fiecare fiinta de pe pamint deci fiecare avem un viitor predestinat. Prin urmare nu exista liber arbitru.
Vedeti voi ideea de zeu omnipotent si omniprezent este in antiteza cu ideea de liber arbitru. Nu se cheama ca ai libertate de alegere cata vreme exista cineva care stie deja ce alegeri urmeaza sa faci.

Adica doar pentru ca se adreseaza ortodocsilor, nu e nevoie de nici o dovada? Am inteles, ai zis-o chiar tu:)

Nu e vorba de ateu, e vorba de orice om care are o abordare onesta, cu concluzia la urma, nu la inceput. E treaba ta daca ai ales cea de-a doua cale, dar e incorect sa spui ca e vorba doar de atei. Cunosc destui ortodocsi care sunt sceptici cand vine vorba de scrierile "sfinte".

Si unde e problema in faptul ca se cauta explicatii?

Pai hai sa vedem, cine e mai mandru?

Eu, care, pe de o parte, consider ca nu am vreun motiv sa ma indoiesc de stiinta si metodele ei, iar pe de alta, sunt dispus sa accept orice alta explicatie atata timp cat e sustinuta de dovezi si argumente?

Sau tu, care te crezi centrul atentiei unei fiinte superioare (nici mai mult, nici mai putin decat Creatorul Universului), care ai cunostinte limitate in domeniul stiintei, dar iti permiti sa spui ca 99% din oamenii de stiinta dintr-o varietate de domenii din ultima suta de ani ca se inseala, doar pentru ca iti contrazic Biblia, o carte scrisa de niste ignoranti ai Epocii Bronzului?

Cine e mai mandru?

Dumnezeu stie ce urmeaza sa faca omul, insa ii lasa libertatea sa aleaga ceea ce crede el ca este bine la un moment dat, dintr-o multitudine de posibilitati. Iar asta nu inseamna ca are un traseu dinainte stabilit in viata (predestinat) ci Dumnezeu i poarta de grija (pronie), dandu-i ocazia sa se indrepte daca a facut raul, si sa se faca mai bun daca a ales binele.

Din moment ce stie ce alegeri urmeaza sa faca treba cu multitudinea de optiuni este inutila. Faptul ca ne sunt prezentate o multitudine de optiuni presupune ca am putea sa o alegem pe oricare din ele ceea ce face rezultatul final o necunoscuta.

Ori dumnezeu este atotputernic si stie dinainte ce alegeri vom face deci nu avem liber arbitru, ori avem liber arbitru si zeul nu le stie chiar pe toate sau - mai probabil - nu exista deloc.

Vad ca aceste citate sunt preferate de toata lumea.
Sa inteleg ca ele trec drept niste cuvantari cu o adanca intelepciune?

Evident. Toata lumea stie ca niste atei ca Hawking sau Feynman s-au nascut degeaba. Nu au realizat nimic, nu lasa nimic in urma.

Si asta doar pentru ca asa a zis Tutea! Amin!:36:

Din nefericire, suntem destui care cădem în plasa unor sofistici ieftine. Fiindcă a spus-o Țuțea, e realmente adevărat. Cât despre afirmațiile la care faceți referire sunt superbe, sunt OK, atâta vreme cât rămân într-un cadru restrâns de discuții ca "pigmentare" al unui alt discurs ceva mai serios și mai argumentat științific ori filosofic.

Dar ne-am obișnuit deja să credem orice spune Einstein, Bohr sau Heinseberg sau mai ales, ce ne spun oamenii de știință sau gânditorii, nu-i așa? Câte afirmații de genul "Oamenii de știință au descoperit; Un grup de oameni de știință de la NASA afirmă... etc." Cutare a spus și a făcut și dat fiind faptul că sunt cine sunt trebuie să acceptăm totul de bun!

Deci, afirmațiile lui Țuțea pomenite orișicând se înscriu într-o aceeași dialectică a discursului sofistic precum exemplele de mai sus. Nu trebuie să ne supărăm, e ceva firesc pentru toți cei care emitem (vorbim, afirmăm, povestim etc.) mai multe idei decât am gândit vreodată!

Cine zice ca nu poti sa faci un pic de research pe cont propriu si sa iti formezi o parere proprie?

Asta doar vsovivi poate va spune.
Eşti convins că Hawking nu se înşală când susţine că Dumnezeu nu există?

În sfârșit, sunt de acord cu tine... Problema e alta: vrem să o facem sau e mai comod să credem fiindcă au spus-o ceilalți, mai "în măsură" să o facă? Și eu sunt pentru un permanent "research", indiferent că ești de o parte sau alta a baricadei (credincios sau nu).

Nu, nu sunt convins. Nici el nu cred ca a zis-o ca afirmatie cu caracter final, ci a zis-o bazandu-se pe ce stim pana acum.

Avand in vedere ca e un om cu intelegere a Universului mult peste medie, nu sunt in pozitia de a fi de acord sau nu cu el, pentru ca nu am acces la datele la care are el. Si daca aveam acces, nu le puteam intelege, cel mai probabil.

Personal, il consider la fel de indreptatit sa aiba o parere despre subiectul asta ca orice alt teolog. De fapt, cand vine vorba de gandire rationala si onesta, si mai ales deschisa, as avea oricand incredere mai mare in Hawking decat intr-un teolog.

Pai comoditatea e o problema intotdeauna.

Dar cand e vorba de stiinta, sunt cateva metode destul de simple de a-ti da seama daca un studiu e valid sau nu, de la prima vedere. Unde e publicat, ce CV au cei care l-au facut, si mai ales, daca e peer-reviewed. Daca cele de mai sus nu te satisfac (si nu iti ia mai mult de juma' de ora sa afli toate astea), intotdeauna poti sa sapi mai adanc.

Ei na, sigur că, din perspectivă științifică, Hawking (de altfel, o capacitate în știință) SE ÎNȘALĂ! Cărui experiment sau observație științifică se datorează, oare, concluzia că Dumnezeu nu există? Printre quarci, fotoni, bosoni etc. n-o să-L găsești pe Dumnezeu, ca, de altfel, nici printre astre și galaxii.

O idee de lucru: să ne imaginăm întreaga existență ca o sumă / întreg de programe și softuri informatice prin care se creează personaje + personalități + peisaje (decoruri de desfășurare a unor acțiuni "naturale" și "umane".) Ar fi și softuri care să implementeze personajelor conștiință de sine, nu-i așa? (Spun în paranteză, inteligența artificală e o realitate, dacă nu de sine stătătoare, cu certitudine în continuă dezvoltare.) Pe scurt, o astfel de realitate născută din dorința unui programator funcționează / se desfășoară "dincolo" de monitorul său în unitatea centrală printre circuite digitele, cip-uri și memorii alocate. El, programatorul, un soi de zeu, admite dintru începutul proiectării că personajele sale trebuie înzestrate cu liber arbitru și să ajungă la un moment dat să ia propriile decizii. OK? Și se trezește dintr-odată un personaj, constituit dintr-un număr de biți definit, deja înzestrat cu conștiință de sine și liber arbitru, să afirme "NU EXISTĂ PROGRAMATOR", băi, voi, cei constituți din biți (adică, atomii noștri), nu vedeți că nu există Creator în realitatea noastră, uitând că El-cel-constituit-din-biți (sau El-cel-constituit din atomi) nu poate să "sară" din realitatea sa imediată pentru a se proiecta în afara monitorului pentru a putea percepe totul? Să fiu mai bine înțeles: Dumnezeu prin ființa și esența sa nu poate fi redus la o realitate creată de El însuși, materie-atomi-electroni-neutroni-pozitroni-etc., El Altceva-Altcineva și infinit mai mult daca este cu adevărat Creator și Dumnezeu!

Și cu atât mai mult cu cât biții responsabili de motricitatea personajului "s-au cam încurcat"...?! (vezi Hawkins)

Să fiu iertat..., dacă am deranjat.

Pentru validitatea unui studiu știintific, spui:
1. unde e publicat (cred că te referi dacă e vreo publicație științifică sau un site autorizat, există?);
2. CV-ul autorului studiului științific;
3. peer-review?

Spun:

1. National Geographic (sau oricare alta asupra cărora le-au / și-au dat girul marile somități din vest și US) ar fi OK, dar nimeni (internațional, vorbind) nu spune nimic, de pildă, de Revista de filosofie publicată sub auspiciile Academiei Române. Și dacă publici aici, oricât de bun ai fi, slabe șanse de a fi cunoscut sau tot atâtea șanse de a fi bun ca oricare altul din Vest, nu-i așa?
2. CV-ul? Sună grotesc și o să supăr, dar de când cu conștiința unui CV preaplin din binecuvântările oportunităților pentru "cei care știu ce și cum", nu știu ce să cred.
3. Eu îl traduc în domeniul în care lucrez prin "cine se aseamănă se adună". Cred că nu este relevantă metoda asta de evaluare fiindcă "voi sări hopurile" prin evaluare cu cel evaluat, "doar e d'al meu". Câți n-au murit adulați de abia de posteritate?

Nu vad nimic rau in a publica in revistele aflate sub auspiciile Academiei Romanie. Problema e ca e greu sa gasesti vreun proiect de cercetare care are loc in Romania si care sa aiba rasunet international in acest moment, pentru ca nu prea avem bani, si ramanem si fara cercetatori.

Cand m-am referit la publicatie, m-am referit la faptul ca sunt si multe reviste care se auto - intituleaza stiintifice, dar de fapt nu sunt.
De exemplu, daca ai citit un articol pe care l-ai gasit in "Nature", sansele sunt ca e verificat si purecat serios inainte de publicare, pentru ca e o publicatie cu standarde stiitifice inalte.

De-aia nici nu l-am dat ca un criteriu unic, dar conteaza. E important sa vezi ce a mai publicat omul ala inainte, pe unde a predat, etc. Ce incredere poti avea intr-un studiu de biologie scris de un tip care se dovedeste ca e muzician?

Cred ca esti constient ca standardul de invatamant si cercetare romanesc nu e universal, nu?

Peer-review e esential, si nu se face pe simpatii si antipatii.

Daca tu vii si imi spui ca ai gasit o metoda prin care comunici cu apa, odata ce imi descrii exact conditiile in care ai facut cercetarile si testele, si eu ar trebui sa obtin aceleasi rezultate, daca folosesc aceleasi metode.

Daca 3 oameni din 3 colturi ale lumii ajung la acelasi rezultat folosind aceleasi metode, e mult mai aproape de validare decat cazul in care un om de stiinta proclama ca a ajuns la respectivul rezultat. Asta inseamna, pe scurt, peer review.

De multe ori peer review se face de catre cercetatori care nici macar nu se cunosc cu cel care a venit initial cu ideea.

Pai nu e chiar asa. Eu cred ca cu cat intelegi mai putin din lumea care te inconjoara, cu atat esti mai predispus sa atribui toate fenomenele pe care nu le intelegi divinitatii.

Pana acum 500 de ani, puteai jura ca fulgerul e creat de zeul tau, care nu se simtea tocmai bine in acel moment.

Punctul meu de vedere ca sustinut de modul in care a evoluat religia. Acum cateva mii de ani, pentru un trib care nu ajunsese pe versantul opus al muntelui din departare, zeul lor era acolo. Au ajuns acolo, nu l-au gasit, asa ca zeul s-a mutat peste lacul din apropiere, unde nu ajunsesera inca. Si tot asa.

Acum, pentru ca am explorat destul de mult (dar mai putin decat a ramas de explorat, e adevarat), Dumnezeu are mult mai putine locuri unde sa se ascunda, asa ca teologii il muta in alte dimensiuni, planuri, etc. Chiar si tu il muti. Spui ca nu e printre quarci si fotoni, nu e nici printre astre si galaxii. Atunci unde e? Si de ce esti asa de sigur ca nu e acolo? Daca aveam discutia asta acum 200 de ani, cand nu puteam inca explora spatiul cosmic, cred ca era destul de probabil sa imi spui ca ba da, fix in astre si galaxii e=il gasim.

Hawking e un tip a carui cunoastere asupra Universului e mai profunda decat a marii majoritati. Intelegere capatata prin cercetare de cel mai inalt nivel. In care cercetare nu a gasit vreun indiciu al existentei Supranaturalului. Si asta a si spus.

Analogia nu e valabila, pentru ca admite (de fapt cere) existenta Programatorului. Nu poti sa pui concluzia la inceput si sa te astepti sa argumentezi dupa aia:)

Hawking negasind pe Dumnezeu (sau poate nedorind) a demonstrat doar ca nu exista un Dumnezeu care sa fie asa cum isi inchipuia el sau care sa nu se poata ascunde asa incit va trebui sa demonstreze si in legatura cu un Dumnezeu care se poate ascunde si care nu este asa cum se asteapta el.

Culmea e ca chiar si printre quarci (particula lui Dumnezeu) a fost descoperita inteligenta cosmica in diferite experimente in care anumite particule "se fereau" anticipind actiunea fulgeratoare a experimentelor.
Chiar si in I Ching hexagrama care se refera la Dumnezeu si la binecuvintari este "Cerul". iar acest oracol ca toate altele mai mult sau mai putin similare dau intotdeuna raspunsul potrivit in conditiile in care se bazeaza doar pe sorti ..iar asta ar trebui sa dea de gindit celor care cred ca au cercetat deja toate lucrurile .

Pai inainte sa va luati de Hawking pe tema asta, punet-va voi de acord asupra unei definitii si a unei liste de caracteristici pentru zeul vostru, ca pana una alta, nu cred ca puteti. Si dupa aia vorbim de ce isi imagineaza Hawking:)

Dar e eficient și cu priză către lumea celor care, cicătelea, crează valori? Oricum, asta nu are de-a face cu fondul discuției, dar ai noștri prea mult țin de-ai lor (Univeristatea din București e departe de locul 500 în lume pe universități și un criteriu de clasificare ar fi tocmai publicarea în reviste "recunoscute!?")
Nu avem bani pentru că banii sunt distribuți preferențial, daca mă înțelegi ce vreau să spun. Cercetarea e pentru visători la noi, la vestici din UE și US e pentru pragmatici. E, oare, o diferență?
OK! Și crezi că dacă vei dori să publici într-o publicație a Academiei Române nu vei fi purecat?
Frate-miu, vrei să știi dacă lucrez în învățământ?
Depinde de situație, dar, aici, cred că ai dreptate.
Ei, dragul meu, aici te cam înșeli: incertitudinile mecanicii cuantice, ca exemplu, fac ca nici măcar 10 cercetători să nu prea fie de acord, darmite 3. Sau vor fi de acord doar cu incertitudinile. Nu degeaba veni și Heinseberg să (ne)lămurească!

Ți-am redat postarea integral pentru că "sună bine"... din perspectiva unui liber cugetător.

Însă, îmi place ideea pe care am bolduit-o în textul tău. Dumnezeu are mai puține locuri unde să se ascundă, dar nu pentru că teologii L-au mutat, ci fiindcă El s-a făcut prea vădit, pe față, a intrat în creație prin Fiul Său.
Analogia dinainte: fiul programatorului a devenit biți, el, constituit din atomi, și-a alocat memorie, manifestăndu-se ca personaj făcut din biți, el, atomi - fiind și s-a lăsat "șters / virusat / terminat", comanda kill -9 dintr-o distribuție Linux, și-apoi a revenit din atomi, revelat, dar din biți, pentru a fi vizibil a propos, de dogma dublei naturi a Mântuitorului, fiindcă a creat simțul vizibilității pentru ceilalți, palpabil...
Cât despre mine, eu nu L-am mutat, mă întreb, doar, sau te întreb direct: De ce nu crezi într-un Creator, dar crezi într-o creație autocreatoare?

P.S. Dpvmeu, nu există o evolutie a religiei, ci numai manifestări religioase diferite.

Imi vine greu sa cred povestea cu Iisus, pentru ca nu exista surse istorice extrabiblice care sa ii confirme atat existenta (asta ar fi mai putin important) sau caracterul divin (asta ar fi esential).

Nu pot lua de buna o carte scrisa pentru promovarea unei religii, promovare care depinde de lucrurile scrise in acea carte. La fel cum nu cred orice campanie de marketing care imi vine in casuta de mail.

Pentru ca nu cred ca a explica un concept necunoscut (originea Universului), prin existenta si actiunile unui necunoscut si mai mare (Creatorul sau) este un demers onest din punct de vedere intelectual.

Eu as categorisi 3 modalitati prin care Dumnezeu se poate descoperi (fiinta complexa imateriala dar cu capacitati nelimitate).
-Prima este cea inductiva, logica si care zicese nu e de preferat (de ex nu ar trebui sa atribui lui Dumnezeu crearea primului organism unicelular care sa fie dotat cu ADN pentru a se putea multiplica) .
- A doua este prin cercetarea in domenii de granita (material-imaterial, explicabil-inexplicabil) fie ca vb de medicina -masurari de aure in diferite conditii legate de spiritualitate ,vindecari teurgice-bionenergetice, uneori chiar miraculoase atestate de medicina alopata, fie ca vb de psihologie- intuitie ,premonitie, revelatie, deja vu, reveniri din moarte clinica etc.
Sau cum spuneam legea sincronicitatii acauzale prin care se demonstreaza ca nimic nu este intimplator ceea ce inseamna ca universul si evenimentele au fost preordonate de o forta inteligenta supraumana. Precum si multe altele incluisv in biologie si stiintele naturii unde in realitate nu sint explicate toate misterele asa cumlasa unii sa se inteleaga..
-A treia -si care nu poate fi decit una interioara si personala- este prin experimentarea domeniului esoteric ar spiritualitatii fie ca esti calugar crestin, buddhist, hindus , sufi, etc.
aceasta fiind si cea care ofera cele mai mari certitudini individuale mai ales cind esti si ajutat sa gasesti modalitatile esoterice prin care se poate pune in evidenta existenta energilor si inteligentei divine..

Hawking e un biet nefericit care și-a imaginat că propriile defecte fizice sunt un semn al absenței lui Dumnezeu! E un om cu probleme psihologice mari, dar cu o inteligență remarcabilă. Personal, am tot respectul față de el, așa cum am față de orice ființă - creație a lui Dumnezeu. Hawkins a ales NU, a ales să se împotrivească Lui, iar, din acest motiv, așa precum Dumnezeu iubește, îndrăznesc și eu să cred că tânjește după acasă, el acasă fiind..., pe drum!

Ar suna mai bine "povestirea cu Iisus", nu de alta, dar sunt destui oameni care cred în verdicitatea ei, dar, mă rog...

Ce dovezi extra-românești și extra-religioase ai despre existența lui Varlaam Moțoc?

Marketing-ul ține de piață - market, promovarea unui personaj sau lucru se chema cândva pasiune, încredere, dragoste, orice altceva din ce nu mai înseamna astăzi mixul de marketing!

Nu sunt bani pentru ca, in primul rand, procentul din PIB alocat cercetarii e o gluma, comparat cu alte state europene. Lucru care o sa ne coste scump in viitor. In plus, cum ai zis tu, banii aia, putini cum sunt, se dau pe "prietenii".

Nu am zis asta. Am zis doar ca nu orice publicatie care se autointituleaza drept stiintifica chiar este. Si am mai spus ca intre publicatiile stiintifice, unele au standarde mai inalte decat altele.

Nu:)

Asta e un domeniu care e la inceput. Eu ma refeream strict la situatiile in care se ajunge la un experiment care are rezultate clare.

Pentru a folosi genul asta de dovezi iti trebuie cercetare stiintifica riguroase, iar din cate stiu eu, mai toate studiile care au aratat aure, vindecari si alte chestii de genul asta sunt departe de a fi riguroase.

In plus, si daca existenta fenomenelor de mai sus e dovedita, tot va trebui sa le conectezi cumva la ideea de divin. Pentru ca ar putea fi cat se poate de naturale si explicabile.

La fel exista si principiul antropic, care explica foarte elegant cum se poate fara divinitate.

http://en.wikipedia.org/wiki/Anthropic_principle

Faptul ca nu putem explica ceva in prezent nu inseamna ca e de origine divina. Vezi mai sus exemplul cu fulgerul.

Experientele interioare si personale au o mare problema: nu pot fi observate si standardizate, de aia nu se pot folosi in stiinta.

In plus, e foarte posibil ca chestiile pe care le simti sau percepi atunci cand te angajezi in practici esoterice sa fie produsul propriului creier.

Creierul uman e departe de a fi cea mai buna unealta de a observa realitatea. De-aia experientele personale nu se pot constitui in dovezi.

De unde stii asta? Mi se pare o afirmatie cam tare, ai stat de vorba cu el si ti-a zis el? Sau a zis asta in vreun interviu?

Valoarea de adevar a unei propozitii nu se stabileste prin vot popular.

Nu am nevoie de surse extra-romanesti (desi sunt convins ca rusii au ceva, avand in vedere ca a petrecut ceva vreme pe acolo), atata timp cat am informatii care imi spun ca a fost mitropolit si ca a infiintat prima tiparnita din Moldova.

In plus, ai auzit tu sa faca minuni, care sunt povestite dupa sute de ani, dar de care contemporanii lui nu stiu nimic, ca in cazul lui Iisus?

A, si spre deosebire de Iisus, el a lasat ceva scris. De mana lui.

Biserica are o piata, si se ocupa de marketing, asta face de cand exista, si pe baza asta si supravietuieste.

De unde ai scos-o pe asta cu cercetatorii care nu se inteleg? Ai si ceva exemple? Eventual mai tarziu de 1920.

Principiul incertitudinii nu inseamna ca mecanica cuantica e incerta.

Din cate stiu eu, mecanica cuantica nu are incertitudini. Ea chiar functioneaza, asta de decenii, si se vede pe monitorul vostru asta. Interpretarile ei insa sunt variate.

Ai dreptate cu domeniul mecanicii cuantice care, totuși, nu e "chiar așa de la" început. Are un secol de existență, dar ce contează asta în evoluția de miliarde de ani ai universului. Cât despre celelalte situații așa-zis clare, nu o dată teorii acceptate ca valide au fost răsturnate de experimente noi.
Tocmai aici intervine credința! Dar la fel de adevărat e că suntem vreo câțiva (chiar și eu, uneori) care zicem că "dovada, unde e" și mai ales o dovadă științifică, dacă se poate un experiment vizibil, repetabil, riguros și dincolo de orice îndoială. În cel din urmă caz, poate că nici în știință nu ar trebui să credem dat fiind faptul că nu sunt puține acele ipoteze teoretice care au fost probate experimental ceva mai târziu de momentul elaborării lor, unele teorii (chiar teoria evoluției) nu au fost definitiv probate și încă stârnesc pasiuni și discuții printre oamenii de știință. Oricum, e bine că evoluăm, ce n-am înțeles astăzi, sigur că vom înțelege mâine sau ... niciodată (chiar și unii oameni de știință argumentează moartea termică a universului sau "ciclicitatea sa evolutiv - involutivă").
Corect, adică, ai dreptate, nici n-am pretins așa ceva, dar ar fi fost un semn de respect față de cei care cred, totuși, în Iisus Hristos. Dar, fiecare cum crede de cuviință.
Socrate a scris ceva? Și totuși, crezi în existența sa istorică! Sau nu? A, dar de ce n-ar fi credibili Platon, Xenofon (Amintiri despre Socrate) sau alți autori (culmea ironiei, creștini) față de autorii Evangheliilor? Mi-am exprimat cândva aici pe forum opinia cu privire la existența istorică a Mântuitorului, n-o să mă mai repet.
Nu o să stau să-ți explic principiul incertitudinii (trebuie să existe o bază de cunoștințe presupusă pentru aceasta)... Pe scurt, doar: principiul incertitudinii se referă la imposibilitatea practică privind determinarea poziției / impulsului particulelor cuantice, dată fiind influența "observatorului" / experimentatorului (datorită frecvenței undelor electromagnetice aplicate) tocmai asupra a ceea ce vrea să măsoare; "intervenția" sa va determina modificări asupra "măsurabilelor" (particule elementare). Deci, incertitudine = lipsă de determinare (și previziune) a fenomenelor cuantice, în opoziție cu mecanica clasică care este caracterizată de determinism (previziuni pe bază de cauză-efect).

Cât despre incertitudine, stai matale liniștit, suntem într-o mare discontinuă de incertidutidini, cu certitudini răzlețe pe ici pe colo. Nu s-a schimbat nimic din antichitate de când ni s-a spus: "Știu că nu știu nimic". E adevărat, însă, că asta nu o știu decât cei mai înțelepți dintre noi, fie ei oameni de știință, fie credincioși.
?!?!?!?!?:28:

Problema nu sint lipsa experiementelro sau rezultatelor stiintifice ci pe de-o parte faptul ca unii se incapatineaza sa nu le creada iar altii adica noi nu prea avem habar de ele fiindca nu sint popularizate decit sporadic si in prea mica masura.
Iar rezultatele sint cu grade de credibilitate diferite.
Insa toate conduc la acelasi rezultat , exista o programare -un scop si o inteligenta cosmica care s-a dovedit a fi exact Dumnezeul la care se roaga credinciosi pamintului.
Si asta deranjeaza bisercutele particulare care pretind exclusivitatea lui Dumnezeu in virtutea luptei concurentiale.

Cu certitudine: există design inteligent și acest univers este rezultatul voinței lui Dumnezeu. Dar în ce constă acel design inteligent? Nici nu mă gândesc că aș putea ști vreodată! Sau că acest design s-ar reduce la ce am descoperit noi în știință sau rezultatele "remarcabile" ale umanității? Deșertăciune a deșertăciunilor...! Nu sunt de acord că rezultatele științifice (cel puțin, până în prezent și cred că niciodată) vor putea să confirme sau să infirme existența lui Dumnezeu. Doar credința face legătura între datele / informațiile științifice și afirmă / probează existența Creatorului. Nici nu cred că știința va putea vreodată proba existența lui Dumnezeu, cum nu va putea infirma serios, onest și riguros non-existența Lui.

Nu cred că ar trebui să picăm în plasa unor scientifisme ieftine sau mai rău, scientologii și să găsim prezența sau absența lui Dumnezeu în micro / macrocosmos.

Adepții "demonstrațiilor științifice" (ordinea universală, prezența planului divin etc.) care, cică, confirmă existența lui Dumnezeu omit un adevăr elementar: dacă s-ar constata de către oamenii de știință că ordinea universală face parte dintr-o dezordine infinită, iar această ordine aparentă este parțială, limitată doar la universul cunoscut, ar demonstra cumva aceasta că Dumnezeu nu există, fiindcă noi suntem incapabili (datorită finitudinii noastre) de a găsi cauzalități divine? Demonstrarea unui haos perpetuu și universal de către oamenii de știință nu i-ar determina pe unii să migreze înspre necredință? Sau se vor trezi credincioși care să afirme răspicat că există, totuși, ordine divină (plan universal), dar nu-l pot vedea ei, necredincioșii. Despre această știință s-a spus "deșertăciunea deșertăciunilor". Știința despre Dumnezeu și actul înfăptuirii creației se numește religie / teologie. Să nu confundăm cele două demersuri total ireconciliabile (ireconciliabile fiindcă se referă la două realități distincte). Altfel spus, vorbim despre operă sau despre autor?

Știința ține de creație, de această lume circumscrisă realității noastre limitate și cu adevărat incomplete, realitatea eternă a Dumnezeirii fiindu-ne total necunoscută, poate fi perceptibilă prin Mântuitorul Iisus Hristos, El fiind Cel care ține legate încă cele două realități, fiindcă ne-a spus-o "Eu sunt Calea, Adevărul și Viața". Și cunoscând Adevărul, adică pe El, vom fi acasă. Toate celelalte sunt teorii frumoase, unele bine articulate (design inteligent și ordine universală) dar care nu țin locul Adevărului. Fiindcă adevărul nu este o proprietate, o caracteristică a unor enunțuri despre realitatea înconjurătoare, pentru noi, creștinii, Adevărul este O Persoană, Una din Cele Trei ale Dumnezeirii, iată, de ce, când vorbim despre Creator și design inteligent nu putem să o facem despărțind actul creator de Creatorul însuși.

I.Calin, las-o balta cu cuantica. Daca esti interesat de cuantica du-te pe forumul physicsforums(.com) sectiunea Quantum Mechanics . Nici macar nu stii ce e principiul incertitudinii.

Mesajul tău, corelat cu postarea mea anterioară (e drept o explicație sumară), denotă ușurința ta față de orice subiect ce necesită gândire mai profundă și imposibilitatea de a citi ce se scrie cum se cuvine. Oricum, postarea nu-ți era adresată, gândirea ta ar avea nevoie de explicații pe cel puțin treizeci de pagini ce e și ce și cum cu mecanica cuantică (sunt noțiuni de cultură generală și nu-ți trebuie aptitudini în domeniu pentr a cunoaște bazele mecanici cuantice, chiar dacă ție sintagma "mecanică cuantică" îți produce fiori și te ancorează într-o stare de smerenie absolută, datorită numai ignoranței față de orice subiect discutat pe acest forum, totuși, sunt cunoștințe de clasa a XII-a în România, îți recomand călduros manualul unic din 1988).

P.S. A propos, ești capabil să emiți vreun raționament cât de cât sau intervențiile tale se reduc tot timpul la trei-patru rânduri de "interjecții raționale" ceva mai elaborate ca citatul pe care mi-am permis să-l dau acum? Cele 286 de postări ale tale la atât pot fi reduse? Oricum, nu aștept răspuns de la unul care a dovedit cu prisosință că este urmaș al primatelor..