Cand dracii vor sa te piarda iti spun da, lasa, stim noi ca tu esti sfant, esti vrednic, mai vrednic decat altii mai evlaviosi, tu ne sperii cu privirea ta etc babele alea evlavioase si ceilalti nu sunt la fel de inalti spiritual ca tine dar tu, tu ne arzi.

Cam asa zic dracii. Si cand ii crezi...


Eu asa am citit.

simona
scuze ca ma bag si eu in seama, te referi cumva la Jean Claude Larchet? sau e vorba de un alt autor Larche cu lucrarea la care te referi?


Recomand si eu lucrarile lui Jean Claude Larchet aparute in limba romana la Editura Sophia

„Terapeutica bolilor mintale"

„Terapeutica bolilor spirituale"

,,Dumnezeu nu voieşte suferinţa omului",

„Acesta este trupul meu"

„Creştinul în faţa bolii, suferinţei şi morţii"

„Dumnezeu este iubire. Mărturia Sfântului Siluan Athonitul"

„Etica procreaţiei în învăţătura Sfinţilor Părinţi"

„Ține candela inimii aprinsă. Învăţătura părintelui Serghie"

„Tradiţia ortodoxă despre viaţa de după moarte"

Pt mihai.
 

Mihai, femeia m-a intrebat doar daca o cunosteam. eu ma intrebam de ce m-a ales pe mine dintre toti.

Da, asa este.

Este vorba de Jean Claude Larchet!

Bine ai mai zis-o!

Poate ca semanai cu cineva pe care l-a pierdut, poate un copil. Asta ar explica si plansul. Nu mai baga in seama toate incidentele astea, ca ai sa capeti o obsesie bolnavicioasa si credinta ta o sa o ia la vale rau de tot. Vorbesc din experienta.

cosmar
 

Am avut o intamplare similara,cu multi ani in urma,cand aveam 16 ani,numai ca prezenta celui rau s-a facut prin vis,nu aievea sau cel putin asa am ramas eu cu impresia...

La fel ca si in cazul tau,in ziua aceea "m-am suparat pe Dumnezeu",eram la tara la bunici,in vacanta, cu mai multe rude,foarte diferite ca viata spirituala-unii dintre ei atei hotarati ,altii foarte spiritualizati(cum era bunicul meu).Ateul a deschis din nou discutia despre inutilitatea Lui Dumnezeu,despre marele"fals"al existentei Lui apoi ca o cireasa pe tort,ne-a servit toate acele aspecte pe care le auzi la orice ateu:"cum se face ca cei credinciosi o duc numai in necazuri,iar cei care nu cred au parte de o viata cat se poate de normala si de implinita?" si altele de acest gen...Aceasta discutie m-a intristat,caci ma gandeam la cazul meu personal,desi aveam 16 ani aveam probleme de sanatate si alte probleme in familie-parintii care erau mai sa divorteze;aveam o prietena buna in liceu care ne-a marturisit tuturor ca este atee si cu ocazia acestei discutii ea mi-a venit in minte,cu viata ei exemplara ,total opusa mie.Asa ca m-am suparat tare si am zis:"incepand de azi eu voi fi atee!"
Ziua a trecut,posibil sa fi si uitat acest incident,si dupa ce am adormit ,cosmarul!

Imi vedeam corpul dormind in intunericul camerei(asa cum eram cand m-am trezit,pozitia fetus cu fata la fereastra)cand usa se deschidea incet scartaind iar podeaua de lemn troznea ici colo,nu am avut prea mult timp sa ma intreb ce se intampla cu aceste zgomote caci o ceata neagra,densa,cu oarece greutate si foarte,foarte rece s-a asezat pe spatele meu si o voce imateriala,greoaie mi-a vorbit:"daca crezi in Dumnezeu,crezi in continuare;daca crezi in mine,vino la mijlocul cararii din curte unde te astept!".Spre mirarea mea,una dintre maini a dat patura la o parte spre a incepe demersul comenzii insa m-am razgandit tocmai in secunda urmatoare deoarece am constientizat frigul care devenea de nesuportat de pe spatele meu,vb aceea "era un frig ca de moarte".Asa ca mi-am adus aminte de Dumnezeu si cu mainile amortite ca o paralitica,abia mi-am unit palmele si am zis infricosata printre lacrimi"Doamne te rog iarta-ma!"Asa m-am si trezit...
Am avut multe incercari in viata pentru care L-am invinovatit intotdeauna pe Dumnezeu,din lipsa de credinta,de informatii,nu mai conteaza explicatiile,am mai scris o data un eseu pt Iisus,numindu-l "Salvatorul care nu mai vine"-in care puneam in discutie faptul ca nu se intervine Divin atunci cand avem nevoie-lucruri pe care mai tarziu le-am regretat cu tristete...
Eu intelesem ca Dumnezeu este un magician extrem de bun care nu are mai bun de facut decat sa ne indeplineasca toate fanteziile si orice dorinta,chiar si cele egoiste;si mai ales sa lucreze contra-timp,atunci cand imi doresc,altfel ce rost mai are,nu pot sa astept!
Nu-i de mirare,cu asa gandire sa ma fi suparat pe Dumnezeu de mai multe ori :)

A fost diavolul. starea a fost de semitrezie, pragul dintre somn si trezie.
zgomotul a avut ca scop sa te aduca din starea de somn in starea de semitrezie. ai senzatia ca a fost vis pentru ca nu erai pe deplin treaza.
in acea zi ai decis sa te dezici de Dumnezeu si atunci el a considerat ca esti a lui.
de ce nu intervine la atei? pentru ca nu are de ce. pentru ca ateii sunt ai lui si nu e necesar interventia lui . de aceea si starea de aparent bine pe care o au in societate.
tu erai `intre` ca si stare sufleteasca. si de aceea a intervenit ca sa te determine sa mergi cu el. era si o ispita la care puteai sa rezisti sau nu. mai puternica a fost credinta ta si atunci a disparut.
prin cuvintele Doamne te rog iarta-ma, il recunosteai din nou pe Dumnezeu cerandu-i iertare.
acolo unde este Dumnezeu si Iisus Hristos si Scriptura si crucea, diavolul nu vine si nici nu are putere.
Avand cu noi pe Iisus Hristos prin rugaciune si Scriptura si crucea avem armele impotriva diavolului.

da,stiu ca a fost diavolul,de aceea am si descris incidentul intamplat mie ca sa foloseasca si celui care a deschis topicul,sa realizeze ca Dumnezeu nu ne aduce tulburarea sufletului cu groaza si ingroziri!