cartofi cu sos de mustar
 

Cartofii se taie cubulete si se pun la cuptor cu putina apa si ulei, sare si ce alte arome va plac (cimbru, patrunjel, marar etc).

Separat se prepara sosul: doua cepe rosii tocate nu foarte marunt si cinci sau sase catei de usturoi taiati in patru se pun la fiert intr-o craticioara in cateva linguri de apa. Se adauga putin piper, sare, trei linguri de ulei, doua linguri de mustar, o lingurita de miere de albine, o lingura de zeama de lamaie si o lingura de lapte de soia. Se amesteca intruna la foc mic timp de vreo 10 minute. Apoi se toarna peste cartofii asezati in platou.

Yammmmm
 

Galuste de cartofi cu prune

Aluatul contine: cartofi fierti, faina (stiti voi, :3: cat cuprinde), sare . Se framanta bine, apoi se intinde pe masa pana se obtine o foaie de vreo jumatate de centimetru grosime si se taie patratele. In mijlocul fiecarui patratel se pune o pruna fara sambure, umpluta cu zahar , apoi se impatureste frumos sa iasa o forma rotunda. Alaturi, pe aragaz, e gata sa dea in clocot o oala maricica , cu apa. Se strecoara cu grija galustele in apa, la fiert (nu toate odata, ci pe rand, cate trei sau patru). Dupa ce au fiert, se prepara intr-o tigaie putin ulei cu pesmet si se unduiesc, la foc potrivit, galustele pe rand.

Se asaza pe platou si se servesc calde.

http://1.bp.blogspot.com/_prszrffyzp...0/DSCF6174.jpg

Daaa , dovleceii feliati si prajiti cu puntin mujdei de usturoi sunt un deliciu , precum si chiftelutele din dovlecei , morcov , ceapa si verdeata sunt extrem de bune , poate mai bune decat cele cu carne !

nu prea exista 'mancare traditionala romaneasca' autentica...
 

Ba da, toate felurile de mancare enumerate de tine aici (sau, ma rog, majoritatea), le au si grecii, la fel sau cu variatziuni :9::3: Doar ca au denumiri diferite sau variaza intrucatva de cele pe care le stim noi ca fiindu-ne gatite de mama, bunica etc, si de multe ori noi nu prea ne dam seama, depinde... Nu detinem exclusivitatea nici la acest capitol (mancarea), din cate s-ar parea... Ardeii umpluti (de dulce sau de post/'vegani') sunt ceva chiar comun in multe tari, si au fost 'raspanditi' de greci si/sau turci etc. Idem si dovlecei umpluti, rosii sau/si vinete umplute s.a.m.d.... Pana si varza murata (la care ne tot place noua sa ne 'proclamam' 'exclusivitatea' drepturilor de autori si sa ne 'laudam', ca si la multe alte feluri pe care noua ne-ar placea sa credem ca nu le mai au si altii - lol), o mai au si altii, de ex. polonezii, rusii ori germanii (care o numesc ceva de genul 'sauerkraut' si o prepara cu gust relativ diferit, dar tot murata se cheama ca este). Totul este cosmopolit in ziua de azi, depinde...

Salata de vinete, iarasi, de ex., o au si grecii, si turcii, marocanii etc (in multe din restaurantele lor din diaspora, au astfel de feluri in meniu etc - dar asta daca nu cumva or fi 'furat' ideile si respectiv, retetele, tot de pe la noi... :39::4: fiindca in unele dintre ele am putut observa si personal romanesc). Iar borsul (borscht), de pilda, rusii l-au 'popularizat' mai ales prin America (prin unele zone). Ciorba (chorba) am vazut-o pe lista/meniul unor mici restaurante apartinand unor pers. de prin Maroc - de ex. o numeau 'Moroccan chorba' (vegetable/vegan sau cu meatballs - perisoare etc - variante). Despre chiftele, ce sa mai zic - iarasi ne-au luat-o altii inainte si cu astea, cu 'raspandirea' lor in diaspora - turcii le numesc 'kofte(s)' si indienii le numesc 'bhaji(s) - indienii au si chiftelute vegetale, fara carne, le numesc 'vegetarian bhajis' ori mai mult cu ceapa 'onion bhajis' etc. Si mamaligutza (polenta) a fost popularizata international, de italieni (pe langa faimoasele lor pizza, paste si sosuri de tomate sau inghetzate etc).

"Chorba" inseamna "supa" in lb. araba.
Salata de vinete coapte, cu ulei si ceapa, este nu numai de post, dar si tipic romaneasca.

O fi , dar sunt scumpe acum în această perioadă tipic românească ! . . .

:42:

Mancare traditionala din Banat :



Cartofi taranesti, apropos sunt de post, imi plac cu muraturi.Se fierb cartofi, in coaja sau cubulete, cati doriti, apoi cand sunt fierti, se zdrobesc. Separat intr-o tigaie, calim o ceapa, punem putina boia dulce, si imediat cartofii zdrobiti, si sare.

Papa de porodici. Se caleste o ceapa, apoi se pune un ardei, apoi multe rosii coapte si decojite, se lasa putin sa fiarba, separat laptele il amestecam cu doua linguri de faina, iar cand fierbe papa, se adauga laptele. si se lasa pana da in clocot.

Placinte cu ceapa sau cu cartofi sau dovleac.

Zama aita.

Zama de fasole verde .

Scoverzi (clatite)

Zama de crumpi (cartofi)


Paine prajita unsa cu usturoi si cu rosiiii.

tema cu variatiuni sau aceeasi Marie, dar cu alta palarie...
 

Da, fiindca oricum, tot ceea ce numim noi 'ciorba' in general, tot din categoria 'supa' face parte... lol - numai ca noi am 'inventat' o denumire 'specifica' pt. unele feluri de 'supa' - ne place sa o numim, mai original (sau nu?!), 'ciorba', insa principiul retetelor, este cam acelasi: apa si vegetale, si respectiv, carne, plus alte 'adaosuri' pt. gust (cum ar fi borsul sau alte acrituri, verdeturile sau alte mirodenii si aromate). Asta ar cam intra (s-ar putea incadra) la categoria 'tema cu variatziuni' sau 'alte masti, aceeasi piesa' (parafrazandu-l pe M. Eminescu), ori 'aceeasi Marie, dar cu alta palarie' (facand apel la zicala din popor) etc - toate exprima acelasi lucru, insa in mod diferit... Doar denumirea difera, metoda principala de preparare a fiecarei retete fiind cam aceeasi, indiferent de tara/zona. Cu alte cuvinte, totul e 'chestie de denumire', tine de denumirile zonale sau/si locale, nationale s.a.m.d....

Parerea mea este ca nu prea exista feluri de mancaruri absolut originale (fiecare tot 'imprumutand' cate ceva de prin alte parti, fie ca unii 'creatori de retete' recunosc deschis au ba - lol), ci, poate doar gusturi originale (dar nici acestea pe deplin - am si aci unele indoieli - ci tot 'imprumutate' sau 'furate' etc), in functie de care se prepara, in gr-al, multe retete culinare (prin amestecul de ingrediente si asezonarea 'dupa gust', personalizate).

La feluri 'specific romanesti' probabil ca s-ar incadra mucenicii (mai mult cei de tip 'ciorba'), cozonacul (dar si italienii il au pe-al lor, panettone) si papanasii, poate (dar nu in mod sigur si nu exclusiv, fiindca, in fond si la urma urmei, nu sunt altceva decat tot niste gogosi cu gem (nimic nou), dar pe care noua ne place sa ii preparam intr-o anume forma, 'cu motz in varf' - lol - si sa ii servim cu smantana), covrigi 'traditionali', din aceia rotunzi si tari (desi ii au si rusii), caltabosii de porc, soriciul de porc preparat chiar 'specific ro' (de asta chiar n-am mai vazut sau auzit si pe la alte popoare, pan-acum, cel putin nu eu; de jumari si alte celea, da, insa nu de sorici preparat 'pur romaneste' - lol - si divagand putin de la subiectul initial, de ex. idem si scotienii au niste feluri specifice, cum ar fi 'haggis' (de fapt, ar fi echivalentul drobului de miel de pe la noi, daca stau bine sa ma gandesc) si 'black pudding' (un fel de carnati facut din amestecuri de sange de animale si cheag etc - bleahhh) - mie imi par dezgustatoare - acuma 'ramaie vba intre noi'... ); ar mai fi, probabil, de adaugat aci, dar altceva nu-mi vine-n minte acum pe moment...
A-pro-pos, tuica (rachiul, taria) si micii (mititeii nostri - lol), semintzele prajite (da, pana si 'bomboanele agricole', cine ar fi crezut?!) nu sunt nici ele, exclusiv, 'de-ale noastre', ci iarasi, ne-au 'intrecut' rusii, turcii si, respectiv, indienii (la capitolul 'semintze prajite')... :1: Sa fi vazut, o data, intr-unul din metrourile londoneze, un grup de rusoaice imbracate si machiate strident si 'glamour' (dar ieftin, totusi, cum le caracterizeaza pe majoritatea - lol), sporovaind, tare, in ruseasca aia harshaietoare si deranjanta pt. auz, si spargand de zor la semintze, dintr-o pungutza comuna - lol - ce mai peisaj... se facuse deja loc in jur...

Da, salata de vinete poate fi si de dulce, cu adaos de maioneza din oua s.a. in functie de gusturi etc, iarasi, 'tema cu variatziuni' - lol. Iar daca noi preparam salata de vinete intr-un mod 'tipic romanesc' (sau cel putin asa ni se pare noua - lol - sa fim seriosi, cat de 'tipic romaneste' se poate prepara amarata aia de salata-piure de vinete coapte pe plita ori gratar, sau, mai nou, la microunde, si apoi curatzate de coaja, dupa care zdrobite/pasate si amestecate acolo cu alte cateva ingrediente, in functie de imaginatzie si inventivitate s.a.m.d., pt. ca sa dea gust etc?!), asta nu inseamna ca este si originala, 'tehnica' de preparare sau/si reteta in sine, cea 'de baza', de la care s-a pornit initial etc, fiind aceeasi, identica (si acelasi 'principiu' pe care-l folosesc si multi altii...). Idem si daca noi avem denumiri 'originale' pt. unele feluri de mancare intalnite si pe la (multe sau destule) alte popoare, nici asta nu inseamna ca sunt si 100% orignale... 'aplicabil' si in cazul 'celorlalti' - altii (dintre 'strainezi' ma refer aci) au si ei denumiri 'originale' pt. feluri de mancaruri care poate ca nu sunt ale lor, nu le apartin de drept etc. Si tot asa... :37::65::28:

Supa se face pe gaina de casa si cu legume, si taietei de casa se numeshta 'Lashca'.

Zama (ciorba) se face cu carne sau fara si cu rantash.

Asa se gateste in zona de Banat de unde sunt de loc.

dulceata de nuci verzi & visinata & co.
 

haios comentariul tau, Cristi!... :21:
Oh, si mi-am mai amintit inca ceva care ar putea fi clasat ca fiind 'specific ro': dulceata de nuci verzi!... (sau cel putin asa cred, ca e 'tipic ro', pt. ca tot veni vba - poate si cea de trandafiri, n-am mai vazut in magazinele din afara tarii, pana in prezent, dar poate ca nu am cautat sa ma uit eu mai atent, totusi... si daca ar fi sa gasesc, probabil ca ar putea scrie pe eticheta 'made in Romania', caci am mai cumparat destule produse cu astfel de etichete (de multe ori, spre surprinderea mea), si erau de calitate, dar cu mult mai scumpe decat cele comercializate in tara, ca, deh, accizele, taxele de import, tva-ul s.a.m.d.) :39::17::1:
Ah, si, tot 'specific ro', poate si unele bauturi precum visinata, respectiv zmeurata, socata etc.