eu as fi intrebat: exista credinta? pentru ca formalismul si fariseismul sunt cu duiumul. :37: am observat ca multe persoane sunt ferm convinse ca detin adevarul absolut, si fac "varsare de sange" pentru religie, dar nu-si dau seama ca ei nu-l au pe Dumnezeu in inima. cel mai deprimant este cand vad ca sunt persoane care isi inchipuie ca au credinta, doar pentru ca se duc la biserica, ca stiu sa spuna Tatal Nostru, Crezul si Psalmul 50, ca aprind lumanari, dau sfaturi, canta in corul bisericii, fac matanii, etc. dar am observat ce mult inseamna un preot care este cu adevarta slujitorul Domnului. in biserica din cartierul in care locuiesc, datorita calitatii morale si a iubirii fata de Dumnezeu a preotului, oamenii s-au schimbat. nu se mai barfeste in biserica,vin mai multi enoriasi, toti asculta slujba, multi ii vezi linistiti si luminati. eu cred ca in momentul in care il iubim pe Dumnezeu si pe aproapele nostru, suntem feriti de formalism si fariseism. :9:

Orthodoxia y Thanatos, unii sunt de acord cu mine, atii cu tine, altii cu nici unul. Ai putea spune ca criteriul acordului este intotdeauna ce ne face placere? Unora nu le face placere ce spun eu despree contraceptie, am fost contrazisa vehement, adesea. (asta este, acum imi dau seama, mai degraba raspuns la ce ai scris pe alt topic, cel despre avort, dra nu mai sterg acum)

Pana la urma, fiecare judeca daca ortodoxia ar trebui sa fie mai degraba asa cum zic Schmemann sau Meyendorff, sau.. nici nu stiu ce autori 'cu adevarat ortodocsi', dupa tine, sa citez, cand stiu ca pentru tine pana si Seraphim Rose este dubios, Constantinopolul si toti care sunt in comuniune cu el (deci inclusiv parintele Cleopa, de ex., un ultratraditionalist de altfel, insa de! avea tot caledarul nou) nu mai sunt de cateva secole ortodocsi, iar noi trebuie sa credem ca pamantul este plat, pentru ca asa credeau sfintii parinti. Nu vreau sa fiu ironica, vorbesc serios, pentru ca nu am nimic cu tine personal. Tu spui ceea ce crezi adevarat, ca si mine.

Deci, sa aleaga fiecare. Nu cred ca am ceva de adaugat aici, doar sa va triulit la Evanghelie, la Hristos care a spus ca Fiul Omului este domn si al sabatului care critica fariseii pentru ca pentru ei forma era mai importanta decat continutul si ca nu vedeau exceptii la nici o lege (ca de ex. a sxabatului sau a spalatului pe maini etc) si care puneau inainte litera, nu duhul.
Si v-as mai trimite din nou la articolul lui Affanasiev de pe acest sit, despre canoane.

Am auzit undeva spunandu-se ca noi avem pacatele in spate. Nu le vedem, iar ceilalti nu-si vad pacatele pentru ca le poarta ca si noi. Ceea ce vedem, sunt doar pacatele altora. Cand vom ajunge sa le purtam in fata, adica sa fim constienti de ele si sa depunem tot efortul in a scapa cat mai repede de ele, fariseimul si formalismul isi vor cauta o alta casa.

cand o sa le avem in fata, o sa ne uitam sa vedem care are pacatul mai mare ca al nostru, ca noi sa ne linistim sa spunem ca ale noastre sunt mai mici. :21:
este foarte greu cu constientizarea pacatului. de fapt toti suntem constienti ca pacatuim, dar avem senzatia ca noi pacatuim mai putin si aproape nu se vede. cineva zicea: da' ce, am omorat pe cineva? adica, asta e pacat, nu ca: am barfit, am trecut nepasatori pe langa un sarman, nu ne rugam, suntem insensibili, ne certam, ne uram, etc. sunt prea pesimista?:39:

Pacatul
 

Este o pilda in Pateric despre un avva care plangea cand isi aducea aminte ca furase cateva pere in copilarie.

...si ce-l oprea sa se duca 40 ani mai tirziu si sa le inapoieze?. Conf. Sf Printi: daca le returnezi cu parere de rau ti se sterge pacatul, si cu asta te linistesti!

Pere
 

Bine spunea cine spunea "cine are urechi de auzit".

Costel, fariseul are desaga in fata, numai ca e plina cu pietre!
Formalistul are si el desaga in fata, doar ca e plina cu citate!

posibil ca ishi daduse seama ca pacatul lui era mai grav decat al lui Adam, caci lui Adam berele i le daduse Eva ademenita de sharpele, iar el dupa ce s-a saturat shi i s-au deschis pupilele, cand a auzit chemarea Domnului s-a ascuns dupa un sofism sofisticat... pregatindu-shi pledoareia shi sustzinand ca defapt el a ascultat... dar daca a ascultat de ce avea nevoie sa-shi ascunda oqqqululhul in tufe? in boschetzi?

MariS :-)

Noi(in mare majoritate) suntem oameni care pana la un punct...traim cum traim...mintim, ucidem,curvim,preacurvim, furam, uram, barfim,ne inchinam la idoli, mergem la vrajitori, ghicitori,si facem toate nebuniile la care ne indeamna firea cazuta, si lumea asta in care ne nastem, dupa trup/fire pacatoasa...si care are ca tata si stapanitor pe diavol.

Cand, prin minune Dumnezeiasca, ne trezeste Dumnezeu...si de arata cat de "pe langa suntem"...pentru ca uite, vai de viata noastra,cum traim,tavalindu-ne cu porcii in mocirla lipsei de constiinta..., fata de normalul de viata al unui om..care este cam asa: "Sa-L cunosti pe Singurulul Dumnezeu, in Realitate si nu in inchipuire...nu din povesti babesti si vanatoresti, ci prin harul Duhului Sfant...Lui si numai Lui sa te inchini...in Duh si Adevar...si pe El sa-L iubesti cu toata inima, mintea, puterea, cugetul tau...si sa faci celui de langa tine ce ti-ai dori tu sa-ti faca el"..ei, bine, atunci, cand Lumina Lui ne trezeste cat de cat...cautam sa ne apropiem de El...sa-L cunoastem..ne apropiem de Scripturi , de Biserica, , de scrieri si marturii ale unor traitori crestini...cautand sa ne induhovnicim...insa...

Daca prin harul lui Hristos, lepadam/biruim ispitele cele "de-a stanga"...in sens ca ni se face greatza..si nu ne mai trebe...vin "cele de-a dreapta"...formalismul si fariseismul...lucrare a dracilor teologi..(sau arhiconi, cum cred ca-i numea parintele Cleopa). Zicea un traitor ca dracii fac orice sa ne tine departe de Viul Dumnezeu, de reala si adevarata partasie cu Hristos..in Duh si Adevar...pentru ca daca ajungem cu adevarat in Hristos, ei si-au pierdut puterea peste noi..si daca nu ne prind cu cele lumesti...vor cauta sa ne prinda cu cele ce "par bune"..."de-ale bisericii"..adica sa ne tinem de dogme, ritualuri, invataturi lumesti privitoare la credinta,despre care credem ca in sine ne mantuiesc...sa ne adormim constiinta ca suntem bine cu Dumnezeu ca am facut niste fapte exterioare...desi inimile noastre pot musti de ura, de hula, de invidie, de resentimente, de dispret si judecata fata de aproapele...de nepasare fata de Dumnezeu si ce doreste El cu adevarat de la noi...si de..(cea mai scarboasa...imitatie draceasca a Sfinteniei)..de autoneprihanire...de mandrie "duhovniceasca"...

Cum scapam de ele?

Hristos...Cuvantul...Adevarul...Realitatea...este Sabie cu doua taisuri...care strapunge inima credinciosului...si il "taie in doua"...despartind in el...ce e sfant, de ce e nesfant...ce e curat...de ce e necurat...ce e autentic...de ce e "facatura" legalista si fariseism...si Singur El ne conduce...pe calea mantuirii...

"Doamne, cum sunt eu in ochii Tai? Care e starea mea inaintea fetei Tale..nu in fata oamenilor,nici in parerea lor, nici in impresia mea, dar in Realitate?"...

Vom cunoaste Adevarul...daca Il dorim cu adevarat...si Singur El ne va face liberi...