...
 

gabriela,
toate lucrurile se fac chibzuit. nu trebuie sa deznadajduiesti sau sa devii disperata. esti inca tanara si nu esti inca in situatia in care sa iti faci griji privind o casnicie.
ideea e ca trebuie sa fii putin isteata si sa cunosti putin din firea barbatului.
atunci cand il vei intalni, nu te duce la el direct si: "buna! sunt gabriela, am 24 de ani, sunt masteranda, sunt bolnavioara si, daca ma iei de mana, ai grija sa nu mergi prea repede, sa nu-mi cada papucii din picioare..."
nu trebuie sa faci greseala sa-l "incarci" cu multe de la inceput. barbatii sunt mai comozi din fire si se codesc cand li se dau "sarcini" pana se obisnuiesc cu situatia. asa ca, discutiile amiabile sunt suficiente. va mai intalniti si, daca tinde spre ceva serios, atunci ii marturisesti, delicat, fara sa te transformi in victima ci pur si simplu ca fiind un lucru ce face parte din viata ta. va avea timp sa "rumege" si sa puna in balanta. si iti va da un raspuns mult mai bun decat daca i-ai pune totul pe tapet de la prima intalnire.
tu lasa-te in voia Domnului si vei vorbi despre asta cand va veni timpul. deocamdata socializeaza, cunoaste lume si poarta-te firesc, natural, ca o femeie puternica ce esti. nu multora le este dat sa duca asa ceva in viata. dar cele care sufera au si un caracter puternic. si asta e o comoara sufleteasca. foloseste-ti comoara pentru a-ti intemeia familia.
iti doresc sanatate si, mai presus de aceasta, multa liniste sufleteasca. alaturi de viitoarea ta familie...
Doamne ajuta!

Foarte frumoase si adevarate sfaturi...dar acum iertati-ma pentru faptul ca realmente nu m-am putut abtine sa nu rad cu lacrimi aproape, citind urmatorul paragraf "....daca ma iei de mana, ai grija sa nu mergi prea repede, sa nu-mi cada papucii din picioare..." :21::24:

...
 

pentru un om, si in mod special pentru o femeie, este foarte importanta increderea. am vrut sa-i dau incredere si s-o imbarbatez, folosind acea descriere, la intamplare...
sunt convins ca e mai puternica decat crede si decat stie ca este. trebuie sa se foloseasca de asta. si sa-l trateze de la egal la egal. sa nu porneasca cu "minus" din prima...

Nu conteaza trupul!
 

Lumea are propriile ei boli sufletesti si trupesti unii mai mult decat altii.Nu trebuie sa fi complexat de lucruri din astea,daca vor exista si sunt probabil oamenii care nu vor intelege acest lucru astia sunt oameni superficiali si materialisti ,nici nu trebe sa asculti trebuie sa-i plangi de mila ca ei sunt bolnavi cu sufletul.Nadajduieste intr-un Domnul sa-ti scoate un barbat vrednic de tine si sunt sigur ca nu o sa intarzie sa apara.
Si eu la scara mai mica eram complexat de cosuri am 17 ani si inca zburda pe fata mea de numai la inceput ma deranjau ca oameni probabil ma priveau altfel..insa acuma numai dau 2 bani pe parerea oamenilor(cand mai aud pe cate o colega ca se plange ca i-a iesit un cos ma bufneste rasul ) si stiu ca Dumnezeu toate le da cu un scop si il binecuvintez.Normal ca fetele superficiale nu o sa se uite la mine,ceea ce acuma e un lucru foarte bun nu am nevoie asa ceva in viata mea si caut de este sa fie o relatie serioasa.
Plus am probleme cu dezvoltarea muschiilor,am rahitism si probleme cu vasele de sange cand ma stresez sau imi creste tensiunea volumul sangelui creste avand pereti vaselor capilare slabe se sparg si se formeaza cheanguri de sange pe alocuri si se maresc in 2 ani de la un punct care abia il vezi se face foarte vizibil ochiului liber.Si multe altele cine stie cate pe toate planurile;la inceput si pe mine ma complexau uite ala cum arata si eu sunt ditami omul 1,91 si nu in stare sa fiu si solid ca ceilalti.Dar nu merita stiu ca acesti sunt si spre smerenia mea,nu vreau sa judec pe nimeni ,dar cei care au muschi si corp cat de cat ii mirosi orgoliu si lauda de sine de la un kilometrul.
Dumnezeu mi-a dat multe prea multe pentru un mine un mare pacatos sunt multumit cu tot ce am ca toate imi sunt spre folosul sufletului trupul il las aici nu-l i-au cu mine.
Un barbat(femeie) nu trebuie sa se indragosteasca si sa iubeasca de putreziuciunea ,de pumnul asta de pamant ca asta vrei nu vrei, cu trecerea aniilor se urateste ,imbatraneste si ce o sa faci,atunci,ce o sa-i spui ,pai nu te mai iubesc s-a consumat iubirea...asa ceva nu exista...si apoi trupul il lasi hrana viermilor ...un barbat(femeie) trebuie sa se indragosteasca de sufletul persoanei ca relatia sa tina cu adevarat si sa se uneasca prin Sfanta Taina a Cununiei....Daca o sa fie sa nu-mi gasesc pe cineva sa o iubesc voi fi singur toata viata in voia Domnului ce o fi o fi nadejdea e la El.
Doamne ajuta sa te lumineze sa vezi ca trupul asta nu valoreaza nimic si sa-ti dea un barbat vrednic sa-l iubesti si sa te iubeasca,toate cele bune,sanatate si sa-ti dea toate cele de folos sufletului!

Gabriela, atunci cand il vei intalni pe cel destinat tie, daca lui nu ii va pasa de aceasta problema a ta, vei sti ca te iubeste cu adevarat, tocmai de asta.

Draga Gabi, si eu am 24 de ani si sunt inginer si masterand:16:

Nici eu nu am intalnit iubirea vietii desi am o relatie de 3 ani, dar atunci cand o voi intalni sunt convinsa ca nu ii voi spune chiar de la prima intalnire faptul ca am niscaiva probleme si ca este foarte posibil sa nu pot face copii..

Dupa cum vad eu lucrurile, asta este unul din multele mele defecte care se va vedea pe parcurs.
La inceputul unei relatii vedem ceea ce ne place:5:, spunand din prima unui baiat problema ta, e foarte posibil sa il sperii fara ca macar sa fie cazul, sa il faci sa creada ca e mult mai grav, alungandu-l astfel. Da-i baiatului o sansa sa te cunoasca si sa te iubeasca,ca sa aiba motive sa ramana langa tine in ciuda problemei pe care tu o ai. Daca ii spui din prima, ce argumente si-ar aduce siesi ca sa ramana alaturi de tine, daca el nici nu a apucat sa vada cum esti tu ca om..

Da-i timp sa isi faca el o parere despre defectele tale, si la un moment dat va aparea si discutia despre faptul ca ai o problema medicala..

Cred ca din ecuatie ambele am ignorat puterea si dragostea Celui ce S-a jertfit pentru noi, pacatosii. Nu te baza doar pe tine in relatia cu "el", ci si pe Domnul.Roaga-te Lui si sunt convinsa ca iti va trimite un sot bun si iubitor, pentru care problema ta medicala va fi un motiv de a te proteja si iubi mai mult, decat un motiv de indepartare..

Am o fosta colega care in anul 1 de facultate a facut o semipareza. Se pare ca are o boala rara, in maduva spinarii nu se regenereaza nu stiu ce fel de celule...In anul 2, fata asta care de felul ei este capricioasa si ai spune ca mereu la pubertate, a cunoscut un baiat cu vreo 3 ani mai mare decat ea. Nu iti imaginezi dragostea dintre ei, desi ea merge frecvent in Bucuresti sa isi faca injectii in coloana si bineinteles ca boala nu se rezuma doar la atata, avand si interdictiile de care si tu ai amintit. O pareza o asteapta oricand daca nu se ingrijeste, dar crezi tu ca asta ii impiedica sa fie fericiti? NU

In plus, barbatilor le place sa se simta "barbati" in relatia cu partenera lor, adica le place sa se simta utili, etc (fostul meu prieten a vrut sa ne despartim pt ca eu sunt "puternica si sociabila si ma descurc singura in toate aspectele vietii", dar EA "nu are pe nimeni care sa o ajute, ca este trista si nu are nici un umar pe care sa planga",si sa nu iau "oita" sarmanului :102:)

Necazurile de genul asta de obicei unesc un cuplu, nu il despart..Te concentrezi prea mult pe defectul tau ca sa mai vezi ca si cei din jurul tau au probleme similare, si totusi sunt fericiti si casatoriti..

Cu totii avem macar o problema de sanatate,poate nu evidenta, si eu cred ca e mai bine sa fie probleme de genul asta,fizice, decat sa dai peste un lup imbracat in oaie.. adica peste un om care sa fie sanatos fizic, dar sa aiba sufletul bolnav..


Domnul sa iti dea rabdare !

Mare dreptate ai, e_my!
Da, si eu cred ca defectele fizice si bolile pot sa uneasca mai degraba cuplul. La greu este incercata dragostea adevarata.

Eu nu sunt de acord sa minti omul (ascunderea adevarului tot minciuna se cheama),faurind o imagine care nu este in totalitate reala doar pentru a-l prinde in mreje.
Tie ti-ar placea sa crezi ca ai in fata ta un om extraordinar si in timp sa incepi sa descoperi tot felul de minuni despre el?Nu cred!
Sau ti-ar placea ca dupa ce afla adevarul sa iti spuna "pa si n-am cuvinte!" ?
Cu eleganta si diplomatie este de preferat sa spui si lucrurile bune dar si cele mai putin placute inca de la inceput.
Daca omul respectiv este capabil sa te iubeasca pentru omul care esti o va face,iar daca nu,indiferent ce imagine idilica ii vei servi la inceput se va lasa pagubas.

Pai, heaven, in principiu sunt si eu de acord cu tine, dar e_my a spus numai ca nu i-ar spune de a prima intalnire. Adica inainte sa se infiripeze ceva, gara, hop, sa ii servesti pe tava problemele pe care le ai.
Bineinteles ca atunci cand relatia devine serioasa, este cinstit sa spunem si aceste lucruri.

Da,de la prima,a doua intalnire poate nu ar fi indicat.
Important este sa lase lucrurile sa decurga natural,fara a-si face singura tot felul de complexe,iar cand va simti ca este timpul,sa ii spuna.