|
Citat:
|
Imi aduc aminte ca eram in clasa a 5-a si doamna profesora de limba romana, pe care noi toti o admiram, ne-a spus ca pe 15 ianuarie vom merge cu totii la biserica sa punem cate o lumanare pentru sufletul lui Mihai Eminescu. Dar chiar cu cateva zile inainte de 15 ianuarie doamna profesoara s-a imbolnavit si nu a mai putut sa vina la scoala in ziua aceea. Asa ca noi ne-am hotarat sa mergem singuri la biserica sa punem lumanari seara, cand terminam orele. Zis si facut, la 6 seara ne-am indreptat intreaga clasa spre biserica din apropiere. Intram in curtea bisericii, si ne intampina polimarul parca care ne intreaba ce vrem la ora aceea, fiind si noapte. Si noi spunem, plini de importanta momentului, ca vrem sa punem o lumanare de sufletul lui Mihai Eminescu. Si ce expresie de nedumenrire curioasa si neincrezatoare pe fata omului aluia! :24: Intr-un final ne-a spus ca e inchisa biserica la ora aia. :D
|
Citat:
|
Of!,Eminescu,un suflet complicat si atat de zbuciumat!!!
Eminescu este febletea mea,i-am citit aproape totul,inclusiv scrisorile adresate Veronicai.In tinerete m-a fascinat intensitatea simtirii lui,controversele ce ies din aceasta intensitate,asternute cu atata gratie pe hartie. La scoala,mi-era mai mare dragul sa-l comentez,nu invatam acasa pe indelete,insa luam note mari,doar pentru ca eram originala in modalitatea si pasiunea de a-l comenta pe Eminescu. Sper ca Daumnezeu i-a daruit liniste sufletului...sufletului lui atat de "complicat",caruia i-a fost dat astfel. Poezia lui ;"Rugaciunea unui dac",este de o smerenie cum rar se intalneste...Chiar daca uneori acesta a fost considerat ateu,tot ceea ce a scris a izvorat din inima si mintea lui,astfel ca totul i se socoteste...SI A IUBIT ENORM DE MULT!!! |
Citat:
Pai eu nu stiu, ca asa a spus profa de romana la acel timp. Din cate stiu eu poti sa aprinzi lumanari si sa spui o rugaciune pentru morti oricand, nu numai in ziua in care au murit. |
Citat:
|
Cum s-ar fi manifestat Eminescu, daca si-ar fi auzit versurile in interpretarea trupelor/actorilor de azi? Un posibil raspuns, ni-l ofera domnul Andrei Plesu, in Eminescu si recitatorii.
|
Citat:
Multumesc! Rasu'-plansu' zilei de azi. Ramane insa, privilegiul de a asculta satira unui erudit, Andrei Plesu. Merita aceeasi atentie si celelalte inregistrari ce poarta inconfundabila-i semnatura. Dar, ca tot ce e esenta, trebuie servit rar si in portii mici. Doamne-ajuta! |
La zidirea Soarelui se stie ,
Cerul a muncit o vesnicie, Noi,muncind intocmai, ne-am ales cu , Ne-am ales cu domnul Eminescu, Domnul cel de pasare maiastra, Domnul cel de nemurirea noastra Eminescu . (Grigore Vieru ) |
DOINA
(varianta necenzurata) De la Nistru pân’ la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a Ca nu mai poate strabate De-atâta strainatate. Din Hotin si pân’ la Mare Vin Muscalii de-a calare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o atin; Din Boian la Vatra Dornii Au umplut omida cornii Si strainul te tot paste, De nu te mai poti cunoaste. Sus la munte, jos la vale Si-au facut dusmanii cale; Din Satmar pâna ‘n Sacele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român saracul, Indarat tot da ca racul, Nici îi merge, nici se ‘ndeamna, Nici îi este toamna toamna, Nici e vara vara lui Si-i strain în tara lui. Dela Turnu ‘n Dorohoiu Curg dusmanii în puhoiu Si s-aseaza pe la noi; Si cum vin cu drum de fier, Toate cântecele pier, Sboara paserile toate De neagra strainatate. Numai umbra spinului La usa crestinului. Isi desbraca tara sânul, Codrul - frate cu Românul - De secure se tot pleaca Si isvoarele îi seaca Sarac în tara saraca! [COLOR=#FF0000]Cine-au îndragit strainii Mânca-i-ar inima cânii, Mânca-i-ar casa pustia Si neamul nemernicia. [/COLOR] Stefane, Maria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las’ Arhimandritului Toata grija schitului, Lasa grija Sfintilor In sama parintilor, Clopotele sa le traga Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga, Doar s-a ‘ndura Dumnezeu Ca sa-ti mântui neamul tau! Tu te ‘nalta din mormânt Sa te-aud din corn sunând Si Moldova adunând. De-i suna din corn odata, Ai s-aduni Moldova toata, De-i suna de doua ori Iti vin codri ‘n ajutor, De-i suna a treia oara Toti dusmanii or sa piara Din hotara în hotara, Indragi-i-ar ciorile Si spânzuratorile! [COLOR=#FF0000]CINE NE-AU DUS JIDANII NU MAI VAZA ZI CU ANII CI SA-I SCOATA OCHII CORBII SA RAMÂE ‘N DRUM CU ORBII[/COLOR] Cine ne-au adus pe Greci N’ar mai putrezi în veci Cine ne-au adus Muscalii Prapadi-l-ar focul jalei Sa-l arza sa-l dogoreasca Neamul sa i-l prapadeasca Cine tine cu strainii Mânca-i-ar inima cânii Mânca-i-ar casa pustia Si neamul nemernicia O alta varianta a "Doinei", extrem de putin cunoscuta astazi o gasim in cartea 'Mihai Eminescu - poezii tiparite in timpul vietii', vol. III, note si variante, editie critica ingrijita de Perpessicius cu reproduceri dupa manuscrise, Editura Fundatiei Regale, Bucuresti, 1944. De la Nistru pân’la Tisa Tot românul plânsu-mi-s-a Ca nu mai poate strabate De-atâta singuratate; Din Hotin si pân’la Mare Vin Muscalii de-a calare De la Mare la Hotin Calea noastra ne-o atin Si Muscalii si Calmucii Si nici Nistrul nu-i înneaca Saraca tara, saraca! Din Boian la Cornu Luncii Jidoveste’nvata pruncii [COLOR=#2E8B57]SI SUB MÂNA DE JIDAN SUNT ROMÂNII LUI STEFAN.[/COLOR] Vai de biet român saracu Ca-ndarat tot da ca racul Fara tihna-i masa lui Si-i strain în tara lui. Din Brasov pân’la Abrud Vai ce vad si ce aud Stapânind ungurul crud Iar din Olt pâna la Cris Nu mai este luminis De greul suspinelor De umbra strainilor, De nu mai stii ce te-ai face Sarace, român, sarace! De la Turnu-n Dorohoi Curg dusmanii în puhoi Si s-aseaza pe la noi; Si cum vin cu drum de fier Toate cântecele pier Zboara paserile toate De neagra singuratate Numai umbra spinului La usa crestinului Codrul geme si se pleaca Si izvoarele îi seaca Saraca, tara, saraca! CINE NE-A ADUS JIDANII NU MAI VAZA ZI CU ANII SI SA-I SCOATA OCHII CORBII SA RAMÂIE-N DRUM CA ORBII Cine ne-a adus pe greci N-ar mai putrezi în veci Cine ne-au adus Muscalii Prapadi-l-ar focul jalei Sa-l arza, sa-l dogoreasca Neamul sa i-l prapadeasca, Iar cine mi-a fost misel Seca-i-ar inima-n el, Cum dusmanii mi te seaca Saraca, tara, saraca! Stefane, Maria Ta, Lasa Putna, nu mai sta, Lasa Arhimandritului Toata grija schitului Iara grija gropilor Da-o-n seama popilor La metanii sa tot bata, Ziua toata, noaptea toata, Sa se-ndure Dumnezeu Ca sa-ti mântui neamul tau... Tu te-nalta din mormânt Sa te-aud din corn sunând Si Moldova adunând Adunându-ti flamurile Sa se mire neamurile; De-i suna din corn o data Ai s-aduni Moldova toata De-i suna de doua ori Vin si codrii-n ajutor; De-i suna a treia oara Toti dusmanii or sa piara Dati în seama ciorilor S-a spânzuratorilor. Stefane, Maria Ta, Lasa Putna, nu mai sta Ca te-asteapta litvele Sa le zboare tigvele Sa le spui motivele Pe câti pari, pe câti fustei Capatâni de grecotei Grecoteii si strainii Mânca-le-ar inima câinii Mânca-le-ar tara pustia Si neamul nemernicia Cum te prada, cum te seaca Saraca, tara, saraca! |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 14:19:51. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.