Asa se intampla cand inima ta se afla intr-un loc nepotrivit.

Ai vrut cumva să spui mintea, în loc de inimă?....
Eu aş reformula astfel: aşa se întâmplă când mintea s-a rătăcit şi a uitat să mai coboare în inimă...:)

E greu.
Sunt foarte dezamagit.
Ma pierd cu firea, nu mai am stare.

Sa ma ierte Dumnezeu, dar va jur ca nimic nu mai vad la orizont.
S-a cam terminat totul pentru mine, cel putin asa simt.
Si e foarte usor din cuvinte sau sa tastezi in siguranta si confortul din spatele unui monitor.
Fara a infrunta adevarul si realitatea.

Dar ce ai, de fapt, bunule om?
Concret: ce simţi, ce gândeşti, cum îţi merge cu pulsul/tensiunea/pofta de mâncare/somnul etc.
Unde-i buba, zi-i pe nume. Descrie puţin întâmplările persoanei tale, cât mai simplu, mai pe româneşte, aşa.

Şi ce e cu orizontul ăla? lasă frate metaforele, zi direct, ce vrei să ne transmiţi prin metafora orizont? Ce aştepţi de fapt? Ce te sperie atât de tare? Numeşte, doar, să ne lămurim cu toţii; poate avem vreo vorbă bună, vreo sugestie, ceva...

Pe bune, vrei să zici ce ţi se întâmplă de fapt?
Io nu am chef de glumă şi mă tem că tu chiar ai o suferinţă reală, un impas şi mă gândesc că aş putea, da, să îţi fiu de folos.
Deci, scrie niţel mai clar, mai desfăşurat. Aştept, Doamne ajută!

Uite, te-ai gandit ca si Hristos din inima ta se simte la fel ca tine? Si El cauta pace in inma ta. Stai de vorba cu El. Du-te la biserica duminica si de cate ori poti. Spovedeste-te si atunci si tu si Hristos din inma ta veti fi fericiti. Cand suntem tristi, si Hristos din inmile noastre plange, caci prea ne pricepem sa-L rastignim cu pacatele si chiar sa-L scoatem afara de tot din inima. Hristos bate la usa inimii si asteapta plangand sa-I deschidem. Lacrimile noastre sunt si lacrimile Lui.

Deznadejdea ta il intristeaza si mai rau. Hristos a venit in lume ca sa ne aduca bucurie, S-a rastignit ca sa ne aduca bucurie si a inviat ca sa ne aduca bucurie. Orice om are ispite care te pot intrista la un moment dat. Hristos este un aliat de nadejde care stie ce sa-ti ofere pentru a te conduce pe drumul mantuirii. Daca nu-ti ofera acum ceea ce doresti, multumeste-I si vezi ce doreste si El de la tine. Cumva pune-te de acord cu El. Daca vrei sa fii fericit, nu-L intrista pe Hristos. O sotie buna si credincioasa e un dar de la Dumnezeu. iar darurile nu ni se cuvin.

Iarta-ma ca sunt cam dura. Nu putem fi suparati ca nu am primit in dar un iaht, o masina sau un calculator de la un pamantean. Nu putem sa fim suparati nici pe Dumnezeu pentru ca nu a ingaduit ca o anume persoana sa-si puna la dispozitia noastra timpul, calitatile si trupul pentru ca noi sa fim fericiti. Sa cautam mai intai Imparatia Cerurilor si abia atunci toate celelalte ni se vor adauga.

Dragi prieteni simt nevoia sa va marturisesc lucrul acesta.
A fost o saptamana groaznica pentru mine.
Am fost foarte la pamant, imi dadusem si demisia.
Am incercat fara succesc sa imi gasesc altceva de lucru.
Am inghitit 40 de pastile de anxiar si m-am taiat adanc cu o lama pe antebrat de-a lungul, am apasat cat de tare am putut. Am facut scandal acasa.
Pe urma s-a rupt filmul, nu-mi amintesc nimic, somn profund.
Ieri seara am primit telefon de la seful meu, ma tot rugasem la bunul Dumnezeu, Sf Ierarh Nicolae, Sf Nectarie, Sf Xenia.
Am fost angajat din nou.
Nu e asta o minune ?
Nu e Dumnezeu atotputernic si stapanitor ? Slava lui !

Să nu mai iei pastile şi să nu te mai tai, copile, că precum vezi, era să mori.

Şi crede-mă, acum, fiindcă îţi dai seama, nu vrei asta. Viaţa e prea frumoasă şi plină de atât de multe suprize, pentru care merită să lupţi, încât nu te poţi sătura vreodată de ea.

Când mai ai gânduri aşa hotărâte, dă-ţi mai bine o serie zdravănă de tot de palme, sau spune la o rudă să-ţi dea ea palmele, după ce îi spui ce vrei să faci, ca să-ţi câştigi palmele.

Rugăciunile nu te ajută, dacă nu eşti conştient de ele, dacă nu te dedici lor, dacă nu aştepţi rezultatul cererii lor, dacă nu eşti conştient de experienţa harului, dobândirea şi păstrarea lui, dacă nu eşti conştient de căutarea permanentă a soluţiilor, ca un perpetuum mobile, prin care rugăciunile să îşi arate rezultatul, fiindcă altfel, ca o cale mai simplă şi rapidă de împlinire a rugăciunilor, credinţa noastră, trebuie să fie foarte mare, altfel, ne trezim un urmaş al primului eretic, Simon Magul, că forţăm mâna Sfinţilor, să ne împlinească rugăciunea, dar modul de cerere şi credinţa noastră, sunt nepotrivite, şi prin urmare, ne mirăm apoi, dacă nu facem nimic concret înspre împlinirea rugăciunilor, că nu reuşim.

Te-au ajutat demonii şi te-a salvat Dumnezeu prin oamenii minunaţi, slujitori ai Lui.

Acum i-a aminte să fi supus şefilor tăi la servici, fiindcă nimeni nu îţi vrea răul, cât timp tu îţi faci treaba cât de bine poţi, în rând cu ceilalţi.

Dumnezeu să te întărească şi să te ajute, de fiecare dată când ai nevoie. Dar tu urmează ce ţi-am scris mai sus, e cel mai concret şi real mod în care te pot ajuta, aşa cum tu arăţi că ai nevoie.

Hristos a înviat ! Să învieze şi sufletele noastre.

Gabero, stiu ce simti si iti inteleg foarte bine durerea, dezorientarea si dezamagirea. Stiu prin ce treci pentru ca de doar 2 luni o despartire a declansat aceeasi "furtuna" in mine. In primele tale postari parca ai scris despre mine...
"Cum iti sunt gandurile iti este si viata" a zis Staretul Tadei, sa nu pierdem niciodata din vedere vorbele acestea.
Eu am 33 de ani, sunt femeie si ca orice femeie doresc sa fiu mama, ticaie ceasul biologic, dar nu sunt batrana inca, Dumnezeu stie mai bine de ce nu sunt mama inca. Nu spune ca esti batran.
Si mie mi-a fost greu in weekenduri...Ce am facut? Am cautat centrul de pelerinaje si merg in pelerinaje. Nu pot sa-ti descriu linistea si iubirea ce o simt dupa o zi petrecuta la manastiri. Simt ca sunt vie!
Sa vrei sa mori asa? Doamne pazeste-ne de ganduri necurate! O astfel de moarte e a oamenilor lasi si slabi. Tu nu esti asa, nu-i asa? Primeste-L pe Hristos in tine si vei vedea ca nu-ti vei mai permite asemenea tulburari...Incepe cu spovedania cautarea Lui si vei vedea ca toate celelalte vor veni spre tine...
Ieri am fost pt prima data la Prislop. De Parintele Arsenie stiu de cativa ani, dumnealui mi-a aratat care este rostul suferintei in viata noastra; de la Hristos am invatat sa nu mai fug de ea; sa nu ma tem, ci sa o primesc cu bratele deschise, fara sa cartesc, stiind ca in spatele ei se afla ascunsa, de cele mai multe ori, o mare binecuvantare. Iar, daca nu, o lectie pe care trebuie sa o invat. Sa ne aminteam mereu cuvintele Parintelui – ”Toate darurile închise în destinul nostru sunt îngradite cu suferinte si numai la atatea daruri ajungem, prin cate suferinte putem razbi cu bucurie.”
Parintele bisnuia sa spuna: ”De unde incepe slăbănogirea? – De la socoteala trufaşă a minţii. I se pare ei că e mai bine să nu se conducă după poruncile lui Dumnezeu, ci după capul ei, mai bine zis după păcat. Iar păcatul dă cu omul drept în plata păcatului, cum ai da cu oiştea-n gard.
Tot minte slabă dovedesc şi aceia ce nu vor să vie la ştergerea păcatelor; aceia n-au ce aştepta tămăduirea bolilor. Ajută doctorii, dar minţii îi ajută Dumnezeu. Dacă oamenii şi-ar potrivi purtările după poruncile lui Dumnezeu, care sunt poruncile firii, şi n-ar face din legi fărădelegi, ar ocoli, ar preveni toate pacostele necazurilor; dar aşa, drept în ele-şi sparg capul; – şi apoi umblă plângând…”

Frate am cunoscut un tanar care era prieten cu o fata, si la un moment dat s-au despartit.El a fost extrem de afectat vreo trei luni a fost "praf" dupa despartire.El nu a realizat un lucru al vremurilor de azi si a pus prea mult la suflet.ANUME despartirile pe on line sunt MULT MAI DURE(am uita sa spun ca amandoi aveau cont de Facebook), fiindca te vad sute de oameni ,prieteni de ambele parti.Si uneori pozele dupa, facute cu altul ,de
multe ori doar mimeaza fericirea, si de fapt vrea sa il necajeasca pe celalalt.Da, il ranesc mult pe celalalt si il fac sa creada ca nu are valoare.Sau se spun vorbe urate care RANESC( NU CU GHILIMELE AI OBSERVAT) inima si sufletul.
Am puncat lucrul asta deoarece majoritatea tinerilor au Facebook, iar cei care nu au, sunt putini, si trebuie sa fie oameni puternici, ca sa se opuna acestei tendinte.Spune-mi te rog prietene scenariul asta este sau nu asa : prietenia a fost si pe online?

Ai lasat prea mult ca sentimentele sa te afecteze.E destul de grav ce ne scrii mai sus.Sufletul e ca orice alt organ al trupului ,daca ne rupem un picior nu mai putem merge la lucru,asa trebuie sa fie si cu sufletul,dar de multe ori , in situatiile astea amanam las ca merge asa.In situatia data te rog cauta un duhovnic(preferabil cu experiienta) si spovedeste-te.NU MAI AMANA PRIETENE!
Legat de spovedanie am doua indemnuri(dobandite in ani dupa multe incercari),cand eu am facut altfel,dar nu a mers:
1.Fa-o daca poti chiar azi-adica nu amana!
2.CREDE ceea ce iti spune preotul ,gandeste ca te duci chiar la Dumnezeu?
Aici poate vei avea un gand care te sacaie-"Oare, asa sa fie?"
Daca vei vedea ca cineva duce o galeata cu apa, dar are o manusa pe mana.Vei zice oare," Manusa aceea a dus galeata!"Nu omul a dus galeata cu apa.
Asa sa il vezi si pe preot ca "MANUSA prin care lucreaza Dumnezeu".
Nu crede ca lumea s-a terminat cu nu stiu ce tanara din lumea asta.Sunt multi tineri usuratici azi prietene!

Poate si tanara aia intra in categoria asta.
3.La un moment dat Dumnezeu va lucra intrr-un fel sau altul.Spuneai ca nu ai un cerc prea mare de prieteni.Poate unul dintre ei te va chema la un tenis,sau vei cunoaste pe cineva nou .Vad si aici persoane care vor sa isi cunoasca perechea.
Cel mai mare pericol e amanarea in situatia data.
Domnul sa te aiba in paza prietene!