salut,ai2
 

1.religia nu ofera raspunsuri,credinta are multe raspunsuri ptr.cei ce vor sa aiba credinta.einstein,a fost si el la randu-i un om supus greselii
2.stiinta cu ale ei,credinta cu dumnezeu
3.si daca stiu unii de precesia periheliului lui mercur,viata mea e mai buna?personal,nu ma ajuta dar nici nu ma deranjeaza
4.stiinta a explicat multe,mai are multe de explicat,daaar, adevarat,
nu este perfecta
5.fara comentarii

Da, nu stiu cum se face, o groaza de credinciosi au impresia ca ateii dezbat pe marginea religiei pentru ca sunt in dubiu. Ei bine, nu de-aia o facem. O facem pentru ca ne intereseaza subiectul, doar ca din partea cealalta a lui.

Esti ilogic. Normal ca inexistenta nu se demonstreaza. Ia te rog sa imi demonstrezi ca nu exista Allah, Zana Maseluta si Mos Craciun. Cum, nu poti? deci exista! Cam asta e traducerea cererii astea ilogice pe care o tot aud, de parca ar fi un super - argument.
Dovada trebuie adusa de cel care sustine existenta, nu de noi. Noi sustinem ca nu exista, pentru ca e destul de bine descris in cartile sfinte incat sa ne dam seama ca totul e un mit din epoca bronzului. Daca tu sustii contrariul (adica existenta), responsabilitatea de a veni cu dovezi iti apartine.
Mai ales atunci cand vrei biserici construite din banii mei si credinta ta predata in scoala. OK?

Te rog sa imi explici diferenta intre religie si credinta, asa cum o vezi tu. Mie mi se pare ca atunci cand un popa vine si spune ca lumea are 6000 de ani, religia chiar (pretinde ca) ofera raspunsuri. Tie cum ti se pare?

Da? Atunci de unde vine atitudinea asta anti-stiintifica, promovata din greu de religie? Ce sens are ea, daca nu se incaleca?

Era doar un exemplu, care nu avea scopul de a-ti arata ca stiinta face viata mai buna in mod imediat, cu pentru a demonstra ca stiinta continua sa ofere raspunsuri, iar singurul lucru pe care religia il poate face, pentru a-si masca propria impotenta, este sa exclame: "Da, dar stiinta nu poate explica X!". Si cand stiinta explica X, religia gaseste un nou X. Si tot asa.

Exact aceasta imperfectiune de care vorbesti (pe care eu as defini-o altfel, dar e prea mult de scris) este motorul progresului in stiinta. Religia e pe partea cealalta, catarata pe dogma si inghetata in timp.

salut,konijiro
 

1.daca"voi"sustineti ca nu exista o putere supranaturala atunci demonstrati,dar nu luati in calcul biblia ci teoriile stiintifice urmate de demonstratie.umila mea parere e ca religia trebe descoperita de copii,la biserica,impreuna cu parintii lor sau eventual singuri
2.credinta inseamna indeplinirea legii lui dumnezeu,ptr. ca si iisus hristos a indeplinit legea si proorocii.religia inseamna interpretari diferite ale bibliei,etc. si sunt multe religii
3.dpmdv biblia nu combate in nici un fel stiinta,religiile posibil,nu stiu exact
4.am impresia ca si stiinta se joaca cu x sau y
5.credinta are la baza pe dumnezeu care este vesnic,nu este schimbator.
6.dpdv stiintific "CARE ESTE ROLUL OMULUI PE PAMANT?""DE CE EXISTA OMUL?"

Repet, logica problemei e clara: responsabilitatea aducerii de dovezi nu ne apartine noua, ci voua. Un articol excelent pe tema asta aici.

Care dumnezeu? Sunt vreo 3000, si aici ii mentionez doar pe aia documentati. Biblia nu e singura carte care se vrea sfanta.

Biblia, de capul ei, nu inseamna mai nimic. In mana unora care spun altora ca ei stiu ce scrie acolo, si mai ales cum se interpreteaza, inseamna mult mai mult. Si nu cu cartea aia avem probleme, ci cu oamenii care actioneaza in numele ei.

In cazul in care nu ti-ai dat seama, exemplul meu era folosit pentru a arata lipsa de onestitate intelectuala a preponentilor religiei, care nu au raspuns pentru mai nimic, dar incearca sa devieze atentia maselor catre stiinta.
Da, stiinta se joaca cu multe lucruri, dar pentru a obtine raspunsuri, nu pentru a arata cu degetul la altii.

Cum adica din punct de vedere stiintific? Crezi ca stiinta isi permite sa enunte un scop al existentei pentru fiecare om care e existat, exista, si va exista? Fiecare om e perfect liber sa isi aleaga un scop (sau niciunul). Indiferent de ce iti zice tie popa sau duhovnicul.

Cat despre a doua intrebare, de ce ar exista un motiv, altul decat ca existam pur si simplu? E caracteristic persoanelor religioase sa se considere centrul atentiei zeului lor, si sa considere ca faptul ca exista e un favor fantastic. Eu consider faptul ca exist o consecinta a proceselor chimice si biologice care au avut loc pe Pamant inainte de nasterea mea (deci vreo 4 miliarde de ani) si atat. Ce e nevoie de mai mult?

Indiferent de ce ar descoperi știința, lucrurile rămân așa cum ne arată judecata sănătoasă: din nimic nu poate apărea ceva dacă totul e natural, nici nu poate exista din veșnicie. Trebuie să căutăm explicația în supranatural. La o privire superficială naturalul pare ceva mai acceptabil ca principiu al existenței dar la o judecată realmente rațională vedem că numai supranaturalul își explică propria existență prin aceea că supranaturalul deschide o altă perspectivă asupra existenței, în care sunt lucruri care depășesc cu mult capacitatea noastră de cuprindere datorită condiției noastre de creaturi, care nu posedăm adevărata existență, absolută, necreată. Noi luăm în mod firesc propria noastră condiție ca etalon al existenței universale, ceea ce e o greșeală de gândire.


A respinge supranaturalul este o prejudecată, o atitudine neobiectivă și vătămătoare. Ateismul e o neputință a celor care nu pot sau nu vor să creadă, din niște prejudecăți iraționale, naive.


Încrederea în știință e păcăleala secolului. Știința se bucură de o mare reputație datorită superficialității și ignoranței maselor abrutizate de patimi și necredință. Va trece și această modă așa cum au trecut și alte credințe copilărești și știința va fi pusă la locul ei, care este acela de a descrie legile puse de Dumnezeu în natură, nu mai mult de aceasta.

salut,konijiro
 

konijiro,io nu impun nimanui sa creada ceea ce cred,iar referitor la ultimul tau pasaj pot spune ca nu-l contest,dar cine este vinovat de respectivele procese?haosul?big bangul?urmatoarele intrebari:de ce?ce a fost inainte de big bang?iar daca existam pur si simplu, atunci viata nu are valoare.
am o singura rugaminte catre tine:in discutiile cu mine te rog sa nu amesteci alte persoane,viata mea nu e condusa de popa sau de duhovnic,iar daca faci referire la aceste persoane, nu este elegant sa le spui,preot,pastor,rabin,etc?
da,konijiro,biblia nu e singura carte dar nici darwin nu a fost prezent cand a aparut omul si nici stiinta nu a fost in primul scaun cand a avut loc big bangul.
traiesc ca sa mor?atat?urata existenta

Dacă nu ai dubii, înseamnă că știi deja totul. De unde știi tu atât de bine că nu există Dumnezeu?


Rămâne că tu nu poți demonstra inexistența lui Dumnezeu, degeaba încerci să schimbi subiectul.


Într-o discuție nu se pleacă de la idei preconcepute. Nu-ți dai seama ce infantilă e atitudinea ta, declarând că nu ești dispus să-ți schimbi convingerile dar pretinzând de la alții argumente.

Ideile preconcepute sunt păgubitoare și în căutările tale personale. Felul cum a apărut Biblia nu exclude providența divină, chiar dacă s-a amestecat mult mit, care tot din iconomia (planificarea) lui Dumnezeu este. Din rațiuni cunoscute de El, Dumnezeu nu se face cunoscut în mod evident oamenilor.

Dupa parerea mea Allah coincide cu al nostru Dumnezeu, deoarece Islamul, sper sa nu mint, nu il neaga pe Iisus, dar nici nu il 'venereaza'.

Ca sa dai exemplu pe Zana Maseluta si pe Mos Craciun, tre' sa fi ramas in pana de idei rau de tot.

Si ca sa dau un exemplu din experienta proprie, pe Dumnezeu Iisus il regasesti in siesi, de aceea nu exista dovezi concrete existentei unei divinitati. E o experienta de nedescris, mult prea superioara negativistilor si rau-voitorilor.

:)

Despre comunicare
 

mie mi se pare că voi purtaţi un război inutil aici. nu încerc să vă închid subiectul. nu sunt nici de o parte nici de cealaltă.
vă aduc la cunoştinţă următoarele:
nici unul dintre voi nu urmăreşte să asculte ce spune ce are celălalt de zis. e doar un război.
războaie sunt multe. oamenii se ceartă şi pentru şi înpotriva lui dumnezeu.
există ştiinţă şi există credinţă. şi una şi cealaltă are puncte importante de luat în seamă.
sufletul omului nu are nevoie de credinţă, de fapt. el nici de şuruburi nu are nevoie. oare voi nu vedeţi asta? sufletul omului are nevoie de cu totul şi cu totul altceva. (nu spun ce este ca să nu aveţi ce ataca, desigur ;) ).
şi trupul omului nu are nevoie de şuruburi. nici de matematică nu are nevoie trupul.
ceea ce este este. ceea ce nu este nu este. (dar nu vă faceti griji, are omul grijă ca ceea ce nu este să devină ceea ce este) citiţi "oul dogmatic" al lui Ion Barbu.
Gândesc că atunci când un om vorbeşte ceva fără să asculte, el numai încearcă să se asigure singur că ceea ce are el în cap este real.
problema este că atât unii cât şi ceilalţi au pe undeva dreptate. încercaţi să vedeţi asta.
Oamenii fac următorul lucru: creează o idee sau o asimilează din exterior şi abia apoi încep să se gândească la adevăr. vreau să spun că dacă asimilez ideea că există Dumnezeu voi găsi 4,5 miliarde de idei care să îl justifice (câte una pentru fiecare an de când s-a instituit această planetă). dacă aş asimila ideea că el nu există aş putea căuta o cantitate poate egală de silogisme gen inverse "Cogito ergo sum" ca să dărâm pe celălalt.
de aceea adevăratul teist este cel care trece prin etapa ateismului. altfel nu există adevăr în ceea ce numiti voi credinţă. (fă ce face popa nu ce zice popa)
Socrate înainte să moară spunea că după moartea trupului său,el va continua SAU nu să existe, concluzionând cu un inteligent "de ce să-mi bat capul?"
Cu respect.

Daca ar fi existat, D-zeul biblic ar fi zis ceva de bacterii si microbi in singura lui carte, nu crezi?

Chiar daca inexistenta unei creaturi superioare este imposibil de realizat, inexistenta lui D-zeu este incredibil de usor de demonstrat. Trebuie doar putintica logica. Voi spuneti ca D-zeu e perfect si ca e definit in Biblie. Oricand se poate defini un personaj mult mai apropiat de perfectiune decat zeul biblic. E drept ca atunci ar fi mai greu de pretins existenta acestuia bazandu-ne pe intamplare ca sa justificam minuni samd.

Si cam ce-ar trebui sa faca, sa-ti adopte convingerile?
In ce mod credinta inoculata de la varste fragede nu reprezinta o idee preconceputa?