Niciun ortodox nu respinge dogma, Cătălin. Credința noastră este dogmatică. Cred că toți suntem de acord cu citatul acesta din părintele Savatie Baștovoi. Taberele care se creează aici nu sunt pro și contra dogmei. Mai curând cred că diferențele vin din felul în care înțelegem mântuirea, o parte considerând-o ca fiind încadrare într-un sistem (rigid, după părerea mea), cealaltă parte fiind pentru o mai mare libertate, în iubire, dar în duh și în adevăr în același timp.

În esență diferențele cred că sunt între rigiditate și flexibilitate, între frică (de a aluneca?) și încredere (prea mare?) în Domnul.

Ce inseamna incredere (prea mare ?) in Domnul ?
Adica daca prima parte urmeaza un sablon (rigid, dupa parerea ta ) cealalta parte se increde ( prea mult ? ) in Domnul ? Nu cumva te increzi ( prea mult ? ) tot in parerea ta despre Domnul ?

deja suntem off-topic, iar despre diferențele astea cred că se pot scrie multe pagini. Ar trebui să facem un topic separat, însă eu n-am timp acum.
Pe scurt, însă, consider că nu se poate să nu avem și păreri personale, dacă nu gândim și cu mintea noastră înseamnă că ea nu participă. Însă aceste păreri trebuie verificate mereu, să nu se abată de la învățătura dreaptă.

cu alte cuvinte cei care resping dogma,nu resping decat forma existentei proprie si sensul acesteia.existenta care atinge vesnicia.ei se limiteaza la existenta mincinoasa si materiala,se implica indirect intr un razboi cu Dumnezeu,devin tradatori si dusmani ai Tatalui ceresc contribuind la rastignrea simbolica a Fiului si ceea ce este mai grav,prin incapatanarea lor absurda nici nu constientizeaza asta.se amagesc in acelasi vis luciferic de a stapani,de a avea si de a se mari(mandri),de a nu da socoteala,dar se insala amarnic.devin victimele propriilor incapatanari.a incerca sa le explici dogma e ca si cum ai incerca sa cuprinzi cerul si pamantul intr o palma,e de a dreptul naiv.cand doar Maica Domnului a putut sa faca asta prin cuprinderea a ceea ce este de nemasurat in propriul pantece.a nega dogma inseamna revolta asupra regulilor si fara reguli este haos.acum daca universul nu ar respecta regulile de functionare oare nu s ar crea haos si planetele s ar lovi una de alta ca niste bile la biliard?asa trebuie sa intelegem si noi ce e firesc.dar stati linistiti ca in curand se va intampla, dezordinea oamenilor a provocat dezordine in univers.evolutia din mintea lor este involutie(distrugere de resurse si oameni).haosul este in cautare de adevar,dar mandria se opune si se imprieteneste cu minciuna.

corect! :))

eu cred ca frica de a aluneca este specifica ateilor,sa nu cumva sa se adevereasca ca s au inselat si sa se rusineze :)) si increderea in Domnul este inceputul cunoasterii dogmei.

Asa este, suntem off-topic dar aici este secretul, de aceea exista sablonul acela rigid, tocmai ca sa nu se abata mintea de la invatatura dreapta. In timp cu voia Domnului poti merge si dincolo de sablon, dar daca-l consideri rigid de la inceput, daca te crezi in stare de mai mult de la inceput, sunt sanse mari sa ratacesti. Este parerea mea, scuze pentru off topic.

am citit de 4-5 ori mesaju tau ca sa i dau de capat :)) si tot vad ca esti in contradictie cu tine.de ce l consideri rigid daca in realitate e eliberator?rigida e logica lumeasca care te face sclav in societate.sclav la un fraier de presedinte cu turma si cu berbecii cipati dupa el :)) mai ca mi vine sa rad.

Acum, dacă tot m-ai provocat...
Dogma înseamnă libertate, căci „veți cunoaște Adevărul și el vă va face liberi”. A descoperi, înțelege și trăi dogma înseamnă a fi în adevăr și a fi în libertate. Ea (dogma) trebuie nu doar repetată și învățată pe din afară, ci pe dinăuntru, adevărul ei trebuie să devină viața noastră. Iar pentru asta e nevoie de participare.
Dacă iubim sfinții care au formulat dogmele trebuie să facem și noi ce au făcut ei: să cugetăm. Nu doar că avem libertatea, ci și datoria. De la ei învățăm cum să cugetăm, nu doar să repetăm ceea ce ei au cugetat.
Un părinte duhovnicesc nu se va bucura dacă fiii săi vor învăța bine și vor repeta întocmai cuvintele sale, ci dacă vor învăța să viețuiască și să gândească drept, putând ei înșiși, mai departe, să dea răspunsuri celor care au nevoie de ele.

P.S. Asta am învățat de la duhovnicul meu, care mereu repeta în predici: „Gândiți, iubiților!”.

Scuze, poti citi si a 6 a oara tot dialogul si poate o sa intelegi.
Totul este cum incepi. Cel care crede in Sola Scriptura are aceleasi intentii bune ca si cel care crede ca poate mai mult decat fratele care traieste dupa sablon. In fapt la amandoi e aceeasi ispitire. Primul citeste de fapt ca sa descopere el ceea ce altii nu au descoperit inaintea lui iar cel de-al doilea incearca sa ingroape marea intr-o gaura din nisip desi isi inchipuie ca inoata liber in largul marii.Dogma inseamna "asta putem spune despre mare".Iti insusesti invatatura si poate in timp cu mila lui Dumnezeu descoperi ceva mai mult.Numai nu pleca la drum din largul marii, intai invata ceea ce au spus altii despre mare.
Exemplu concret : De ce se discuta despre mantuire in afara BO ? Care este motivul pentru care tu si ceilalti va puneti asemenea intrebari ? Va incredeti ( prea mult ? ) in Domnul sau in parerea voastra despre Domnul ? Daca v-ati increde in Domnul nu ati discuta astfel de lucruri ci ati lasa mantuirea in grija Domnului.