Ai inteleg gresit, ceea ce scrii tu se spune despre catolicism, nu despre ortodoxie.
Unde ai citit neadevarul ca Sfantul Ambrozie s-a facut singur episcop (desi ti-am scris tot adevarul despre asta) ai citit si alte neadevaruri.

deloc. si nu reiese numai din ce am citat mai sus ci din tot ce scrii tu. popa ortodox e in turnul lui din fildes, nu se amesteca cu boboru', se impartasesc intre ei cat de des, dar boboru n-are voie, ca-i mai pacatos, exact invers decat invataturile apostolice.

n-am niciun gand sa reintru in polemica asta, tu scrii "adevarul" citit in scrieri ortodoxe, eu spun ce au spus martorii la eveniment, ca l-au impus soldatii cu care venise.

Se pare ca voi amandoi dati pe de laturi de smeriti ce sunteti.
Cred ca ati primit si cate o medalie de smerenie. Si o mai si purtati in vazul lumii.

Dar trebuie sa va spun ca cea mai mare trufie o demonstreaza cel care se considera cel mai bun crestin, care poseda singura credinta adevarata si ii dispretuieste pe toti ceilati crestini.
Biserica a gresit intotdeauna. Biserica din Corint a gresit atunci cand s-a semetit cu curvia din mijlocul ei, in loc sa se fi intristat. Biserica din galatia a gresit cand i-a crezut pe iudaizatori.
Daca Biserica nu ar fi gresit nici nu am mai fi avut Noul Testament. Pentru ca cele mai multe Epistole ale Apostolilor au fost scrise pentru a corecta greseli ale Bisericii.
Deci Biserica a gresit inca din primul veac.
De atunci incoace nici nu mai vorbim.

Repet insa: Hristos isi zideste Biserica Sa. Tot mereu cand apar greseli, El, prin Duhul Sfant avertizeaza. Iar cei sinceri se corecteaza.
Insa Biserica, formata fiind din oameni, greseste tot mereu.
Nici tu nu crezi ce spui. Dar gandesti probabil ca o minciuna spre "binele bisericii' nu-i pacat. La unul din asa-zisele sinoadele talharesti au participat aproape 100 de episcopi, iar hotararile au fost anulate de abia dupa ani de zile.

Vorbesti de secte ,nu-i asa?:24: Nu-i asta motivul pentru care apare o secta ?

Spune-le asta si tuturor "inventatorilor" de secte ,rupti din Biserica primara.
Toti au crezut ca Biserica nu poate gresi si tocmai de aia s-au "separat" de partea "gresita" a Bisericii.:21: Problema comica e ca ei au avut dreptate ca Biserica nu poate gresi,dar au gresit cand s-au rupt de Biserica in loc sa continue lupta cea buna.

Da, despre secte vorbesc, desigur. Despre sectele mai mici sau mai mari care, pline de trufie, se consdera singura credinta adevarata intemeiata de insusi Mantuitorul Hristos.
Nu prea am cum ca-s de mult oale si ulcele. Insa i-as fi transmis si domnului Cerularie, daca ar fi fost posibil.

1. Marturisirea adevarului nu are cum sa fie dovada de mandrie. Dimpotriva, a marturisi o erezie ca fiind adevar de credinta e un mare pacat. O multime de sfinti au fost marturisitori ai dreptei credinte impotriva ereziilor sau paganismului. Cine spune ca o erezie este la fel ca dreapta credinta acela cade din har. La fel, cine numarturiseste Crezul, o singura Biserica. Cealalta conceptie face parte din gandirea corectitudinii politice, adica nu poti spune ca oaia are patru picioare pentru a nu-i supara pe cei care spun ca are sase sau zece. Dau mai rau, ca nu exista un adevar, au dreptate si cei care spun ca oaia are patru picioare si cei care spun ca are mai multe. Fiecare ortodox trebuie sa marturiseasca dreapta credinta si sa respinga credintele gresite, eretice (fie ele penticostalism, adventism, catolicism etc.). La fel ca exista o singura Biserica, Biserica Ortodoxa, nu mai multe. Asta nu inseamna dispret fata de alti oameni (crestini sunt cei ce au dreapta credinta), dimpotriva, este cel mai mare bine pe care il poti face unui om, sa-i spui adevarul, ca sa se poata mantui.

2. Din nou diferenta intre Biserica, institutie divino-umana si o comunitate de credinciosi. Doar Biserica este infailbila, ca istituite divino-umana, credinciosii nu sunt infailibili in ortodoxie. Deci niciun episcop nu e infailibil, nici macar un grup de episcopi. Sinodul nu este infailibil in ortodoxie (in catolicism este, odata ce papa accepta hotararile), el este acceptat doar daca hotararile sale sunt conform invataturii corecte. Asta scrie si in link-ul despre infailibilitatea Bisericii: https://ro.orthodoxwiki.org/Infailibilitate
Asadar, daca un credincios spune o invatatura gresita nu inseamna ca Biserica a gresit, fie el preot sau episcop (chiar si patriarhi au fost eretici). De asemenea, daca o patriarhie din cinci spune o erezie nu inseamna ca Biserica a gresit (de exemplu Biserica Romei la schisma). Biserica ar gresi doar daca ar adopta o erezie in totalitatea Ei. Iar asta nu s-a intamplat niciodata, pentru ca Biserica este stalp si temelie a adevarului. Evident, e vorba doar de BIserica Ortodoxoa, celelalte culte au o multime de erori dogmatice, nu poate fi o erezie biserica.

Canoanele prin acele termene de oprire de la împărtășire arată gravitatea faptei, dar termenul de oprire de la împărtășire îl stabiliește duhovnicul care urmărește vindecare omului și nu canonul în sine.

În Biserica primară creștinii se împărtășeau zilnic. Te mai întreb încă o dată, cine a pomenit de așa ceva?

Și ce spunem mai departe?: „Unul Sfânt, unul Domn, Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl. Amin”

Ah, am uitat, la un anumit termen ești ”sfințișor” vrednic, în rest nu.

Biserica spune ce avem de făcut. La fiecare Liturghie îndemnul este destul de clar, bineînțeles nu și pentru ignoranți.

Din ceea ce ai cittat tu, Biserica îți spune care este termenul minim și nu termenul maxim. Nimeni nu a pomenit că Biserica greșește. Ți-am citat acei sfinți ca să înțelegi că termenul de 40 de zile este prost înțeles.

Serios? Uite ce spune Sfântului Ioan Gură de Aur: ”cel ce nu este vrednic să se împărtăşească în fiecare zi nu este vrednic nici măcar o dată pe an, pentru că vrednicia nu ţine de timpuri (perioade sau soroace).”

”Văd că se face multă neorânduială la Împărtăşire. În celelalte zile ale anului nu vă împărtăşiţi chiar dacă adeseori sunteţi curaţi, iar când vin Paştile (şi alte sărbători), chiar dacă aţi făcut ceva rău, îndrăzniţi să vă împărtăşiţi?! Vai de nepriceperea voastră şi de răul vostru obicei! În zadar se săvârşeşte Liturghia în fiecare zi dacă nu vă împărtăşiţi… Acestea le spun nu ca să vă împărtăşiţi oricum, la întâmplare, ci ca să vă faceţi vrednici. Omule, nu eşti vrednic să te împărtăşeşti? Atunci nici pe celelalte rugăciuni ale Liturghiei nu eşti vrednic să le auzi…, deci, dacă (zici că) nu eşti vrednic să te apropii de Sfintele Taine, pleacă împreună cu catehumenii, pentru că nu te deosebeşti cu nimic de ei...”

Și prefacarea darurilor pentru cine se face?

”Săvârșirea Sfintei Liturghii are ca obiect prefacerea darurilor de pâine și vin în dumnezeiescul Trup și Sânge, iar ca scop sfințirea credincioșilor...” (Sfântul Nicolae Cabasila)

Nimeni nu susține împărtășirea tuturor credincioșilor. Acela era doar un exemplu (sunt canoane în acest sens) pentru a se înțelege unde s-a ajuns.

Păi asta spun canoanele că toți cei ce rămâneau la liturghia credincioșilor se împărtășeau, acesta este scopul și sensul textului liturgic. Dacă vrei îți fac un rezumat.

Și cine a spus că se poate împărtăși oricine sau oricum? Sfântul Nicolae Cabasila explică destul de clar:

”Cât timp suntem uniţi şi păstrăm legătura cu Hristos, trăim viaţă sfântă, sorbind izvor de sfinţenie prin Sfintele Taine; dar dacă ne despărţim de Biserică – Trupul tainic al Său –, în zadar vom gusta din Sfintele Taine, căci seva de viaţă nu mai curge prin mădularele moarte şi tăiate. Şi cine desparte mădularele de Trup? „Păcatele voastre stau ca un zid despărţitor între Mine şi voi”, zice Domnul. Dar oare orice păcat ucide pe om? Nicidecum! Ci numai păcatul de moarte. Tocmai de aceea se şi numeşte de moarte; căci există păcate care nu sunt spre moarte, spune Sfântul Ioan (I Ioan 5:17). Prin urmare credincioşii care n‑au săvârşit păcate de moarte nu sunt întru nimic opriţi să se împărtăşească cu Sfintele Taine şi să devină părtaşi la sfinţire, ca unii ce sunt încă mădulare vii, pentru că păstrează unitatea cu Capul (Hristos).

Mai mult decât atât, în tratatul său Despre viaţa în Hristos, Nicolae Cabasila face o afirmaţie şi mai directă spunând: ”pe cât este de nedrept să te împărtăşeşti din Sfintele Daruri dacă ai săvârşit păcat de moarte şi nu te‑ai spovedit, tot pe atât de mare greşeală ar fi să fugi de această „Pâine”când n‑ai greşit de moarte!”

Eu știu că sfântul nu a lăsat vreo lucrare scrisă de el. Iar ”mărturii ale închinătorilor” pentru mine nu prezintă interes sau un argument plauzibil.

După o asemenea logică canoanele legate de împătășire sunt dedicate celor mândri.

Spune ”Luați mâncați ...Beți dintru acesta toți?” ...adică toți cei prezenți. Bineînțeles că în aceste vremuri nu mai poate fi vorba de așa ceva. Trecem printr-o perioadă a pogorământului când și cei ce nu se împărtășesc pot fi prezenți până la sfârșitul Liturghiei. Probabil că cei susțin deasa împărtășire vor tragă un semnal de alarmă că s-a căzut în extrema de a se împărtăși doar preotul și copiii.

Și cum se face că și preoții se spovedesc ? Sfântul Ioan Gură de Aur spune că preoţii au nevoie de aceeaşi pregătire pentru împărtăşire ca şi mirenii, căci în această privinţă nu este nici o deosebire între ei.

Harul preoției nu-i absolvă de mărturisirea de păcate. Inițial susțineai spovedania obligatorie înainte de împărtășire, atât la preoți, cât la mireni. Și mai mult argumentai apelând la autoritatea Părintelui Cleopa. Acum ai întors-o cu harul preoției.

Darurile se transformă indiferent de vrednicia/nevrednicia preotului, harul preoției este lucrător, darurile se transformă (ia ghici Cine le transformă?). Este adevărat că numai la rugăciunea preotului.

Dar nici preoții nu sunt extratereștri fără păcate. Dovadă se spovedesc și ei.

De parcă credincioșii se împărtășesc ca roboțeii doar după șablonul înțeles de tine.

Eu nu am întâlnit vreo ideea care susține împărtășirea fără pregătire.

Catolicii nu se împărtășesc. Ce treabă am eu cu ei? Pricepi?

Site-ul pe care îl administrează are și forum, de ce nu intri tu acolo și să discuți cu el direct toate aceste probleme?

In sfarsit ti-ai dat seama ca nu-i treaba ta sa ne spui de cate ori se impartaseste un ortodox. Asta-i hotararea duhovnicului cu fiecare credincios in parte.In al 2-lea rand nu-i treaba ta ce reguli a hotarat Biserica in privinta Impartasaniei.

Tot teatrul cu impartasirea ca in Biserica primara nu e altceava decat sa ne semnalizezi cat de virtuos esti tu si cat de constiincios si grijuliu esti . Biserica habar nu are cum sa se organizeze si duhovnicii n-au citit nimic despre Biserica primara ,noroc cu tine sa-i luminezi...:21:

Puneți ochelari înainte să mai faci pe deșteapta zburătoare. Mereu am repetat acest aspect, la fel și cu alte ocazii în discuția cu Cătălin. Dar așa se întâmplă când te bagi ca musca-n lapte cu interpretări tendențioase.

Dar o fi treaba ta să stabilești un șablon de împărtășire valabil pentru toți credincioșii? Sau care preoți greșesc și care nu?

Teatrul pleacă de la lista preoților ecumeniști cu idei protestante. Iar discuția este veche.

Ești în stare să răspunzi la o simplă întrebare: cine și unde a amintit de împărtășirea zilnică?

Acestea sunt argumente false si multe citate sunt scoase din context sau intereptate partizan. De fapt toata aceasta practica si conceptie e luata de la catolici, cuvant cu cuvant, in sec. XX. Ca sa se argumenteze acestea s-au adus citate din sfinti si canoane. Unde spune, dupa ce s-a introdus spovedania individuala, ca sa te spovedesti cand vrei tu (te indeamna constiinta) si sa te impartasesti in fiecare saptamana? Niciunde, este fix practica de la catolici. Sau ca pacatele usoare nu trebuie sa le spovedesti, doar cele grele. La spovedania iti iarta pacatele usoare, pentru pacate grele trebuie facuta oricum pocainta o perioada, deci nu te poti impartasi. Chiar si in Didahia scrie sa marturisesti pacatele inainte de impartasire. In cap. XIV "1. Cand va adunati in dumninica Domnului, frangeti piinea si multumiti, dupa ce mai intai v-ati marturisit pacatele voastre, ca jertfa voastra sa fie curata." Ce dovada mai clara exista?

Este prost inteles de cine? De Biserica? Sfantul Nicodim Aghioritul spune tot de 40 de zile, deci era si atunci, nu s-a inventat acum in Romania. Si sfantul scrie ca termenul a fost luat dupa Sfantul Ioan Gura de Aur (legat de postul de 40 de zile, daca am inteles bine), deci nu de la sfantul Simeon. Oricum, de retinut ca termenul era si acum 250 de ani, in Grecia.
Citate scoase din context, nu se da tot pasajul, Sfantul Ioan se refera la cei ce se impartaseau o data pe an, de Pasti si si atunci cu nevrednicie, unii din ei. Si acelora le spune ca ca degeaba se imparasesc rar daca o fac cu nevrednicie. Pentru ca, indieferent daca se impartaseste cineva rar sau des, trebuie sa o faca de fiecare data cu vrednicie, cu pregatire. Dar aflam ceva foarte interesant din aceasta omilie, ca atunci credinciosii se impartaseau mai rar decat azi, sfantul spunand chiar ca de multe ori nu se impartaseste nimeni la Liturghie. De unde afirmatia ca inainte era altfel si ar trebuie sa ne reintoarcem la perioada primelor secole?

Pentru cei care se impartasesc in acea zi. Nu pentru toti credinciosii care participa la slujba. De aceea se si da anafura. De obicei sunt multi prunci care se impartasesc, ei neavand pacate sunt cei mai vrednici.
Poate tu nu sustii asta, dar cei care propovaduiesc aceste conceptii asta vor sa spuna. Nu doar ca ar trebui sa se imparatseasca toti, dar ca e un pacat sa n-o faca si canoanele chiar ii condamna. Nimic mai gresit, sunt interrpetari false ale acelor canoane.
Nu spun asta canoanele, ti-am explicat ce spune fiecare canon. In primul canon dat (canonul 8 Apostolic) se spune ca preotul care nu se impartaseste trebuie sa spuna cauza, ca sa nu fie pentru ca refuza impartasania (din cauza adoptarii unei erezii, de exemplu). Aici vedem ca preotul putea sa nu se impartaseasca, e hilar ca cei ce sustin aceste cocneptii spun ca trebuie sa se imparatseasca toti credicniosii, asa ar spune cel de-al doilea canon dat. Iar in cel de-al doilea canon dat (canonul 9 Apostolic), cel in care sustinatorii impartasirii dese spun ca ar scrie ca toti credinciosii trebuie sa se impartaseasca, altfel sunt afurisiti, spune sa stea credinciosii la toata slujba, si dupa ce se citesc scripturile, ca sa nu faca neoranduiala in biserica. Intereptarea intentionat partizana a acestor canoane ne arata ca cei ce sustin aceste conceptii nu sunt de buan credinta, vor sa spuna neadevaruri ca sa-si sustina cauza.
Sfantul Nicolae Cabasila spune foarte bine, doar interpretarea celor ce sustin impartasirea deasa e gresita si partizana. Sfantul Nicolae spune acolo ce sustine si Biserica azi, ca cei ce nu au pacate grele se pot impartasi. Dar nu spune nicicum ca nu trebuie sa se spovedeasca, preotul ii spovedeste pe credinciosi si cei ce nu au pacate grele primesc dezlegare sa se impartaseasca. Iar cei ce au pacate grele sunt opriti o perioada de la impartasire, pana fac o perioada de pocainta si un canon. Iar cei ce refuza impartasania fac o mare greseala, cum spune si sfantul. Nicicum ce sustin cei cu impartasirea deasa, care le interpeteteza pe toate ca sa se muleze conceptiilor lor, adica celor catolice.

iata canonul:

"Toţi credincioşii care intră în biserică şi ascultă
scripturile, dar nu
rămân la rugăciune (slujbă) şi la Sfânta Împărtăşan
ie, aceia trebuie să
se afurisească, ca făcând neorânduială în biserică."

rugaciune si impartasanie, de fapt tu interpretezi gresit. e clar ca trebuia sa se si impartaseasca. dar poate ca e vreo greseala, ceva, de traducere, cine stie, vreun cuvant pus aiurea, poate nu exista si-ul ala de fapt...

stii ce-ti propun? sa-ti iei un bici si care baba iese din biserica in timpul slujbei s-o iei la biciuiala, iar apoi s-o afuriseasca popa. ;)

Era povestita de domnia sa, pentru ca era la persoana I. Nu stiu de ce ti se pare necredibil, de peste 1500 de ani toti din Biserica s-au impartasit asa (domnia sa mai des, pentru ca era imbunatatit).
Am mai explicat, sunt canoane interpretate gresit.
Cred ca nu stii de unde sunt luate aceste cuvinte. Acestea sunt cuvintele rostite de Mantuitor, adresandu-se Apostolilor. Nu e vorba ca preotul le spune toturor credinciosilor sa bea toti. Cei ce sustin deasa impartasanie propaga conceptii catolice, nu vor sa traga niciun semnal de alarma, doar orgolilul lor ca au dreptate.
Evident ca si preotii se spovedesc si tin post, ei nu sunt feriti de aceasta. Dar ei au ceva in plus fata de credinciosi, nu se poate argumenta ca si credinciosul trebuei sa faca la fel ca preotul. Asa cum un parinte induhovnicit si despatimit se poate impartasi chiar si in fiecare zi.
Asa este, dar numai rugaciunea protului poate face asta. Nici macar un sfant facator de minuni nu poate avea harul pe care il are preotul si nu poate transforma darurile.

Nu e nimic din ce spun eu, asa sustine Biserica. Ceea ce sustii tu sunt practici luate de la catolici (chiar daca nu de tine, de cei pe care ii citezi).
Asta sustin cei ce porpovaduiesc impartasirea deasa, impartasirea fara pregatire. Adica fara spovedanie si post (asta cu spovedirea dupa constiinta credinciosului e ca o gluma). Mai mult, spun ca impartasirea ar tine loc de iertarea pacatelor, ar fi un medicament tocmai pentru cel pacatos.
Daca un teolog ortodox ia Filioque de la catolici si un credincios repeta ce spune acel teolog inseamna ca nu are nicio treaba cu ce spun catolicii? Aceste practici sunt luate de la catolici de cei pe ale caror idei le-ai preluat si tu.
Intr-un articol al domniei sale scria ca este criticat de confrati pentru ce spune (adica de alti preoti), parerea mea e ca nu ar asculta de nimeni. Mai mult, am vazut cum i-a raspuns unei credincioase care il criticase, prin mesaje.

E inflatie de teologi ortodocsi pe forum (agnostici, penticostali, catolici), asa a fost intotdeauna pe forum , toti cei care au intrat au fost convinsi ca ceea ce cred ei e adevarul. Tu nu citesti tot mesajul meu? Canonul dinainte spune ca un preot poate sa nu se impartaseasca, dar credinciosii sunt obligati, altfel sunt afurisiti? Ce intelegi tu prin "neoranduiala"? Spune "nu raman" nu cei ce nu se impartasesc. La Liturghie, dupa ce se citeste Sfanta Scriptura urmeaza rugaciunile si impartasania. Celor ce nu se impartaseau li se dadea anafura, nu erau fortati sa se impartaseasca. Acum poate intra oricine in biserica, inainte chiar si catehumenii erau obligati sa iasa.

textul e clar, rugaciune si impartasanie, restul nu e teologie ci doar o tentativa destul de urata de a interpreta cu interes textul. nu ma refer la tine, chiar daca aici, pe forum, tu insisti cu interpretarea asta.

Cand ii intra cuiva in cap o idee atunci vede in orice argumente, chiar si acolo unde nu sunt. Ma refer la cei ce sustin impartasirea deasa si folosesc ca argument acest canon, nu doar la tine (dar si la tine). Este ceea ce se cheama un argument circular https://ro.wikipedia.org/wiki/Argument_circular Adica se doreste a se argumenta ca toti se impartaseau la Liturghie. Iar canonul spune ca toti cei care nu raman la rugaciune si impartasire se afurisesc. Acum se baga in ipoteza chiar ceea ce trebuia demonstrat: Ca cei ce raman la impartasanie neaparat se si impartasesc.
Uite o intrebare la care poti raspunde si vei gasi si solutia: daca cineva ramane la toata Liturghia, inclusiv la impartasire si nu se impartaseste incalca acel canon cu ceva? Q.E.D.

Scrie negru pe alb.

Păi ce argumente vrei? Artcolul unui anonim? :))

Cine spune că este obligatoriu să te spovedești săptămânal? Nu a fost destul de clar că acest lucru îl trasează duhovnicul? Și tot el îți stabilește un program de spovedanie. Iar ca să te spovedești o poți face ori de câte ori simți nevoia, dacă este mai des decât termenul stabilit cu duhovnicul.

De exemplu Sf. Nicoale Cabasila.

Altă interpretare greșită. Unde spune păcatele grele nu trebuie spovedite? Eu am înțeles că ele nu te opresc de la împărtășire.

Și păcatele grele nu ți se iartă?

Biserica spune că nu te poți împărtăși mai des de 40 de zile?

„Este cu neputinţă să ajungă cineva la desăvârşire fără deasa împărtăşire cu Sfintele Taine. Pentru că fără de aceasta, nici dragostea nu o poate dobândi, fără dragoste nici ascultarea de stăpâneştile porunci, iar fără ascultare nici desăvârşirea. De aceea, Sfinţii Părinţi nu cer desăvârşirea de la cei ce se împărtăşesc, ci îndreptarea vieţii prin pocăinţă.”
(Sf. Nicodim Aghioritul

Unde spune?

Și ce este scos din context? Citatul prexintă clar și aceast aspect, nu este nimic ascuns. Numai că tu preferi să ingnori îndemnul de ne face vrednici pentru fiecare Lirtughie (bineînțeles este varianta ideală).

Unii se împărtășeau rar, iar prin acest cunvânt încearcă să-i îndrepte.

Unde spune acest lucru?

”În zadar se săvârşeşte Liturghia în fiecare zi dacă nu vă împărtăşiţi!… Acestea le spun nu ca să vă împărtăşiţi oricum, la întâmplare, ci ca să vă faceţi vrednici.” (Sf. Ioan Gură de Aur)

Unde dai și unde crapă. Tu spui că ”Scopul principal al Sfintei Liturghii este prefacerea darurilor”, iar eu ți-am dat citatul ca să vezi care este de fapt scopul. Scopul este împărtășirea credincioșilor (cei care se împărtășesc în acea zi).

Nu spun așa ceva. Și în niciun caz nu am văzut ca la o Liturghie unde sunt prezenți mulți oameni să se împărtășească toți. Ei au amintit de acele canoane pentru a ne trezi conștiința și pentru a înțelege care este scopul Liturghiei.

Doar dacă avea un motiv bine întemeiat, atfel spune acolo ”să se afurisească”.

Interpretărie astea le-ai luat de la canoniștii moderni, dar canoniştii bizantini (Balsamon, Aristen, Zonara) au văzut în acest canon obligativitatea mirenilor de a se împărtăşi la fiecare Liturghie; iar Cormiciaia Slavă (1787) aduce în sprijinul acestui canon alte două (80 Trulan şi 2 Antiohia), interpretându‑le astfel: „Să se afurisească (excomunice) cel ce nu rămâne în biserică până la rugăciunea finală şi cei ce nu se împărtăşesc”.

Deci cum rămâne cu ideile preluate de la catolici?

Uite că alții au înțeles altceva. Și printre aceia sunt preoți și canonști.

Una este să fie povestită și alta este este să fie scrisă de Sf. Paisie Aghioritul. Cele 6 volume sunt un dialog între Cuv. Paisie și maicile de a Măn. Sf. Ioan Teologul de la Suroti. M-ai făcut curios, unde apare așa ceva?

Serios, toți?

Sunt interpretate de canoniști!

Țin post special înainte de fiecare împărtășire? Preot care sâmbăta a mâncat de dulce și a doua zi s-a împărtășit ai văzut?

Sântul Ioan Gură de Aur spune că preoţii au nevoie de aceeaşi pregătire pentru împărtăşire ca şi mirenii, căci în această privinţă nu este nici o deosebire între ei. Iar tu vii și spui că există ceva în plus. Fantastic cum le poți suci. Inițial vii și zici că este obligatoriu post și spovedanie și la preoți (că așa spune Pr. Cleopa), apoi că nu este nevoie argumentând cu harul, iar acum că există ceva în plus. :))

Spune clar acolo că numai cu pregătire, iar pregătirea (rețeta) ți-o dă duhovnicul. El îți spune când/cum te poți împărtăși.

E clar că nu ai curajul că-l confrunți.

”dar nu rămân la rugăciune (slujbă) şi la Sfânta Împărtăşanie” ... ai acolo un ”și”... rupi din context și interpretezi mai rău ca sectarii.

:))
asta cu argumentul circular iti apartine? :)) nici pomeneala de asa ceva, mai uita-te un pic si vezi, poate intelegi de ce nu e cazul de asa ceva.
ca sa intelegi ti-am subliniat mai sus si-ul, in citatul nostru "leaga doua parti de acelasi fel ale propozitiei". canonul e clar definit, intelesul e literar:

"Toţi credincioşii care intră în biserică şi ascultă
scripturile, dar nu
rămân la rugăciune (slujbă) şi la Sfânta Împărtăşan
ie, aceia trebuie să
se afurisească, ca făcând neorânduială în biserică."

e chiar foarte simplu, nu e nicio greutate de a intelege exact, de aceea am zis ca dorinta de a interpreta altfel acest canon cuprinde ceva urat si interesat. spune ca erau credinciosi care stateau doar ca sa asculte citirea sau povestirea Bibliei si apoi plecau, fara sa stea la rugaciune si impartasanie. aceia trebuiau afurisiti.

cred ca am inteles exact de ce s-a ajuns aici. pana la un moment dat responsabilitatea a fost numai a credinciosului, daca acesta se impartasea fara curatenie pacatuia grav, dar la un anumit moment dat in ortodoxie s-a considerat ca numai preotul poate decide daca credinciosul este vrednic de impartasanie si au conditionat impartasania de spovedanie, doua taine complementare, dar diferite. din acel moment, de cand preotimea ortodoxa s-a considerat mai presus de credinciosul obisnuit, ei bine, din acel moment si pana astazi, dupa cum zici, lucrurile nu sunt ok, ma feresc sa spun un cuvant greu, dar nu e in regula.

ps.ma minunez cat de usor poti folosi cuvinte ca imbunatatit cand te referi la unii calugari, mi se pare incredibil cum un om care se considera credincios poate sa spuna o asemenea enormitate, o asemenea inventie cine stie de unde preluata.

Acela este, dar tu nu ai inteles explicatia mea. In canon se spune ca cei ce nu raman la rugaciuni si impartasire, dar cei cu impartasirea deasa spun ca toti se impartaseau, deci a ramane in seamna a se impartasi. Exact argumentul circular, in ipoteza e inclus si ceea ce trebuie demonstrat.
Asta pentru ca tu nu stii cum este Liturghia, probabil n-ai participat niciodata la slujba sau, daca ai fost, nu ai stat la toata slujba (adica ai incalcat canonul acela). Impartasirea este o parte din Liturghie, nu e separat. In acea vreme Liturghia consta in citirea Scripturilor, rugaciunile si apoi impartasirea. Toate acestea fac parte din slujba Liturghiei, ca si in zilele noastre, intre toate este "si". Si azi credinciosii stau si la impartasire, chiar daca ei nu se impartasesc, pentru ca pleaca doar cand se termina slujba.
Dimpotriva, e absurd sa fie interpretat cum spui tu, sunt unele biserici unde se tin slujbe in fiecare zi (chiar si aici), ar insemana ca aceia sa fie obligati sa se impartaseasca in fiecare zi. De asemenea, unora li se dadea canon sa nu se impartaseasca ani de zile sau chiar paba la sfarsitul vietii, ar insemna ca aceia sa nu mai vina cu anii la biserica. Canonul e foarte clar de interpretat cum am spus eu. De altfel si cei ce sustin impartasirea deasa (de exemplu parintele Pruteanu si diac. Ica) recunosc ca majoritatea canonistilor si teologilor il interpreteaza asa cum am spus eu. Doar doi canonisti din sec. XII il interpreteaza gresit (desi un alt canonist din acel seco, il interpeteaza corect), pe aceia i-au luat ca argument cei ce sustin interpretarea cu impartasirea. Asa ca ne contrazicem degeaba.
Pe tine oricum nu te intereseaza aceste subiecte si oricum nu esti credicnios si nu esti de acord cu invatatura de credinta. De ce te contrazici atunci, din orgoliu, pentru ca te-am contrazis in trecut? Citeste toate mesajele mele, am scris ca in Didahia (care e din secolul I sau II) scrie ca cel ce se imparatseste sa-si marturiseasca pacatele inainte. In acea vreme era spovedania publica, adica fiecare isi zicea pacatele in fata tuturor. Dupa un timp s-a introdus spovedania personala, pentru ca se sminteau cei ce auzeau pacatele, iar cei ce le spuneau se rusinau. Episcopii si preotii sunt diferiti de credinciosii obisnuiti, pentru ca sunt hirotoniti.
Nu stii despre ce vorbesti, nu stiu de unde ai capatat asemenea conceptii. majoritatea sfintilor au fost calugari, sunt putini sfinti casatoriti. Noi vorbim despre invataturile ortodoxe, ce crezi tu despre anumite subiecte pe care nu le cunosti te intereseaza doar pe tine.

Nu interpetez eu gresit, tu nu intelegi limba romana. Ti-am mai spus de multe ori ca nu intelegi frazele in romana. Verbul "raman" este si la "rugaciune" si la Sfanta Impartasanie", cred ca oricine poate intelege asta. In cartea diac. Ica e data o interpretare a canonului in care chiar asta spune, ca scrie "raman", nu se adauga ca nu se impartasesc. De altfel si parintele Pruteanu si diac. Ica, ambii partizani ai impartasirii dese, recunosc ca aceasta e interpretarea recunoscuta acestui canon, majoritatea canonistilor si teologilor dand interpretarea pe care am dat-o eu inca de la inceput. Cei ce sustin impartasirea deasa au luat interpretarea de la Sfantul Nicodim Aghioritul care cita singurii canonisti care au intereptat acest canon in sensul impartasirii obligatorii, doi canonisti din sec. XII.

Ba scrie clar fara pregatire, pregatirea inseamna spovedire si post, nu sa faci munci agricole. Toti spun ca e important ce duhovnic iti alegi, cei care l-au ales pe Arie duhovnic nu au facut o treaba buna. Trebuie sa-ti alegi un duhovnic care respecta invatatura Bisericii, nu care se ia dupa diverse grupuri care sustin inovatii.
Poate tie ti se pare cine stie ce vitejie si mare onoare sa vorbesti cu parintele Pruteanu pentru ca il vezi ca un mare teolog.

Cataline, bine ca esti viteaz sa-l contrazici pe Ali Baba dar nu sa discuti personal cu Parintele Pruteanu. Ali Baba e mai mare teolog ?!!!

Iar in ce priveste canonul respectiv, daca mai faci cateva flotari logice o sa ajungi sa sustii ca de fapt interzice impartasirea.

Cat despre ceilalti, eu v-am mai intrebat de ce continuati sa va amagiti ca purtati un veritabil dialog cu Catalin.

Am cautat acum, pentru ca m-ai intrebat si am gasit unde citisem: http://www.cuvantul-ortodox.ro/taina...asa-pregatire/
Povestea e chiar mai interesanta, sfantul spune ca un cleric i-a atras atentia ca se impartaseste prea des (adica la o saptamana sau doua). Sfantul a factua scultare si spune ca desi nu se impartasea simtea ceva mai puternic decat daca s-ar fi impartasit.
Nu chiar toti, stim ca Sfantul Ioan Gura de Aur a scris ca se impartaseau unii calugari si la doi ani. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca sfanta Maria Egipteanca s-a impartasit doar o data.
Am raspuns la asta in mesajul de mai sus.
Eu am auzit si de preoti care au facut pacate mult mai mari, ce importanta are in discutia noastra? Noi vorbim de credinciosi, tu nu esti preot, esti credincios.
Eu am spus doar ce a raspuns un ieromonah la aceasta intrebare, nu sunt de la mine. Nu stiu cum fac preotii, sunt de acord cu ce spune parintele Cleopa.

Mesaj reportat.

Sfantul Nicoale Cabasila, ca la el te referi, spune ca obiectul este prefacerea darurilor, iar scopul este sfintirea credinciosilor. Cei ce nu se impartasesc ce fac, au pierdut doar timpul? Este o biserica aicic are tine slujbe in fiecare zi si, evident, nu se impartaseste in fiecare zi cineva. Acea slujba a fost degeaba, n-a avut niciun scop? Sfantul Nicolae Cabasila spune mai departe in acel citat ca rugaciunile si cantarile ii sfintesc pe credinciosi, deci si cei ce nu se impartasesc au folos.
Nu ai spus chiar si tu ca trebuie sa ne reintoarcem la practica Bisericii primare si sa se imparatseasca toti credinciosii asa? Oricum, cei pe care ii citezi spun ca s-a deviat de la practica adevarata, deci trebuie sa se adopte practica dinainte. POate tu nu stii, dar ei spun ca imparatsania trebuie sa fie un medicament, deci nu pot fi opriti de la imparasire nici cei cu pacate grele (ei se spovedesc doar).
Iar daca motivul e intemeiat poate sa nu se impartaseasca. In timp ce credinciosii sunt obligati, altfel sunt afurisiti, cum spun cei cu impartasirea deasa ca se interpreteaza canonul urmator. E evident care e adevarul si interpretarea corecta.
Ai citat ce spune parintele Pruteanu. Am explicat in celelalte mesaje, inclusiv de cei doi canonisti bizantini. Aristen nu spune asta, ci interpetarea corecta. Diac. Ica da toate citatele si ce spun toti ceilalti.
Am explicat destul de clar, conceptia este luata de la catolici, pe ea s-a incercat cautarea unor argumente din citate ortodoxe. Unde citesti tu spovedire doar din cand in cand si nepostire? Astea arata ca sunt luate de la catolici.
Si sfantul Grigorie a inteles gresit despre apocatastaza, asta nu inseamna ca erezia e adevarata.

Sfantul Nicodim a scris mai mult decat un pasaj in cartea sa, chiar daca tu il cunosti numai pe acesta. Intr-un loc scrie de termenul de 40 de zile, deci exista si acum 200 s ceva de ani acest termen. Evident, fiind partizanul desei impartasiri critica acest termen. Eu am vrut sa arat doar ca era acest termen si atunci, nu e inventat de unii azi. Oricum, se pare ca lucrarea Sfantul Nicodim este de fapt o completare a cartii calugarului Neofit Kavsokalivitul, de care am scris in alte mesaje.
Da, este in Biserica acest termen, dar se poate impartasi cineva si mai des, daca e mai induhovnicit.
Este scos din context (nu tu, ci cei pe care ii citezi) pentru ca nu spune si la cine se refera. Si sfantul spune ca nu conteaza daca se impartaseste cineva mai rar sau mai des, ci sa fie cu vrednicie. Deci nu spune ca trebuie sa se impartaseasca des credincisoul.
In continuarea acelei omilii, ceea ce s-a dat e doar un pasaj.

Important e ce scrie, nu ca scrie ceva. De exemplu, am mai dat ce spune Parintele Calciu si care sunt erorile doctrinare ale celor ce sustin impartasirea deasa. http://www.cuvantul-ortodox.ro/deasa...ie-spovedanie/
Daca ce spun catehismul si Liturghierul le desconsideri, de ce te-ai impiedica de ceea ce spun altii.
Nu spune nimeni ca e obligatoriu sa te spovedesti saptamanal, nici eu n-am spus asa ceva. Poate la preoti si calugari, credonciosii se spovedesc atunci cand vor, dar inainte de impartasire intotdeauna. Pentru ca asa spune Biserica. Daca un duhovnic spune altceva decat ce spune Biserica ii atragi atentia ca e gresit. Peste tot scrie ca e important sa alegi un duhovnic bun, nici nu se pune problema sa fie cineva care adera la alte practici decat cele ale Bisericii.
Complet fals, Sfantul Nicolae Cabasila nu spune sa nu te sovedesti sau sa tii post inainte de impartasire. Nu spune nici de pacate de moarte si pacate usoare, la ultimele netrebuind sa te spovedesti. De fapt nu spune nicio sursa ortodoxa toate acestea, sunt luate de la catolici.
Eu am zis altceva, invers. Pacatele grele trebuie spovedite, cele usoare nu. Asta sustii tu si cei ce sustin aceste lucruri, luate de la catolic. Am avut chiar pe forum o astfel de discutie despre impartasirea de la catolici, cu Mihnea Dragomir. In ortodoixe pacatele grele te orpesc de la impartasire, o perioada. Pacatele usoare se sterg prin spovedanie si te poti impartasi. Uite, inca o intelegere gresita.
Orice pacate se iarta, daca sunt spovedite, dar pentru ele se face un canon si abia apoi se primeste dezlegare de impartasire. Mai citeste si surse ortodoxe, nu doar de la un anumit grup.

Ce-i drept, numai Sfantul Grigorie si Parintele Pruteanu se pot insela, Catalin in niciun caz.

Mai ales atunci cand citeste canonul, negru pe alb, si spune ca nu spune ceea ce spune.

Mai ales atunci cand citeste ce scrie Sf. Ioan Hrisostom si spune ca nu spune ceea ce spune.

MAi ales cand citeste ce spune Liturghia si spune ca nu spune ceea ce spune.

Iar daca atragi atentia ca nu e capabil sa poarte un real dialog, pentru ca - am sa detaliez - mandria lui extraordinara il impiedica sa recunoasca ca ar putea gresi si ca n-a inteles chiar atat de mult din ortodoxie, se grabeste sa se dea lovit.

Cataline, de ce nu ai curaj sa ii scrii Parintelui Pruteanu ?