N-ai sa dai tu socoteala pentru ce a facut popa, dar pentru faptele tale cu varf si indesat.

Si evident, din moment ce porti grija pentru pacatlele altora, ale tale cu certitudine sunt neglijate.

De fapt cam asta este si "workflow -ul".

Desi unii tzipa isteric ca pacatele lor se trag de la pacatle preotilor procesul este taman invers.
Cand sunt biruiti de propriile pacate, incep sa le contorizeze pe ale altora.
Si uite asa ii invata dracul sa schimbe un obicei sanatos cu unul similar dar care ii duce la iad.

Pe atunci era cam si greu. Puteai ajunge chiar in fata plutonului de executie.

Dar dupa '89 cand s-a dat liber la furaciune, majoritatea clasei "prospere" de acum s-a format prin hotiile clasei politice de atunci.

Deci cu alte cuvinte si tu ai fost batuta si neglijata pentru ca chipurile, tot dupa vorbele tale, vii dintr-o tara in care bataia si neglijenta sunt la loc de cinste.

fiecare om va da socoteala pentru faptele lui, bune sau rele. Nu e treaba noasta ce face preotul (ca e betiv, desfranat, etc.), sau sa-l judecam. Are cine sa-l judece! Treaba noastra e sa facem ceea ce preotul ne spune (invata).

Dar pentru ce porti tu grija pentru grija altora?
Si cantaretul fuego ce a facut, i-a infiat cumva? Le plateste o alocatie lunara?

Tu ai facut ceva?

Daca unii oameni se implica social intr-o chestiune care lor li se pare importanta, sari tu si zici " nu va implicati pentru ca este alta mai importanta de rezolvat mai intai"?

Tu vezi de ale tale, lasa-i pe ei sa isi vada de ale lor.

Sau de fapt nici tu nu faci ceea ce ai vrea ca altii sa faca?

In cartea "Despre preotie" se vorbeste pe indelete despre asta. Sfantul Ioan Gura de Aur, mai ales, are acolo o expunere a constiintei celui chemat sa fie preot, de iti vine sa fugi, mai degraba, de preotie decat sa iti treaca prin cap vreodata asa marire...
Se pare ca nu intamplator un om atat de scrupulos ca Ioan Hrisostom a ajuns un sfant asa de mare.
La polul opus, multi nu isi fac nici o problema de constiinta cand se indreapta spre Teologie, cu gandul la preotie. Din fericire, pe parcursul studiilor si al vietii studentesti in general (care la Teologie e circumscrisa, clar, practicii ortodoxe - desi unii se mai sustrag, deh) au loc si schimbari minunate. Baietii se mai domolesc, inteleg mai mult si mai bine, se slefuiesc si cand ajung la absolvire au deja o stare semnificativ imbunatatatita.
Totusi, din practica pastoririi vin date alarmante. Mai ales ca au grija unii sa faca din tantar armasar si sa dea pe mana hulpava a mediei tot felul de grozavii, de rastamlmaciri etc.

Da, preotul ar trebui sa fie cat mai aproape de modelul (unul din ele) oferit de Ioan Gura de Aur in "Despre preotie". Aceasta e, insa, deontologia.
Cum e de fapt, in practica, anume cati preoti sunt departe de menirea lor, e deja alta poveste.
In orice caz, comunitatii in mijlocul careia slujeste preotul ii revine un rol important in formarea acestuia. Cred ca nu doar fiii si fiicele duhovnicesti sunt dupa cum le este parintele, ci si preotul este, nu de putine ori, dupa chipul si asemanarea comunitatii de credinciosi...
Desi ar fi de dorit ca preotul sa fie carmaciul absolut, modelatorul suprem, nu-i asa?...:)
Ei bine, nu prea e asa si cred ca nici nu trebe sa fie.
Biserica, asa cum arata ea in istoria recenta, imi pare viciata de idolul puterii, de tot felul de scari si scarite ierarhice exterioare (fara nici o legatura cu Scara despatimirii) iar nu hranita de nutrimentul unic al iubirii jertfelnice. Acolo unde e duhul iubirii intre preot si credinciosi, cu receptivitate in ambele sensuri, cred ca se afla cu adevarat Biserica.

Tocmai, ca nu are cine să îi judece și întotdeauna vor scapa nepedepsiti pentru absolut tot ce fac. Asta se întâmplă și pentru ca există o grămadă de oite spălate pe creier de mentorii aka guru preoți, acei duhovnici, care frecventează biserica și cred absolut tot ce le zice preotul, fără să aibă spirit critic. Și de frică prăpăstioasă ca îi bate D-zeu prin blestemul preotului, dacă îndrăznesc să gândească liber, să se împotrivească, să critice si să se ridice împotriva neregulilor. Preoții normal ca se vor scăpa unii pe alții. La fel ca și tagma medicilor pentru ca nu exista nici un corp de supra control. În plus, existați și voi, cei de pe forum, care orice ar face un preot îl scuzati, din superstiție ca va pierdeți mântuirea, sau ca va bate D-zeu, sau din lingaism. Dați tot în cei care încearcă să va deschidă ochii și îi scuzați pe preoți pană în pânzele albe.

Fuego le-a cumparat pantofi pentru ca stateau in picioarele goale pe un ger cumplit, i-a cazat la un hotel, le-a facut baie, i-a spalat si le-a dat macare, fapte crestinesti. Asa spune si Hristos, sa ii imbracam sa ii hranim si adapostim pe saraci.
Nu am urmarit chiar toata emisiunea pentru ca erau prea multe reclame si nu am avut rabdare. Cert este ca Fuego a facut bine, desi nu sunt de acord cu faptul ca au vrut sa isi faca rating pe spatele amaratilor, dar totusi e un fapt pozitiv ca au aratat cum traiesc oamenii in tara noastra, lucruri de care poate nu stiam daca nu erau ei. Are si presa rolul ei pozitiv cand prezinta cazuri de oameni saraci ca sa poata sa ii ajute lumea, sa le trimita ajutoare, sa ii contacteze etc etc.
Poate ca nu e corect ca am spus sa nu se implice in cazul Barnevernet dar mi-e ciuda, vad ca lumea e implicata in aceste cazuri, cand sunt cazuri mult mai grave in Romania si nimenui nu ii pasa. Am incercat doar sa deschid ochii oamenilor.

Totusi, suntem o tara crestina, si mi se pare ca nu suntem destul de implicati desi, 90 la suta se declara crestini. Nu cred ca e in chestiune ce am facut eu, ar fi culmea sa ma pun sa spun cat am donat , cui am dat si cat am dat, nici nu mi se pare normal ca cineva sa se laude cu ce face, e penibil. Nu am o parere prea buna despre oamenii laudarosi si care vor sa atraga atentia asupra lor gen Becali care vor sa se laude cu cat doneaza ei. Si in biserica nu mi se pare normal ca li se multumeste doar celor care doneaza multi bani, gen infractorii de care am pomenit (Iotcu), o data nu am auzit sa se spuna multumim acestui sarac cu nume si prenume pentru cat a donat, preotii sunt partinitori si trag ca albina la miere la oamenii bogati.

Ati scris bine, imi face placere sa va citesc. Eu cred ca preotul ar trebui sa fie el carmaciul, sa se deosebeasca net de ceilati, oamenii sa se dea dupa el, si preotul sa nu faca nici un compromis pentru ca sa isi pastreze turma. Daca el e un exemplu aproape perfect si oamenii vor fi asa, daca el ii va invata si va oferi iubire, indrumare, si isi va pune tot sufletul, nimeni nu va parasi biserica. Ar trebui sa fie o personalitate care sa se impuna, sa influenteze in bine s.am.d.
E greu sa fii preot, de aceea ar trebui o selectie mai riguroasa, in nici un caz sa nu se mai accepte cumpararea posturilor pe bani asa cum e azi.

Stimata doamna, raul a inceput de multa, foarte multa vreme: de cind Biserica a iesit din catacombe, si a intrat in parteneriat, pe care ii placea sa il numeasca "sinergie", iar eu il numesc "aglutinare", cu putoarea nestatornica si discretionara de putere politica. De atunci a inceput. Nu viciile umane ale cutarui preot sint problema, ci viciile de fond ale mundanizarii unei institutii autodefinite ca umano-divine. Aia e durerea, nu ca preotul X e fumator, Y alcoolic si Z curvar.