266. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXIV)
 

266. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXIV)


Liderii pucioşi vin cu o nouă Evanghelie pe pământ, zisă de ei “Evanghelia după Sfânta Virginia”, ignorând avertismentul de la Galateni 1,8-9 care spune că orice Evanghelie apocrifă va trebui să fie anatema. Apoi preiau un verset din Biblie (Marcu 8,38; Luca 9,26) care se referă la Sfânta Scriptură cea autentică şi îl aplică pentru “evanghelia” lor apocrifă, pentru a-i ruşina pe cei care nu cred nici în “venirea a doua în duh, de la Pucioasa” şi nici în “venirea a treia în trup, tot la Pucioasa” (care este proiectată pentru un viitor iminent, dar care se tot îndepărtează văzând cu ochii):

“ Eu vin pe pământ cuvânt, vin pe pământ Evanghelie, şi cine se va ruşina cu Mine şi cu cuvântul Meu în neamul acesta făţarnic şi desfrânat, acela va fi ruşinat la venirea Mea întru mărirea Tatălui Meu cu sfinţii şi cu îngerii.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-04-2000)

Liderii pucioşi instituie un “post al venirii Domnului”, care constă în principal în renunţarea la orice formă de proteine sau lipide de origine animală (dar mai are şi alte restricţii), post pe care ei îl generalizează ca obligatoriu pentru toţi oamenii, fără excepţie. Cei care vor respecta noile restricţii pucioşeşti legate de post vor intra în ceata fericiţilor:

“Apropiaţi-vă şi voi, fii ai oamenilor, şi ascultaţi de Dumnezeu, căci am aşezat peste cei plăcuţi Mie postul cel pentru venirea Mea, mâncarea cea plăcută lui Dumnezeu pentru viaţa cea veşnică a omului, ascultarea de legile raiului. Amin. Apropiaţi-vă şi ascultaţi, căci Eu, Domnul, am aşezat pe pământ post pentru venirea Mea cea cu slavă întru slava Tatălui, că Eu pentru slava Lui vin, nu pentru slava Mea. […]De aceea astăzi zic: fericit este omul care mănâncă cu ascultare de Dumnezeu în vremea aceasta a venirii Mele.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-04-2000)

Teologii au descoperit repede asemănarea izbitoare dintre sectanţii pucioşi care vorbesc dezlănţuit despre o aparentă “venire a Domnului” (nevăzut, necunoscut, în duh imaterial şi în cuvânt zburător prin văzduh), şi sectanţii adventişti care în mai multe rânduri şi-au păcălit adepţii spunându-le ba că Domnul va veni la o anumită dată precisă (şi n-a mai venit!), ba că a venit deja pe ascuns, ca un fur noaptea (şi de aceea nu L-a văzut nimeni venind). Deşi asemănarea între aceste înşelătorii este izbitoare, liderii pucioşi pretind că numai sectanţii adventişti sunt mincinoşi, deoarece la ei “n-a venit Domnul”, iar la pucioşi cică ar fi venit (dar cum se face că nimeni nu L-a văzut!?):

“O, fiilor din grădina ascultării, cei ce-şi zic astăzi „teologi” vă caută vină mereu, dau să vă găsească asemănare cu tot felul de oameni care M-au aşteptat sau Mă aşteaptă pe Mine, şi care sunt mincinoşi, de vreme ce Eu n-am venit. Aşa zic aceştia de voi, dar iată ce îi întreb Eu pe aceştia: voi, cei ce găsiţi vină celor ce sunt puşi de Mine întru aşteptarea venirii Mele, voi de ce nu Mă aşteptaţi?” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-04-2000)

Întrucât liderii pucioşi ştiu bine că “cea mai bună apărare este atacul”, ei îi acuză aici pe teologii ortodocşi că “ei nu-L aşteaptă pe Domnul” pentru că “nu stau întru aşteptarea venirii Lui”. Ceea ce nu-i adevărat. Dimpotrivă, teologii sunt primii care pot susţine, mai documentat şi mai temeinic decât orice credincios obişnuit, că venirea Domnului este o proorocie autentică şi intangibilă, posibilă oricând în viitor, fie el acesta oricât de îndepărtat sau de apropiat, deci chiar şi în clipa următoare.

Liderii pucioşi escaladează atacul împotriva teologilor ortodocşi venind cu o mare minciună şi şarjând sforăitor cum că teologii le-ar vorbi oamenilor despre “nevenirea Domnului”, rătăcindu-i pe oameni de la “calea venirii Domnului”. O acuză răutăcioasă şi gratuită, lipsită de orice probă sau temei, îndată ce despre Parusia există o teologie perfect conturată în sânul Bisericii Ortodoxe. Probabil că ei se referă însă exclusiv la “venirea Domnului de la Pucioasa”, o “venire” lipsită de orice probă materială, despre care desigur că unii teologi s-au exprimat deja că nu corespunde proorociilor biblice :

“Vă e teamă că greşiţi dacă Mă aşteptaţi? […] de unde ştiţi voi că nu vin? Luaţi voi parte la sfatul dintre Mine şi Tatăl ca să ştiţi ce fac Eu, şi dacă vin sau dacă nu vin? O, în numele cui vorbiţi voi oamenilor despre nevenirea Mea? O, până când rătăciţi voi pe om de la calea venirii Mele? Iată-Mă cum Mi-o pregătesc, cum Mi-o pietruiesc cu pietre vii, cu pietre tari, cu fii cereşti între cer şi pământ! O, până când ascundeţi voi de oameni cheile împărăţiei cerurilor, drumul spre viaţa cea fără de sfârşit a Mea cu omul cel îndumnezeit prin harul Meu? Iată-Mă cu cei ce au harul Meu în ei, după cum am binevoit Eu să lucrez în zilele acestea. Oare, voi credeaţi că voi sta să aştept după voi, cei care vă numiţi unii pe alţii „teologi”? Am aşteptat Eu, oare, după Anna sau după Caiafa ca să-Mi pregătească ei calea venirii Mele? Am venit Eu prin ei atunci când am venit? Ba, din contra, am murit prin ei atunci când am venit, şi apoi am înviat împotriva lor. Iată, aşa am lucrat şi azi pentru cea de a doua venire a Mea, căci voi Mă vreţi în cer, şi Eu vin împotriva voinţei voastre şi lucrez ca şi acum două mii de ani cu cei neluaţi în seamă de voi, cei ce vă numiţi mari şi oameni ai lui Dumnezeu.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-04-2000)

266. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXV)
 

266. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXV)


Paralelismul cu neprimirea pe care Anna şi Caiafa I-au făcut-o lui Hristos, Care a venit văzut de toţi timp de 3 ani şi jumătate la propovăduire pe pământul sfânt, şi neprimirea unui “Hristos” care vine nevăzut de nimeni timp de peste 55 de ani la Pucioasa este fals şi pueril. Arhiereii Anna şi Caiafa L-au văzut pe Hristos cu ochii lor şi au ştiut de minunile Sale care-L dovedeau cine este. Teologii ortodocşi n-au văzut nimic la Pucioasa, în afară de o colecţie de predici contradictorii, adesea agramate, pline de ciudăţenii şi de erezii, susţinute de o mână de oameni certaţi cu disciplina de biserică şi adesea certaţi între ei cu ură de moarte, dintre care nu puţini au avut şi au grave dereglări psihice. De la o ediţie la alta, cărţile pucioşilor care reproduc aceste predici sunt modificate fraudulos, pentru a ascunde unele formulări greşite sau exprimări hazardate, mistificatorii pucioşi dovedind astfel un dispreţ total faţă de valoarea şi puritatea aşa-zisului “Cuvânt al lui Dumnezeu” de la Noul Ierusalim – Pucioasa.

Din nou răstălmăcesc pucioşii Sfânta Scriptură şi pe acest subiect. Plecând de la proorocia (Marcu 8,38; Luca 9,26) care spune că Fiul Omului se va ruşina de cei care se ruşinează de El şi de cuvintele Lui, pucioşii sugerează că expresia “cuvintele Mele” nu se referă (numai) la ceea ce a rostit Iisus pe pământ (cuvinte din care o mică parte au fost consemnate în scris de către cei patru evanghelişti) ci (şi) la cuvintele adunate de către pucioşi în colecţia de pilde intitulată de ei “Cuvântul lui Dumnezeu”, pilde rostite între anii 1955-2010 (şi continuă). În consecinţă, ei deduc că proorocia respectivă vorbea despre “venirea de azi în cuvânt a Domnului de la Pucioasa” şi nu despre venirea de atunci a Domnului Iisus, în urmă cu circa 2000 de ani. Motiv ca să-i mustre din nou pe teologi şi să-i întrebe de ce nu cred în “venirea Lui de azi în duh, la Pucioasa”:

“O, ce veţi face voi, căci curând, curând veţi fi ruşinaţi şi căzuţi cu faţa în ţărână. Curând, curând slava voastră de azi se va ridica împotriva sufletelor voastre, căci Eu prin Evanghelie aşa am zis: "Oricine se va ruşina cu Mine şi cu cuvintele Mele în neamul acesta păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el când va veni întru mărirea Tatălui Său cu sfinţii îngeri". Iată, despre venirea Mea vorbeam atunci. Cum, dar, spuneţi voi că nu vin? Cum, dar, mărginiţi voi venirea Mea?” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-04-2000)

Apoi liderii pucioşi lansează în forţă o tiradă sforăitoare ce se vrea a fi cât mai fioroasă cu putinţă, declamând în numele “Dumnezeului” lor, care se prezintă drept “Fiul Omului” (dar nu este, căci dacă ar fi, ar avea trup de om, nu ar fi doar un duh nevăzut-necunoscut, care se ascunde sub o haină transparentă de “cuvânt”), Care vine cu putere ( dar nimeni nu-L vede venind, iar de puteri se plânge adesea că-L lasă şi atunci le cere ajutor liderilor pucioşi şi ciracilor lor) şi cu slavă multă ( o slavă care nu există, căci nici nu străluceşte şi de nimeni nu se vede şi nu se cinsteşte) că nu-i recunoaşte pe teologi cine sunt şi îi somează să se prezinte. Or, dacă ar fi Atotştiitor, ar spune El cine sunt şi i-ar da pe faţă pe fiecare după numele său şi le-ar da pe faţă şi lucrările lor şi pentru cine lucrează în ascuns:

“Eu, Domnul Iisus Hristos, Arhiereul Cel mare, vin şi vă întreb pe voi: cine sunteţi voi? Să audă în lung şi în lat tot omul ce vă întreb Eu pe voi, că aceasta vă întreb: cine sunteţi voi? Iată, Eu vă spun cine sunt: Eu sunt Fiul Omului, Care vine cu putere şi cu slavă multă ca să se împlinească Evanghelia venirii Mele. Dar voi, cei care staţi împotriva acestei Evanghelii, cine sunteţi? Vă întreb ca să găsească tot omul răspuns la întrebarea Mea. Voi, cei care staţi împotriva venirii Mele cu sfinţii şi cu îngerii întru mărirea Tatălui Meu, cine sunteţi voi? Răspundeţi-Mi! Voi, cei îmbrăcaţi în haina lui Dumnezeu ca să vă vadă oamenii şi să vă slăvească mai mult decât pe Mine, Domnul, cine sunteţi şi ce lucrare aveţi de lucrat şi cui o lucraţi? Răspundeţi-Mi!” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-04-2000)

Ziua celei de a treia veniri a “Domnului” de la Pucioasa nu vine dintr-o dată, ci vine treptat şi agale, apropiindu-se în fiecare zi câte puţin şi din zi în zi mai mult. Morţii n-au înviat încă, deşi aud glasul care îi cheamă spre înviere şi se pregătesc şi ei de înviere, înviind puţin câte puţin, din zi în zi mai mult până la învierea deplină:

“Ziua Mea vine din zi în zi mai mult, iar Eu, Domnul, mai bine Mă înţeleg cu cei din morminte decât cu cei vii cu trupul, căci morţii aud glasul Meu din zilele acestea şi se pregătesc pentru înviere, dar cei vii cu trupul trăiesc în sângele lor, iar Eu, Domnul, scriu cartea judecăţii şi o ridic între cer şi pământ şi vin prin ea pentru tot omul, şi fericit este cel ce aude glasul Meu din cartea aceasta şi se aşează întru venirea Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-04-2000)

Pucioşii îndrăgesc trihotomia, pretinzând că ei sunt singurii care iubesc cu duhul şi cu trupul şi cu sufletul venirea Domnului şi stau înaintea Lui, ca să poată El să vină:

“Iar voi, cei ce staţi înaintea cuvântului Meu […] curând, curând harul Meu vă va arăta pe voi cu Mine înaintea neamului omenesc, iar ziua Mea cea mare va fi vouă strălucire şi salvare, căci voi aţi iubit cu duhul şi cu trupul şi cu sufletul venirea Mea şi aţi stat înaintea Mea ca să vin.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-04-2000)

Începutul venirii Domnului cuvânt la Pucioasa a fost în şi din mireasa fecioară Verginica, ajutat fiind de legiuni de duhuri prefăcute în îngeri ai luminii (v. 2 Cor.11,14), pe care Domnul a peţit-o (deşi după câţiva ani ea L-a trădat pe Mire şi s-a măritat cu un biet muritor, cu Nicolae Stoica; acesta, la rândul lui, a trădat-o şi el pe Verginica după alţi câţiva ani, încurcându-se cu altă femeie şi plecând după ea):

“Când Eu am peţit-o pe Verginica pentru venirea Mea cuvânt în ea şi din ea, tot aşa am lucrat, şi M-am ajutat cu îngerii luminii, cu îngerii vestirilor cereşti, cu îngerii mângâierii şi ai iubirii şi cu sfinţii binecuvântărilor Mele, căci sfinţii din cer au fost cei credincioşi între oameni pe pământ şi M-am sălăşluit în ei prin credinţa lor.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-04-2000)

A cui preot eşti dumneata? A lui baall? Sau a lui thor că altceva ce să faci prin Norvegia? Iată te-ai găsit să nu-ţi dai seama ce vorbeşti şi pe ce lume trăieşti dar te dai preot marian... păi care sunt argumentele tale referitor la cei osândiţi cu atâta neruşinare pe nedrept? Sau doar aşa te-ai găsit să dai apă la moara de vânt stricată aliindu-te total absurd cu nibelunga asta supărată şi neastâmpărată... ce vorbeşte fără de ea de ani de zile..? Câtă ''bunătate'' cică roagă-te pentru ei şi hop una cu toporul în cap şi îi face nebuni. Tu eşti preot sau procuror?

Te roagă pentru tine stimabile că tu eşti pe ghiaţă dacă nu ai căzut sub ghiaţă prin copca unde pescuieşti oiţele Domnului ca să le dai ballaurului bell, şi arăturile de toamnă sau încheiat... dar tu nu şti ce e aia să ari, să semeni, să păzeşti să uzi... să culegi... să seceri...

Şi ai tupeul să vii şi să insinuezi că ar fi pucioşii duşi cu pluta şi nu mariamargareta şi cu cei ce îi dau ei dreptate? Păi poporul Domnului ascultă de Adevăratul Dumnezeu dar ăştia care se dau preoţi sau slujesc lui nenia şi lui tanti grijania ca să facă circ şi întărirea minciunii, şi ăştia ascultă de gLume... deci rugaţi-vă pentru voi căci voi nu ştiţi cui slujiţi!

Puneţi-vă întrebarea serios: CUI SLUJIŢI? Căci acolo Domnul grăieşte!

266. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXVI)
 

266. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXVI)


“Ziua venirii Domnului” , despre care se vorbea în mesajul din 02-04-2000, este de fapt “zilele venirii Domnului”, că e mai multe! În consecinţă, şi lucrările sunt mai multe, nu mai este o singură “lucrare” sau “lucrătură” ca până acum:

“O, fiilor străjeri la ieslea aceasta de cuvânt, bucuraţi-vă că Domnul este la voi şi vă înconjoară cu harul Său şi vă binecuvintează pentru El şi pentru lucrările Sale din zilele acestea ale venirii Lui. Amin.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-04-2000)

“Dumnezeul” Pucios este însă tare obosit şi are nevoie mare de odihnă. A obosit de 55 de ani de alergături peste tot şi de strigături în lung şi-n lat după om, dar toate în van. Este şi neajutorat, şi de aceea se ajută El cu liderii pucioşi, ca să Se binevestească şi să-Şi sfârşească de lucrat venirea care întârzie să vină, şi abia după aceea să se odihnească cu oaia în braţe, aşa cum zice că scriu Scripturile despre a doua venire a Lui cu oaia în braţe:

“Voiesc, fiilor, să nu Mă odihnesc vestindu-Mă. Voiesc să vin mereu şi să strig în lung şi în lat peste om. Voiesc să Mă ajut cu omul ca să Mă binevestesc peste tot, să Mă ajut aşa cum Mă ajut cu voi, să Mă creadă omul aşa cum M-aţi crezut voi şi să-Mi sfârşesc de lucrat venirea Mea, şi apoi să Mă odihnesc împreună cu omul pentru bucuria Tatălui Meu, Care Mă aşteaptă să Mă duc lângă El cu omul în braţe, cu oaia în braţe. Este scris în Scripturi de cea de a doua venire a Mea, dar omul scoate Scripturile Mele de la el şi citeşte de pe pământ şi crede ce citeşte el şi se duce omul de la Mine.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-04-2000)

O fi spunând ea Scriptura că Hristos e aşteptat acum cu a doua Sa venire, dar “Dumnezeul” Pucios spunea la începutul “propovăduirii” Sale că El este deja la a treia venire (!!!) şi că a coborât a treia oară în mai multe locuri, ca să nu creadă cineva că a fost vreo iluzie – vezi mesajul din 22 iunie 1957. Oare şi El face acum cu Scriptura ca şi omul, despre care spune că “scoate Scripturile Mele de la el şi citeşte de pe pământ şi crede ce citeşte el şi se duce omul de la Mine”? Pare se că da – presupunând că nu Se contrazice, uitând de la mână pân-la gură ce spunea în gura mare prin 1957:

“... O, copiii Mei, am venit a treia oară. […] Iată, am venit a treia oară. Acum sunt în Duh, şi M-am pogorât în mai multe locuri […].” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 22 iunie 1957)

Deşi această a treia venire a Domnului este acum şi aici ( “iat-o!”, se spune), totuşi omul nu o vede şi nu o aude, ca şi când n-ar fi. Dar pucioşii merg pe principiul: “dacă n-ar fi, nu s-ar povesti”. Şi de aceea liderii lor le îndrugă poveşti cu “Cel venit din cer de la Tatăl”, şi de ce a venit El cuvânt pe pământ: ca să-l trezească mai întâi pe om; ca să-l facă pe om să se mai şi teamă, pentru ca să nu-I mai dea peste mâna Lui cea nevăzută atunci când ea se atinge de ochii şi de urechile omului cele văzute; ca să-l tragă apoi pe om cu forţa de pe drumul pierzării lui; ca să-i vorbească omului la urechea lui cea surdă; ca să-i dea omului de lucru pentru că fie era şomer, fie îşi lua singur de lucru şi nu era bine; ca să-l înveţe pe om ce şi cum să facă şi să lucreze totodată; şi mai ales, ca să-i fie omului stăpân, iar stăpânitorul lumii acesteia să se numească de acum încolo “Dumnezeu (de la Pucioasa)”, şi nu Satana, şi aşa să fie primit la venirea Lui ( nu această a treia venire, despre care a zis “iat-o!”; ci cealaltă, care va veni, a patra venire):

“O, când, omule, te vei trezi? Când te vei teme de cele ce faci tu? Când, oare? Venirea Mea iat-o, dar tu nu auzi şi nu vezi. Lasă-Mi mâna să se atingă de ochii tăi, şi apoi de sufletul tău şi de urechea ta, omule. Mereu, mereu Mă binevestesc în preajma ta venit din cer ca să te trag de pe drumul pierzării, […] învaţă-te cu Mine, omule, că de aceea am venit de la Tatăl cuvânt în calea ta. Iată, de aceea am venit din cer de la Tatăl. Am venit să vorbesc cu omul şi să-l învăţ cu Mine pe om. Ca să-i dau de lucru am venit, dar să-i dau Eu, nu să-şi ia el, că dacă îşi ia el nu e bine. […] Iată de ce am venit Eu din cer, de la Tatăl, pe pământ. Am venit să vorbesc Eu însumi cu omul şi să-l învăţ ce să facă, ce să lucreze, că e bine să-i dau Eu omului de lucru, nu să-şi ia singur. […] Eu am venit pe pământ să-i fiu omului stăpân, să aibă omul stăpân pe Dumnezeu, nu pe satana, căci fiecare îşi slujeşte stăpânul, şi nu este nici un om fără stăpân, nu este, iar sfârşitul fiecăruia va fi după faptele lui la venirea Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-04-2000)

“Poporul” pucios este planificat a fi un popor ales, asemenea poporului Israel al Vechiului Testament. Va fi un popor de elite, iar elitismul este împins până la schisma totală de restul societăţii. Pucioşii nu trebuie să mai depindă de nimeni din lume şi de aceea până la venirea Domnului trebuie însuşite în popor toate meseriile posibile, astfel încât independenţa faţă de lume să fie totală:

“O, poporul Meu, poporul Meu, […] Eu pe tine te-am învăţat mereu, poporul Meu de azi, şi ţi-am spus să stai lângă cuvântul Meu ca să nu pieri. Să stai până voi veni, aşa ţi-am spus. Ţi-am spus că voiesc să te ridic şi să fac din tine lucrători pe potriva Mea. Am spus vouă că voiesc să fac din voi ucenici de ai Mei, doctori de ai Mei, învăţători de ai Mei, zidari de ai Mei, croitori de ai Mei, servitori de ai Mei, preoţi şi arhierei de ai Mei să fac din voi, şi să fiţi neamul Meu cel sfânt de la venirea Mea; şi am spus că vă voi da de lucru, ca nici unul din voi să nu fiţi fără lucru, căci vai omului care vine la Mine ca să stea fără lucru! ” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-04-2000)

Aşadar, pucioşii se vor face ucenici singuri, se vor doftorici singuri, se vor instrui singuri, îşi vor zidi singuri, îşi vor croi haine singuri, vor sluji în biserică singuri, fără preot de la episcopie. Unele dintre aceste aspiraţii le-au şi pus în practică, altele (încă) nu. Preoţi şi-au ridicat singuri dintre ei (preoţi necanonici, desigur), dar doctori stomatologi, (încă) nu. Zidiri îşi fac singuri, dar cărămizile şi cimentul le cumpără de pe piaţă. Haine îşi croiesc singuri, dar stofele, acele şi aţa le cumpără de la magazin. Maşinile electrice de cusut au învăţat singuri să le folosească, dar curentul electric le vine pe sârmă de undeva, de unde ei nu ştiu. Dacă vine de la diavolul? Automobile au învăţat să conducă pucioşii, dar benzină nu scot din puţul lor din fundul curţii, ci cumpără pe bani peşin de la benzinării. Iar benzina în mod sigur e de la diavolul, că aşa spun liderii pucioşilor, că petrolul este spurcat de păcate: cică “s-a format în pământ la presiuni şi temperaturi înalte, din grăsimea păcătoşilor care au fost scufundaţi în adâncuri când Foc şi Pucioasă au căzut din cer peste sodomiţii şi gomoriţii din vechime”. Iată-i pe pucioşi profund neîmplinitori ai “Cuvântului”, folosindu-se din plin de serviciile ascunse ale diavolului care le simplifică viaţa de pe pământ şi le-o îndulcesc şi pentru care ei plătesc cu bani, adică tot cu ochiul diavolului, care le vede şi le iscodeşte şi le înscrie la catastif toate neîmplinirile “Cuvântului”.

Tu minţi, căci pretenţiile le aveţi voi, cei mofturoşi şi plini de pretenţii pentru că aţi fugit după ce v-aţi dat mari şi apoi v-a ''împroprietărit'' cineva cu munca altuia... deci e un fel de jeg ceea ce faceţi darmite nemulţumirea ce o aveţi de unde este? Vă spun eu: de la semeţia souluţiei răutăţii pentru plăcerile şi poftele gLumei direct în frumuseţeţeţeţeţeţeţe... căci aia v-a ocupat sufleţelul.

Păi ei slujesc Domnului şi vouă vă trebuie mintea aia, dar oricât o căutaţi nu o s-o găsiţi până nu veţi zice din nou ''Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului şi iar vine.''

Deci insiuările aste pline de argumente viceversate şi amestecate cu dezinformări şi presupuneri şi ştiinţe de la închipuirile vostre nu fac nici cât o ciapă degerată ci sunt tocmai oglinda că voi sunteţi cei mai eretici şi sectanţi din toată gLumea dar ca să nu vi se vădească chipul, aruncaţi mereu pisica neagră şi ucisă de voi în curtea şi în grădina altora ca să puteţi urla din gură de şarpe, că iată, iată de unde vine putoareaoarea...

Şi apoi placa:

''...placa stricată, aia cu zmeus:

„Deci nu te mai agita dejabba, că oricum nu te mai cred!

Şi oricâte p-ape vei arunca din guriţă după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”''

266. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXVII)
 

266. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXVII)



După circa 2000 de ani de “nelucrare” a venirii Domnului, iată că la Pucioasa s-a ridicat un Cort Alb al salvării omenirii. Oamenilor nu li s-a spus în aceşti 2000 de ani ce este Duhul lui Dumnezeu şi ce este duhul lumii, şi această lipsă trebuia de acum corectată, şi tocmai din acest motiv a început să-şi “lucreze venirea” pe pământ “Dumnezeul” de la Pucioasa:

“Am aşezat acest cort sfânt în mijlocul oamenilor, şi grăiesc aici cuvântul buneivestiri pentru tot pământul, şi îmi lucrez venirea Mea peste pământ ca să-l deprind pe om să înţeleagă ce este Duhul lui Dumnezeu şi ce este duhul lumii. Duhul lui Dumnezeu este viaţă, şi este în veci, iar duhul lumii este moarte, şi se scurge în adâncul fără fund al morţii.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-04-2000)

Oare ce s-o fi întâmplat cu miliardele de oameni născuţi înainte de venirea “luminii de la Pucioasa” din anul 1955? Precis că au trăit şi au murit în întuneric, deşi Domnul le promisese că va fi cu ei până la sfârşitul veacurilor, (nu numai de la 1955 încoace).

Pucioşii sunt “cununiţă cerească”, sunt “trandafiri”, sunt “fiii de la venirea Domnului”, sunt “copiii din urmă” , “sfinţii ultimelor zile” (la concurenţă neloială cu mormonii, care şi ei pretind de mai bine de 150 de ani că ei sunt “sfinţii ultimelor zile”) au fost hărăziţi din cer de către Maica Domnului să fie “cununa bucuriei celor din cer”, la re-venirea Domnului (aici nu se spune care dintre ele, dar se poate bănui că e vorba fie de a treia, fie de a patra)

“– O, auziţi voi, copii din urmă, ce a proorocit din cer mama Mea pentru voi? Ea a spus să fiţi voi cununa bucuriei celor din cer la venirea Mea cu ei pe pământ. Aşezaţi-vă, dar, cununiţă cerească pentru Mine, cununiţă de mângâiere şi de slavă pentru Mine, căci lumea este cununa Mea de spini, dar voi fiţi trandafiri, fiilor de la venirea Mea. ” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-04-2000)

Alteori sintagmele se inversează şi se recombină, dar efectul de scenă este acelaşi, căci şi porumbeii din joben sunt aceiaşi. “Copiii din urmă” devin “fiii din urmă”, iar “fiii de la venirea Mea” devin “copii ai venirii Mele”:

“Iată-Mă cum vin la voi, fiilor din urmă, copii ai venirii Mele.“(Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 16-04-2000)

Uitând de propriile teologumene, care stabileau de la început că Hristosul venit la Pucioasa este numai duh fără trup, liderii pucioşi pretind că acum El este venit în “cuvânt şi trup”:

“Sunt cu voi cuvânt şi trup, copii de la ieslea cuvântului Meu de azi, şi iată-Mă după două mii de ani împlinindu-Mă cu venirea Mea din nou pe pământ şi strigând în lung şi în lat omul. (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 16-04-2000)

Începuturile pucioşeşti erau ceva mai modeste, mai ponderate, dar nu mai puţin contradictorii. Se vorbea atunci ba de “pregătirea Celei de-a Doua Arătări” ba de parcurgerea Celei de a Treia! (aceasta din urmă fiind o inovaţie pucioşească în flagrantă contradicţie cu Scriptura). În toate cazurile însă se susţinea cu tărie că venirea nu este în trup, ci în duh:

“Nu sunt în trup, ci sunt în Duh. Coborâtu-M-am cu Duhul pe pământ ca să-Mi culeg un popor şi să-i vorbesc tainele cele pentru vremea aceasta. Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu şi am venit să vorbesc pe pământ, să-Mi gătesc calea celei de a doua arătări […] “(Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 30-04-1955)

“Iată, am venit a treia oară. Acum sunt în Duh, şi M-am pogorât în mai multe locuri [...]” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 22 iunie 1957)

271. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” (XXVIII)
 

271. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXVIII)

Liderii pucioşi pretind despre credinţa omului în venirea “Domnului “ de la Pucioasa că este o probă de sănătate de minte pentru cei care o au şi o metodă de însănătoşire grabnică şi temeinică pentru cei care o primesc:

“O, bine este de omul sănătos la minte şi la iubire şi la fire şi la credinţa în venirea Mea, căci apostolii Mei acum două mii de ani aşa ziceau: "Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie". O, ce bine ar fi să-şi caute omul sănătatea cea de la Mine, cea cu Mine, căci David s-a rugat să-l iert după ce a păcătuit.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 16-04-2000)

Printre credincioşii de la Pucioasa sunt nu puţini cei care, deşi cred în venirea "Domnului" lor, au şi/sau au avut probleme psihice grave, care au necesitat internări repetate în clinicile de psihiatrie şi tratament îndelungat şi adesea ineficient. Această situaţie de fapt pune sub serioasă îndoială afirmaţiile de mai sus ale liderilor pucioşi. Cea mai elocventă este situaţia tinerilor Georgică şi Minodora, care au fost complet sănătoşi înainte de a cunoaşte “minunile” Pucioasei, dar au devenit abonaţi ai clinicilor psihiatrice şi total dependenţi de medicamente psihotrope după ce s-au integrat în “lucrare”.

Venirea “Domnului” de la Pucioasa promite adepţilor că vor primi sănătate de la El şi nu vor mai alerga pe la medici, numai să înveţe omul să caute la venirea Lui după 2000 de ani în care a fost despărţit de El :

“Să înveţi, omule, din cele ce-ţi spun Eu ţie acum, la venirea Mea după tine, şi să-ţi cauţi sănătatea cea de la Mine, căci scris este în cartea lui David: "Inima înfrântă şi smerită, Dumnezeule, Tu nu o urgiseşti". Să înveţi, omule, din venirea Mea după tine, căci iată-Mă după două mii de ani strigând în lung şi în lat omul să vină să-l fac din nou, că s-a stricat după ce l-am făcut.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 16-04-2000)

Dacă ar fi aşa, dacă “Domnul” Pucios le-ar fi asigurat pucioşilor sănătatea, nu s-ar mai fi îmbolnăvit Georgică şi Minodora “cu capul”, nu s-ar fi pensionat Viorel cu diagnostice de la Psihiatrie, nu şi-ar mai fi pierdut Milică al Mihaelei lumina ochiului, nu ar fi ajuns nea’Mişu mut după o operaţie mutilantă a laringelui, consecutivă unui cancer în gât, nu şi-ar fi pierdut auzul Cecilia şi Georgeta. N-ar mai fi murit Alexandra de limfogranulomatoză malignă, nici Cecilia de pancreatită acută, nici Ricuţa de tumoră cerebrală. N-ar fi ajuns Aspazia să aibă viziuni şi să audă voci care au îndemnat-o să-şi părăsească soţul şi copiii şi să plece haihui prin toată ţara ca “să-L propovăduiască pe Domnul”. N-ar mai fi făcut nici Mihaela repetate crize de isterie, nici Teodora şi nici Anisia n-ar fi trebuit să ajungă la operaţii traumatizante prin spitale, nici Iliuţă n-ar fi ajuns la operaţie de hernie abdominală, nici Tataia n-ar fi ajuns client al Sanatoriului TBC de la Moroieni, nici Emanuel nu s-ar fi molipsit şi el de TBC stând apoi prin spitale pe la Târgovişte şi la Bucureşti, nici Nicu Pop n-ar fi făcut repetate crize de rinichi, de hernie de disc şi o operaţie de deviaţie de sept, nici Ionică n-ar fi făcut o formă gravă de hernie de disc, nici Marian Mihalache nu şi-ar fi rupt piciorul zilele trecute. Dar mai ales şi mai ales n-ar fi murit de fraged copilul Simion, fiul Zidarilor, chiar pe pământurile “sfinte” ale “Domnului” Pucioasei, despre care liderii pucioşi pretind că este Unul şi Acelaşi cu Cel ce a zis: “Lăsaţi copiii să vină la Mine”.

Uneori, liderii pucioşi pretind că ei şi adepţii lor sunt protejaţi şi privilegiaţi de Dumnezeu faţă de restul lumii. Singurul la care a venit “Domnul” ca să-i deschidă portiţa vieţii veşnice este “poporul pucios cel mititel”, căci neamul creştinesc de pe pământ s-a corcit de tot şi nu mai merita o asemenea cinste, de a gusta “venirea Domnului”, iar corciturile de creştini s-au lăsat amăgiţi de “oamenii mincinoşi aşazaţi la toate răspântiile” (preoţii care au bisericile plasate strategic, la intersecţiile de drumuri). “Poporul” Pucios va fi beneficiarul unor favoritisme speciale, ca să-i fie lui binecuvântată intrarea în împărăţia cerurilor:

“Mă întorc la tine, poporul Meu cel mititel. Nu este neam creştinesc pe pământ, căci s-a corcit ca Israel în pustie, […] O, nu este neam creştinesc pe pământ, căci s-a corcit, şi e corcitură cel ce îşi zice creştin. Mă întorc la tine, poporul Meu cel mititel, […] Cine să te mai înveţe pe tine viaţa cea veşnică şi portiţa ei? Am venit Eu şi ţi-am deschis ca să intri şi ca să-ţi fie intrarea binecuvântată de Mine, căci omul cel mincinos s-a aşezat la toate răspântiile şi îşi zice omul Meu şi face cu ochiul la toţi trecătorii ca să intre la el, nu la Mine. (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 16-04-2000)

Alteori, liderii pucioşi pretind că “Domnul” lor a venit pentru toţi oamenii, fără a mai face deosebire sau favoritisme, pentru a le fi a doua oară Făcător şi apoi Judecător. Tate făpturile văzute şi nevăzute care umplu cerul şi pământul vor fi cuprinse, nediferenţiat, de slava venirii Lui:

“Am venit pentru om, Făcător şi drept Judecător, că era scris în Scripturi cuvântul Meu care spune: "cei din morminte vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi vor învia; unii spre viaţă, iar alţii spre judecată". [...] Şi voi veţi fi muntele Meu cel sfânt şi locuitorii lui, neamul celor ce-L caută pe Domnul şi faţa Domnului, căci curând, curând cerul şi pământul vor fi cuprinse întru slava venirii Mele, iar Eu Mă voi mărturisi pe Mine însumi cu cuvântul, Domnul puterilor şi împăratul slavei.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 16-04-2000)

''Priceperea duhovniceasca fara curatirea inimii este teologia diavolilor".
Sfantul Maxim Marturisitorul

Defapt voi nici nu pricepeţi darmite să... şi aveţi şi inima plină de bârna ispisisisului... de zama aia toxică şi otrăviitoareoare şi dulce-rozalie, nemulţumirea lui ispisisikaa aia bătrână... şi vicleană rău, adică sunteţi pline de un soi de îngâmfare a desfrânării... nerecunoscând că nu vreţi să recunoaşteţi că sunteţi nerecunoscătoare Domnului şi aşa vă tot daţi mari chiar nepricepând nimic din ce citiţi şi nepricepând decât viceversa cu mult minteres pătimaş şi idolicesc vă daţi singure foc la valiză, darmite atunci să vă puneţi să vă încercaţi să mai şi învăţaţi pe alţii...

Aşa că neavând rost vre-un dialog vă întreb atât:
Cît e ceasul, cât e ceasul, cât e ceasul ?!!!
Şi vă şi răspund ca să nu vă chinuiţi degeaba încercând să daţi răspunsul:
Cât o nucă!

Şi apoi placa:

Deci stimabilăabilă duşmancă mariamargareta roatabicicleta cu prietenul tău preotul marian din norvegia.., te întreb pe tine soareoare: dragostea murit-a oare? Şi ce fel de flori în fereastră puse de iarnă sunteţi voi amândoi? Cu ispîni sau fără spini?.. că dacă mă iau după avatar, după petele de pe rochiţă, după bubulina, atunci se înţelege exact de unde vă vine vouă toată nemulţuimirea... păi din poft, soft, moft... bu-bu-bubulina close a e mira, bu-bu-bubulina sine s-ave trandafila...''


Cât îi vaiceasuşefu'vost? Cât o nucă!

271. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXIX)
 

271. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXIX)

Liderii pucioşi sunt “măgăruşii celei de-a treia veniri a Domnului”, căci ei Îl aduc pe “Domnul” nevăzut, necunoscut şi neauzit decât de ei. Scripturile “venirii Domnului” ţin până la capătul timpului, deci la canonul biblic va trebui obligatoriu să se mai adauge atât scripturile măgăruşilor pucioşi din 1955 încoace, şi cele pe care ei le fabrică astăzi, şi cele de mâine şi toate cele care le vor mai fabrica măgăruşii în viitor, căci vor mai veni şi alte scripturi pucioşeşti şi măgăreşti, pentru că singură venirea lor mai poate întreţine vie farsa “venirii Domnului” de la Pucioasa. “Domnul” Pucioasei pretinde că “vine şi azi şi Se preaslăveşte peste pământ cu cuvântul”, dar în realitate lucrurile stau exact invers: “cuvântul de la Pucioasa vine peste pământ şi se preaslăveşte cu numele Domnului”, nume pe care cuvântul pucios şi-l însuşeşte fraudulos, fără ca Persoana care poartă de drept acest nume să fie şi Ea de faţă, cu trupul şi cu duhul”:

“O, fiilor, […] vin şi azi şi Mă preaslăvesc peste pământ cu cuvântul, căci Scripturile venirii Mele de la Tatăl ţin până la capătul timpului. Scripturile venirii Mele înseamnă toată lucrarea Mea pentru om, pentru viaţa omului, şi Eu iată, încă şi încă lucrez preaslăvindu-Mă între oameni şi cutremurând pământul cu lucrarea venirii Mele. Omul însă doarme adânc pentru Mine şi e treaz numai pentru el, numai pentru cele ce nu sunt, dar Eu vin pe pământ, şi cu voi Mă ajut ca să Mă preaslăvesc cu lucrarea şi cu venirea Mea, aşa cum M-am ajutat cu măgăruşul pe care am intrat şezând pe el în cetatea Ierusalimului acum două mii de ani când venise vremea să Mă las spre pătimire şi spre moarte pe cruce. Voi sunteţi măgăruşul Domnului, măgăruşul pe care se aşează sarcină, şi merge din loc în loc cuvânt peste pământ.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 23-04-2000)

Cuvântul de la Pucioasa nu este întâmpinat cu osanale, aşa cum prooroceşte Biblia că va fi întâmpinat Hristos la a doua Sa venire, de către toţi locuitorii pământului. “Domnul” Pucioasei pretinde că este Cel înviat din morţi, ceea ce ar presupune că se prezintă cu trupul, aşa cum Hristos cel înviat S-a prezentat ucenicilor şi i-a spus lui Toma că poate să se încredinţeze de acest adevăr punând degetul său în semnul cuielor din palmele Sale şi în rana din coasta Sa. Or, “Domnul” Pucioasei se prezintă sistematic fără trupul cel înviat al lui Hristos, deci aceasta este o himeră şi o înşelăciune. O altă înşelăciune este aceea prin care pretinde că Se legitimează prin învierea morţilor, care ar fi să fie un semn hotărâtor şi zdrobitor - dacă ar fi. Or, la Pucioasa n-a înviat nici măcar unul dintre morţi, darămite toţi odată! Ba, au mai şi murit mulţi alţii pe deasupra, dintre adepţii pucioşi care sperau că nu vor mai gusta moartea, căci aşa le promiseseră “proorociţele Domnului” , şi chiar două dintre “proorociţe” au murit deşi ele ar fi fost să fie primele care să nu mai guste moartea, îndată ce pretindeau că Îl au pe Hristos aşezat la masa nunţii cu ele:

“Puţini sunt cei ce-Mi strigă "Osana!" înaintea cuvântului Meu care merge, iar cei mai mulţi dorm faţă de venirea Mea, ca şi cei care strigau: "Ia-L, ia-L! Răstigneşte-L!". Eu însă sunt Cel înviat dintre morţi şi vestesc învierea morţilor prin învierea Mea şi strig la tot omul de pe pământ să se gătească pentru înviere, că vine învierea, vine, fiindcă vin Eu, iar semnul venirii Mele este învierea morţilor.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 23-04-2000)

Hotărât lucru, dacă pucioşii au dreptate în ceea ce spun aici, cum că “semnul venirii Domnului este învierea morţilor”, atunci cu adevărat la ei n-a venit Hristos, căci nici un mort n-a înviat în “pământul sfânt” de la Pucioasa,sau măcar prin împrejurimi!