|
Pai nu cred ca e casatorita.
"calugarie alba" e termenul glorios ce si l-au luat unii din cei necasatoriti care duc traiul natural care se cuvinte a-l aduce orice crestin in lume, cuminte, la locul lui, etc. - dar mai usurel asa, fara obligatii si angajamente majore, fara batai de cap.. |
Zici ca-s la ruleta ruseasca :))))))))))))))
Dati fratilor cu pietre, care dupa cat sunteti de imaculat. Dati, ca sportul asta e omologat de 2016-33 ani, dar s-a inventat cu mult inainte :). Dumnezeu sa va ajute si sa va toarne pace-n inimi, ba chiar sa uite o vreme sa inchida robinetul….............. (asta daca ar fi sa-mi permit sa-i dau un sfat la insusi Dumnezeu :) ) |
Da' ruleta ruseasca stii ce e?
|
Citat:
Citat:
ca asta vorba ortodoxa nu prea este.. si aduce dupa ea un miros puturos de parere de sine. atat a ucenicului, cat si a maestrului |
Ce faceti voi aici e adevarata bataie de joc.
Dumnezeu sa va ajute sa simtiti binele. |
De ruleta ruseasca, zicale intelepte, sau notiunea adhoc de "calugarie alba" ?
Serios, nu avem nimic cu mireanul care isi duce traiul cuminte in lume. Bravo lui, Sf. Ap. Pavel spunea ca asa e bine sa fie crestinul. Necasatorit si cu gandul la Dumnezeu. Sau daca e casatorit, tot cu gandul la Dumnezeu sa-si duca casatoria, intr-o relatie care este icoana relatiei dintre Hristos si Biserica. Sigur, asta era inainte sa apara "calugaria neagra" pentru a se inventa pe seama ei o alta casta cea a "calugariei albe". Asa ca e bine pentru tot omul sa aiba stilul asta de viata, desigur, daca nu e prea comod, inadaptabil, fitos, etc. sa se calugareasca sau sa se casatoreasca. Pentru ca mai pot exista si motive binecuvantate pentru care nu e posibil nici una nici alta dar astea sunt cazuri f. rare. Tu poate ai impresia ca facem misto de cazul tau, dar nu e cazul pentru ca nu-l cunoastem. Sunt niste discutii generice, nu o lua prea personal. Si pe urma nu esti tu care spuneai: Citat:
Cum a ramas cu inima in care este "numai iubire si lumina", pare mai degraba suparata si frustrata si pentru ce macar, ca nu ti s-a adus nici un afront personal ? |
Mai, fata are dreptate: nu suntem deloc gentili si intelegatori. Ar trebui sa acceptam si chiar sa aplaudam ca oamenii au pornirea sa se impopotoneze cu starea lor. Cel casatorit se impopotoneaza cu casatoria, calugarul cu calugaria iar cel inca necasatorit se impopotoneaza cu incanecasatoria. Ce vrei, hai sa ne impopotonam si noi si sa nu mai suparam pe colega noastra. In definitiv, ce-i asa rau ca punem sclipici verbal si scanteiute emotionale pe starea fiecaruia? Nu-i, fiecare, dator cu o aura, acolo?....
Sa simtim, asadar binele! Sa ne impopotonam bine! |
Citat:
|
Citat:
Vreau sa iti spun ca mai demult cand cineva vroia sa intre in manastire vreo 10 ani sau poate si mai mult dura pana il primeau.Si era bine, pt ca era calit atunci cand intra in randul calugarilor. Imi aduc aminte partial o povestioara .Daca cineva si-o aduce aminte mai exact,sau stie un link, rog sa-l puna aici. Cineva vroia sa intre in manastire si staretul ii spune :"Ia lemnul asta, loveste pomi aia de acolo si cearta-i!" Asta trebuia sa faca zi de zi, parca vreun an.Dupa un an il intreaba staretul: "Ce ti-au raspuns" :-)..."Nimic?"' Tot asa sa fii si tu, cand te vor certa sa nu raspunzi nimic." Dupa anul ala ,staretul ii spune "Du-te tot acolo si lauda-i!" Trece anul :"Ce ti-au raspuns copacii?""Nimic" "Vezi tot asa sa, nu le raspunzi, sa fii impasibil cand te vor lauda." Asa ca daca fratii de aici,iti vor vorbi impotriva, iti este spre bine, viata reala e mai dura.Mai bine sa inveti la ce sa te astepti aici, cand propriu zis esti incognito, decat sa iei lectii dure de la viata. Mie numai nu mi-a placut modul lor de exprimare . |
Un ucenic a venit la Sfântul Macarie cel Mare și a cerut sfat pentru mântuire. Cugetând puțin întru sine, bătrânul a zis: „Mergi în cimitir și ocărăște-i pe cei morți.” Deși nu a înțeles cuvântul, ucenicul a făcut întocmai precum a spus sfântul. A mers la cimitir și, luând pietre și aruncând spre morminte, a început să zică: „Ocară vouă putreziților, morților păcătoși, viermii v-au mâncat, nenorociților.”
La întoarcere, sfântul l-a întrebat, zicând: „Ce ți-au răspuns morții, când i-ai ocărât? S-au supărat pe tine? Te-au ocărât și ei? Te-au blestemat?” Ucenicul a zis: „Morții nimic n-au spus, nu m-au ocărât, nu m-au blestemat, nu s-au supărat!” Sfântul Macarie i-a zis: „Atunci, mergi mâine din nou la cimitir și slăvește-i pe cei morți, laudă-i și fericește-i cum vei ști tu mai bine și mai frumos!” Ajuns la cimitir, ucenicul a început să zică: „Laudă vouă morților, slavă și cinste drepților și credincioșilor, sfinților și virtuoșilor!” După ce a împlinit și acest al doilea sfat ieșit din comun, ucenicul a fost întrebat: „Ce ți-au grăit morții, când îi slăveai, lăudai și cinsteai?” Iar el a răspuns: „Nimic, tot nimic.” Fiind împlinită neobișnuita ascultare, Sfântul Macarie a zis: „Dacă vrei să ai odihnă pe acest pământ și, apoi, să te mântuiești, atunci să fii asemenea celor morți, adică să nu-ți tulbure sufletul nici laudele, nici ocările cele de la oameni. La aceasta ne îndeamna Sfântul Apostol Pavel, când spune că trebuie să murim pentru lume.” |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 01:00:13. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2026, Jelsoft Enterprises Ltd.