Scurt si la obiect, bun exemplu pentru cei care confunda Biserica cu Partidul si duhovnicia cu politica, rugaciunea cu lozinca, Evanghelia cu indoctrinarea.

Doar ca asemeni celor care nu l-au urmat in rugaciune pe par.Sofian, nu au sa priceapa..

nu sa-i luam de barba, CI SA-I INLOCUIM CU ALTII MAI BUNI. Cand un pastor nu e vrednic si pierde, sa zicem 3 oi zilnic, cel care l-a angajat ii mai incredinteaza si pe viitor turma? Eu cred ca nu, ci il schimba cu altul mai bun. Asa si aici. Ierarhii sunt pastori ai turmei lui Hristos iar daca pastorul nu e vrednic, sa fie schimbat cu altul care merita din plin acesta misiune. Stii cum spune Scriptura: multi chemati, putini alesi. Din acesti "putini" sa alegem pastorul potrivit care sa ne duca "pe calea cea stramta" in paradis

Mai greu om sa fie placut de toata lumea.
Daca s-ar schimba toti dupa gusturile tuturor..

Biserica nu e democratie. Daca tu crezi asta, probabil ai uitat cine e Sefu'.
Si daca Sefu' ingaduie ceva, stie el de ce.
El ne cere sa fim oameni duhovnicesti, nu revolutionari.

Dar cand pierdem lupta duhovniceasca, devenim si revolutionari se pare.

Singurul aspect negativ al politicii este cand incearca sa se puna pe acelasi plan cu preocuparea pentru Imparatia lui Dumnezeu,care este adevarata tinta a fiecaruia dintre noi
Fariseii vroiau sa il puna pe Iisus imparat ,pentru ca erau satui de dominatia romana si de coruptia lui irod . Deci ei erau patrioti ,judecau corect .Dar ,tot in interesul pastrarii credintei stramosesti ,il condamna pe Iisus la moarte,si aleg un 'revolutionar' ,pe Baraba,care avea merite mai mari ca Hristos ,pe plan politic,caci injunghiase un roman
In rest politica e buna ,daca se pastreaza in limite omenesti, si nu isi atribuie aspecte mesianice ,nici optimism exagerat ,si nici deznadejde.
E firesc ca unii sa para mai buni ca altii ,si o situatie sa presupuna anumite masuri ,pentru care una din tabere e mai pregatita.Politica e ingaduita de Dumnezeu,si este o lupta intre interese,intre opinii,si chiar intre puterile fiecaruia .
Dar cine uita vreodata de blandete,de smerenie,de slujirea aproapelui,de nejudecarea aproapelui datorita politicii,inseamna ca a folosit un lucru ingaduit,pentru uciderea sufletului propriu.

"Dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă". (Matei 15:14)
Asta vrea Sefu`?

Pai probabil o fi uitat ca El o zis asta..

Sau poate esti tu bun si-mi citezi cazuri din istoria Bisericii cand s-au facut revolutii de catre comunitate si o fost schimbat episcopul pe chestiuni de moralitate.

totul are un inceput. Daca tu vrei sa ai un ierarh corupt si cu moralitatea la pamant nu ai decat, dar eu NU VREAU

Esti cam confuz.

Era vorba de planul social/politic.

Daca planul social/politic este ortodox, poate sa dea directive in directia ortodoxiei.

Daca nu este ortodox, Biserica nu poate face presiuni si la o adica nu stiu sa fi facut vreodata decat daca vorbim de catolici - poate vii tu cu niste exemple cand a facut Biserica presiuni politice asupra unui stat ateu/pagan si cu ce rezultate.

Sa avem pardon, dar dezbinarea asta vad ca vine mai degraba din interior, de la unii cu o atitudine care seaman foarte mult cu a ta, daca nu cumva esti unul din ei.

Eu stiu ca e un titlu onorific si un rol cvasi-formal.
Sau poate vii tu cu niste exemple demonstrand contrariul.

Cred ca faci o confuzie intre planul duhovnicesc si chestiunea politica ca de aici pornise discutia, tii minte?

Personal inclin sa cred ca problema este de cealalta parte.
Dar daca tu esti cu capsa pusa pe BOR..

Fiecare procedeaza in functie de contextul politic..
Relatiile cu CMB nu au valoare dogmatica si la o adica practic vorbind nu au nici o valoare.
Insa exista probabil o necesitate care tine de alte contexte pe care tu nu le cunosti.

Sau stai, ca nu este ceva care tu sa nu cunosti, nu?

Avand in vedere chestiunea cu autocefalia - e hilar unde a dus nationalismul chipurle, crestin, nu? eu zic ca lucrurile merg destul de bine.

Ca tu preferi sa vezi altceva, e alta problema.

Politica domnule, era vorba de politica, reveniti pe subiect.

A,buna dimineata si uite asa am revenit la politica dupa o mare polologhie in care am vorbit exact pe alaturi.

Ca sa sumarizez, ceea ce ti-a scapat cu desavarsire: Biserica are mandatul si autoritatea de sus pentru a da directive in plan duhovnicesc, dar nu are mandat si autoritate pentru planul politic.

Pai cam tarziu te-ai oprit din comentat in necunostinta de cauza.

Acum, daca esti dornic sa argumentezi, pe subiect poate imi explici de unde ar veni mandatul politic al Bisericii.
Cu citate din Sf. Scriptua, Sf. Parinti, ca prin alte topice te dai cunoscator.


Si te mai intreb, ce opreste societatea civila, ortodoxa sa infiinteze astfel de organisme? De ce ar trebui ele infiintate si administrate de BOR?
Ca sa se ridice unii si sa tzipe "dictatura"?

Nu cumva ar trebui infiintate de BOR tocmai pentru ca societatea civila prea-cucernic-ortoroxa nu e in stare sa le infiintze sau daca e capabila sa le infiintze, functioneaza haotic iar pe alocuri se fac de ras cu ineptiile unora dintre membrii lor?

Si hai sa vedem care e realitatea - sunt zeci de astfel de organizatii.

Chiar si cand functioneaza sub acelasi nume, gen ASCOR, Provita - nu exista o coordonare unitara, nu exista un management si un set de principii universal, iar daca pe alocuri mai are cate un sef de filiala un fix, boala lui vrand nevrand se propaga in tot sistemul? (Provita de ex)

Si totusi cand bravele organizatii ortodoxe s-au unit pentru cate un comunicat s-au bagat nu de putine ori ca musca in lapte devenind hilari prin lipsa de profunzime si ignoranta fatza de anumite aspecte ale problemei?

A, si sa nu mai vorbim de anumiti extremisti care au apucat-o pe coclaurii (ne)duhovnicesti, care se ascund sau s-au ascuns in spatele unor astfel de organizatii civile chipurile "ortodoxe".

Deci sa nu ne ascundem dupa deget, lipsa de actiune si unitate in plan social este expresia dezastrului din plan duhovnicesc.
Fatza de care intr-adevar Biserica ar putea face mai mult, are autoritatea si datoria sa faca mai mult, dar fara oameni - mai greu sau imposibil.

Sa avem pardon, dar astfel de inceputuri au fost si vor mai fi.

Doar ca nu in istoria Bisericii Ortodoxe.
Esti baiat istetz sunt sigur ca iti dai seama despre ce vorbesc.
Hint: Luther.

Cei care de fapt vă faceţi că nu pricepeţi sunteţi chiar voi cei care nu vedeţi legăturile care există între fenomene, cei care vă faceţi că nu înţelegeţi sau poate chiar nu înţelegeţi, mai ştii?, legătura între viaţa spirituală şi morală şi viaţa socială. Cel care are într-adevăr are o viaţă spirituală şi morală normală, sănătoasă, întemeiată în mod real pe Christos şi nu pe fabule strămoşeşti, transformă sau măcar încearcă să transforme viaţa socială din jurul lui după chipul celei spirituale. De fapt cei care neagă aceste lucruri se pun împotriva Tradiţiei, spre exemplu aşa cum a fost exprimată de Stăniloaie care spunea că Biserica este pusă de Dumnezeu pentru transformarea lumii întregi; cei care tăgăduiesc că Biserica nu are misiunea de la Dumnezeu pentru a fi factor transformator al întregii societăţi pentru ca aceasta să fie întemeiată şi să trăiască după voia lui Dumnezeu şi a lui Christos tăgăduiesc în fapt chiar teologia Părintelui Stăniloaie şi voia lui Dumnezeu pentru ca toate să se supună lui Christos. După cum ne arată Cartea Apocalipsei sau a Revelaţiei, în eshaton toate neamurile vor umbla în lumina Noului Ierusalim şi în lumina lui Dumnezeu şi a Mielului; ori de vreme ce eshatonul nu este ceva ce va fi doar în viitor ci este o realitate care deja a început, Biserica, într-un fel sau altul, trebuie să încerce transformarea acestei lumi pentru ca lumea, neamurile, umanitatea să trăiască după voia lui Dumnezeu şi a Mielului care transpare prin Biserică, adică prin Noul Ierusalim. Toţi dar absolut toţi trebuie să se supună Mielului şi să Îi aducă slavă Dumnezeului-Cel-Adevărat, să se închine adevăratului Dumnezeu şi să trăiască după voia Lui, în lumina voinţei Sale să umble. Ca să se ajungă la împlinirea planului lui Dumnezeu, descoperit în Cartea Apocalipsei, dar nu doar acolo ci în toată Scriptura, Biserica trebuie să fie un factor transformator şi călăuzitor pe drumul acestei transformări care este înscrisă în Planul lui Dumnezeu. Ori asta face necesar ca Biserica să se implice în formele ei specifice în viaţa politică, economică, socială, în societatea civilă, în educaţie, etc. Nu sunt toţi oamenii poporul ales al lui Dumnezeu, dar asta nu anulează Planul lui Dumnezeu ca toţi oamenii, într-un fel sau altul, să se supună lui Dumnezeu şi Mielului biruitor. De aceea şi spune: "Îndrăzniţi, căci Eu am biruit lumea!" Deci nu este vorba despre îndoctrinare şi lozinci ci de transformarea oamenilor şi a instituţiilor.