În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 446423)

Sunt două extreme, dnă (dră) Magda, care trebuie evitate, fiindcă reprezintă pericole ale mentalităţii. Prima extremă este aceea de a crede că suntem un neam de rahat. Că românii sunt o naţie aşa de vai de mama ei, încât nu au niciun drept să se aşeze în orchestra naţiunilor lumii, decât eventual ca să facă curat pe unde au cântat violoniştii. Această extremă este atinsă când ajungem să dispreţuim şi să ne înjurăm propria naţie. Şi, în privinţa asta, suntem unici în lume, din câte ştiu.

Dar mai există o extremă. Aceea de a gândi că, în gura românilor, nu există salivă, ci e ceva precum un lapte. Că românii sunt formidabili. Ei nu au purtat războaie de cucerire, nici nu s-au amestecat în treburile altora. Este extrema triumfalistă. Ea conduce la a crede că suntem buricul pământului. Romanii erau daci. Şi grecii erau daci. Sau traci, adică au făcut parte dintr-o mare civilizaţie cu epicentrul în Dacia. Aţi auzit de un oraş asiatic, Dacca ? Precis a fost întemeiat de daci. Amintiţi-vă că aţi avut o perioadă, probabil în jur de 13 sau 14 ani, când eraţi absolut convinsă că sunteţi cu mult deasupra a ceea ce cred ceilalţi că sunteţi: o mică puştoaică. Singurul motiv pentru care ceilalţi nu percepeau valoarea dv, este acela că aveau un fel de orbire. Aşa-i că, acum, vă vine să râdeţi când vă amintiţi asta ? Ei bine, tot un semn de imaturitate juvenilă este şi triumfalismul naţionalist.

A-ţi iubi ţara seamănă cu a-ţi iubi mama. Cât suntem copii, merge să credem că mama noastră este cea mai frumoasă. Pe urmă, vedem că nu e chiar aşa. Trebuie să evităm extrema cealaltă: mama e o zgripţuroaică, ce departe ajungeam noi dacă aveam altă mamă!

Mama noastră are şi bune, are şi rele. Mama este bolnavă, trebuie ajutată. Cine este chemat să o îngrijească pe mama, dacă nu noi, copiii ei ?

Dacă aş fi fost peruan, aş fi fost mândru de atâţia oameni mari ai istoriei mele peruane, care s-au jertfit pentru poporul peruan. Dar, aş căuta să nu susţin, pe de o parte, că peruanii sunt poporul cel mai ospitalier, mai credincios, mai moral de pe faţa planetei. Nici că istoria începe la Machiu Pichu, care a fost, fără doar şi poate, un centru de civilizaţie peruană. Desigur, aş fi evitat să cred că noi, peruanii, suntem cel mai de cacao popor, că este, pentru mine, un adevărat blestem că m-am născut peruan. Nici nu aş crede că naţionalitatea mea peruană stă în calea afirmării mele, încât aş fi făcut o cu totul altă brânză în viaţă dacă nu aş fi fost peruan.

În prealabil postat de Yasmina (Post 446535)

A face copii in orice conditii si fara implicare pe termen lung pt soarta lor nu este o bravura ci din contra! Sau punem in discutie din nou calitatea versus cantitatea???

În prealabil postat de Yasmina (Post 446535)

Sunt si cazuri de familii ale romanilor cu multi copii,aflati in pragul subzistentei,analfabeti si muritori de foame care au de la 5 copii in sus;pe aceia nu-i vedeti? In gerenal sunt cam marginalizati de societate pt modul barbar,animalicesc in care traiesc. Asemanarea cu animalele vine desigur de la obsesiile trupesti pe care le au,si frecventa lor!

În prealabil postat de Yasmina (Post 446535)

A avea o haita de copii arata si faptul ca nu ai timp si preocupare decat pt...reproducere!!!!!
Iar Dumnezeu este departe de a ne dori niste animale,nu?? Ne cere si altceva!
Timp de rugaciune,timp de post,infranare.

În prealabil postat de ovidiu b. (Post 446582)

Nu am adus în discuţie calitatea ci doar cantitatea. Iar calitatea este dată tot de trăirea în comuninune cu Dumnezeu. Sunt destule familii cu mulţi copii, care nu trăiesc în puf, dar cu credinţă în Dumnezeu. Ai stat să te gândeşti că poate acei copii sunt mai fericiţi decât un copil singur la părinţi dar care este răsfăţat şi are de toate?

Când îţi iei răspunderea de a rodi copii, Dumnezeu îţi va ajuta. Toată nădejdea să o avem în Dumnezeu.

Uite aici un exemplu: Părintele Mihail Jar, Stareţul Mănăstirii Bănceni din Ucraina - Tată pentru 400 de suflete

În prealabil postat de iuliu46 (Post 446588)

Copii seropozitivi care se vindeca ? :13:

În prealabil postat de ovidiu b. (Post 446608)

Cel care a dat viaţă, nu poate vindeca orice boală? Este ceva cu neputinţă la Creatorul? :1:

Uite aici: http://www.youtube.com/watch?v=FkZwPgirvv8

În prealabil postat de iuliu46 (Post 446614)

Problema e ca acum e prima oara cand vad asa ceva si ma intreb de ce nu este popularizat.Mai ales ca pare ca este vorba de mai multe cazuri.

În prealabil postat de iuliu46 (Post 446614)

Problema e ca acum e prima oara cand vad asa ceva si ma intreb de ce nu este popularizat.Mai ales ca pare ca este vorba de mai multe cazuri.

În prealabil postat de ovidiu b. (Post 446624)

Crezi că ar face bine mănăstirii? Sau mai degrabă ar ridica alte prigoane asupra călugărilor de acolo, care şi aşa sunt greu încercaţi.