În prealabil postat de ory (Post 153613)

Ei bine, un rol important in formarea unei relatii care sa tinda spre casnicie, il joaca si partea materiala, astfel ca, in multe cazuri, daca aceasta lipseste cu desavarsire si se ajunge la convietuirea dificila cu socrii, indiferent de ce parte...iti cam iei campii si nu te mai intereseaza daca este alesul sau nu.
Noi am avut casa, am fost liberi inca de la inceput din acest punct de vedere, astfel ca am putut sa ne concentram spre alte lucruri si , de ce nu, tendinte psihologice ale relatiei.

În prealabil postat de Evreulcelales (Post 153510)

Unde nu-i faina nu-i cultura si unde nui cultura nu-i faina. Omul nu se poate hrani numai din spirutualism si credinta ca daca-i foame numai la mancare o sa se gandeasca.
Personal,niciodata nu am inteles ce este acel "echilibru sufletesc".Acelas cu "energii interioare sau exterioare" Mie mi se pare ca astea sunt cuvinte fara inteles,cuvinte goale.

În prealabil postat de heaven (Post 153628)

Bun,deci ai intrat aici pentru a face putina propaganda.Nimic rau pana la urma,insa prin posturile tale anterioare,subliniai exact ce nu doresti sa se creada despre acest popor:ca partea materiala,cel putin in lumea asta terestra trebuie sa vina pe primul plan,iar sufletul...Dumnezeu cu mila.Cel putin,cam asta este viziunea ta despre cum ar trebui traita viata.
Noroc ca eu chiar cunosc evrei si unii dintre ei sunt chiar niste oameni deosebiti,cu suflet mare.Oricum,nici nu am pus accent vreodata pe nationalitati sau religii diferite.
Consider ca toti suntem oameni,unii de mare calitate si care lasa ceva in urma lor si mai cred ca niciunde nu exista padure fara uscaturi.Iar discriminarile de orice gen le privesc ca pe o dovada de primitivism.
Concluzionand,aici este un forum care atinge subiecte de spiritualitate,deci poate ar trebui sa gasesti o abordare a temei topicului mai potrivita.
PS:O alta curiozitate: tu sau persoanele de aceeasi etnie din jurul tau faceti discriminari in ce priveste tiganii,nemtii,romanii etc?V-ati amesteca sangele cu cel al acestor nationalitati?

În prealabil postat de sofiaiuga (Post 153692)

Daca ai fi crestinortodox ai intelege ca acel echilibru interior ti-ar fi dat de IISUS HRISTOS ,care a zis la ispita din pustiul CARANTANIEI ca "nu numai cu pine traieste omul [deci cu mincare] ci si cu orice cuvint care iese din guralui Dumnezeu."
Sin evrei care sint crstini .f.f putini ,dar sint evrei care tin CORECT LEGEA LUI MOISE .Acestia sint aproape de imparatia lui Dumnezeu ,caci ei il vor recunoste pe anticrist si nu i se vor inchina ;ba mai mult ,cind vor predica in zilele din urma ILIE SI ENOH ,ei vor trece la crestinism ortodox.!Noi crestinii ortodocsi ,asteptam cu speranta si bucurie acel moment asl trezirii evreilor la realitate!Dar cei mai multi nu se vor destepta ci vor muri in pacatele lor.

În prealabil postat de heaven (Post 153633)

Da,partea materiala conteaza,am fi ipocriti sa spunem ca nu,insa este doar un instrument si nimic mai mult.
Daca partea de esenta,de suflet,lipseste,toti banii din lume nu iti pot cumpara linistea si implinirea.
Cunosc personal femei care au ajuns sa traiasca un iad langa niste barbati cu bani,pentru care nu sunt decat niste achizitii ori imaginea de prezentat la anumite intalniri business.
Ei au amante,bine mersi,iar ele,dupa ani de zile de singuratate si refugiere in tot felul de activitati,sfarsesc in aceeasi situatie,daca sunt mai slabe de inger,iar daca sunt mai tari pe pozitii...divorteaza.
Din pacate,insa,am vazut ca prefera sa isi faca amanti,pentru ca luxul cu care sunt obisnuite sa le fie oferit de catre sot,nu este ceva la care poti renunta peste noapte.
Si uite asa au loc tot felul de tragedii in spatele aparentei unor familii fericite si "realizate".
Personal,daca ar fi sa aleg,as prefera extrema cealalta:un om fara prea multi bani,insa capabil,care sa aiba suflet si sa lupte cu dintii pentru persoana iubita.
Daca acestea sunt,banii se fac.

În prealabil postat de ory (Post 153602)

Ok, Ana, acum sa scriu ceva despre subiect, de mult doream sa fac acest lucru.
Eu cred ca, intr-adevar, Dumnezeu iti da alesul, sau iti simti pur si simplu alesul, si, nu din prea multa iubire, ci din prea multe lucruri la un loc ce-l formeaza pe acesta in viziunea " alesului tau."
Eu am avut cateva iubiri, sa le spunem asa, inaintea sotului meu, una din ele chiar m-a marcat putin, insa, niciodata nu m-am gandit in priviinta persoanelor in cauza, indiferent ce simteam pentru acestea si cat ma zbateam, ca ar fi alesul. Cu sotul meu a fost altfel, intr-un mod misterios altfel.
Cand l-am cunoscut (printr-un intermediar si, de la distanta ) nu mi-a placut deloc, din nici un punct de vedere, dar nici nu pot spune ca mi-a displacut, ci doar am tratat situatia ca acceptabila. Am vorbit foarte mult la telefon si aceasta pentru ca el insista...si insista, plus ca mai si stia cum sa vorbeasca.
Apoi ne-am imprietenit, el era in al 9 lea cer, eu, putin cam retinuta, dar imi placea cumva situatia, insa nu indrazneam sa o definesc . Apoi ne-am apropiat din ce in ce mai mult, ne-am vizitat tot mai des pana ce ne-am dat seama ca nu ne desparteam niciodata.
Undeva in subconstientul meu si, chiar in mintea mea imi spuneam ca el ar putea fi sotul meu...sincer, nu stiu de ce ! Imi spuneam ca el este omul cu care as putea si mi-as dori sa traiesc tot restul vietii mele, cu toate ca situatia se prezenta cumva dificil, avand si ceva conflicte, ulterior.
Ne-am certat, in cele din urma, ne-am suparat, am suferit...dar tot nu am indraznit vre-unul dintre noi sa renuntam la celalalt cu adevarat. Am descoperit chiar laturi absolut incompatibile cu casnicia, din partea acestuia, dar in sinea mea parca tot credeam ca ne vom casatori, nu ca nadajduiam, ci doar aveam o usoara impresie involuntara.
Pana la urma, am trecut peste obstacole, dar nu inainte de a le ameliora, am considerat latura lor negativa ca o lectie benefica pentru perspectiva si, am avut incredere cumva in stofa lui, astfel am descoperit ca aceasta incredere a fost de bun augur.
Acum implinim 9 ani de cand ne cunoastem si 5 ani de cand suntem casatoriti, avem si un puiut ce seamana leit cu taicasu plus ca nu ne certam niciodata serios, decat de la fleacuri pe care, de altfel le si constientizam in masura potrivita. Nu ne-am plictisit unul de celalalt si speram ca toate sa mearga bine pana la sfarsit. Avem incredere, avem respect unul fata de celalalt, suntem deschisi la minte si in casnicie, discutam absolut orice, ne constientizam si ne acceptam defectele atata timp cat nu se prezinta intr-un stil major si intolerabil, de asemenea si calitatile, incercam sa nu adoptam nici un fel de abuz sau constrangere nerationala...mai sunt si lucruri negative, dar neinsemnate. O iubire se formeaza in timp, nu dintr-o privire...aia este capriciu neinteles.
Deci, am simtit ca el este alesul meu si nu m-a inselat instinctul....

În prealabil postat de ory (Post 153613)

Ei bine, un rol important in formarea unei relatii care sa tinda spre casnicie, il joaca si partea materiala, astfel ca, in multe cazuri, daca aceasta lipseste cu desavarsire si se ajunge la convietuirea dificila cu socrii, indiferent de ce parte...iti cam iei campii si nu te mai intereseaza daca este alesul sau nu.
Noi am avut casa, am fost liberi inca de la inceput din acest punct de vedere, astfel ca am putut sa ne concentram spre alte lucruri si , de ce nu, tendinte psihologice ale relatiei.

În prealabil postat de Evreulcelales (Post 153707)

nu sunt evreu religios si pentru mine cuvinte ca "Imparatia lui Dumnezeu", "echilibru interior", "evrei care tin corect legea lui Moise" (apropo cei aia legea lui Moise ca inca nu am auzit de asa ceva?),"trzirea evreilor la realitate" ,imi suna cam goale, fara nici un inteles si nu ca sunt neintelegator. Cai verzi. Ia Imparatia lui Dumnezeu.Pai Dumnezeu este creatorul si tot universul este de el facut. Dece imparatie? Ca si cum o mama care a nascut un copil ai numi copilul ei imparatia ei......nu-i logic . Echilibru interior...echilibrul la ce,cum,dece si dece interior si nu exterior sau poate transdentali?

În prealabil postat de Anna (Post 153711)

Sa stii ca si eu cam acelasi lucru simt cu prietenul meu. Doar multele obstacole ma fac sa ma indoiesc, credeam ca trebuie totusi sa curga mai usor cand e voia lui Dumnezeu. Dar daca ar fi asa dupa cum zici tu, cam acelasi lucru simt. Bine ar fi sa ne casatorim:8: