O sa zic si eu o vorba daca imi permiteti: pacatele se sterg prin botez si spovedanie, dar urmarile lor raman si omul va avea de suferit in consecinta. De exemplu in cazul meu, bunicul era nervos, taica-meu la fel, deci si eu mostenesc genetic aceasta problema. Alt exemplu: daca te lacomesti o viata intreaga si mananci fara limita, vei avea implicit o gramada de probleme de sanatate mai devreme sau mai tarziu desi te spovedesti si devii cumpatat de la un moment dat incolo. Valabil pentru orice pacat: consecintele raului raman chiar daca se renunta la pacatul/patima respectiva.

Am incercat sa pornesc o discutie pe tema asta dar n-am avut succes: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=6809 .

Hristos ierta pacatele si vindeca si bolile (deci consecinta). Eu chiar nu inteleg de ce nu se mai intampla asta...:46:Eu nu tin minte sa fi intalnit El un bolnav caruia doar sa-i ierte pacatele fara sa-l si vindece. Deci pana la urma care-i faza?

Pai se iarta pacatele, numai ca pe fondul pocaintei. E normal sa existe si o mostenire a pacatelor si tendintelor din neam in neam, ajungand uneori chiar intr-un stadiu avansat pentru ca nu se face nimic pentru a se intrerupe cercul vicios si se merge asa in virtutea inertiei.

sophia, sophia...
 

@eudelasibiu - nu inteleg ce vrei sa spui. Femeia a cerut sfat si parerile sunt impartite. Am dat un sfat bazat pe experienta mea, asa cum altii au dat pe baza experientei lor.
Tu si cei care aveti copii nu ii datorati zilei in care i-ati conceput, ci vointei lui Dumnezeu.
Credinta in Dumnezeu este legata de multe lucruri. Unii leaga cele doua aspecte, nu vad credinta fara respectarea unor canoane, dupa parerea lor.
In viata de zi cu zi exista insa situatii si situatii si nu este ca acum 2000 ani cand au fost create aceste canoane.
Familiile au multe greutati. Exista oameni care abia se vad o data in saptamana, altii care au stres si probleme si nu pot avea relatii cand vor sau este permis, la apasare pe buton, exista oameni cu probleme de sanatate si care trebuie sa respecte (femeile) anumite zile fertile din luna ca sa aiba succes in procreere.
Si noi venim aici cu canoane si scrieri de acum 2000 ani care nu au fost insurati si nu stiau cum se fac copiii.
Si mai exista oameni care nu pot avea copii niciodata, indiferent in ce zi si luna au relatii.
Si pentru ca se vorbea aici de zilele cand au fost procreati sfintii.
Fecioara Maria...a fost conceputa in perioada de...post. In Postul Craciunului!
Mai mult decat atat...
25 martie ar pica dupa calendarele actuale tot in...post. In postul Pastilor.
Si mai socotiti si cand ati fost conceputi voi insiva!

desi numele tau se traduce" intelepciune" , aceasta cam lipseste din "inventar"...postul Craciunului si Pastilor tin de Legea Noua instituita de Mantuitorul la Cina cea de Taina, Sfintii Ioachim si Ana erau evrei care respectau Legea in vigoare, adica Legea Veche care avea alte prescriptii. Canoanele nu au fost facute strict de asceti, acestea au fost adoptate in cadrul Sinoadelor . iar conceperea si aprobarea lor se facea in urma consultarii in plenul adunarii sinodale, deci, daca nu cu voturi de 100% tot era o mare majoritate. Daca ai citi canoanele ai vedea ca marea lor majoritate sunt extrem de actuale, deci valabilitatea lor este mult mai mare decat cea a legilor statului sau a legilor fiirii. Ioana cerea sfaturi din perspectiva crestina nicidecum din perspectiva precupetei de la piata, asa ca nu poti veni si sa o sfatuiesti: "faceti , draga , copii cand va taie capul, ca e bine oricum, numai prunci sa aveti" pentru ca in momentul in care o sa aiba probleme, cu siguranta nu o sa fii langa ea si sa zici: " eu sunt de vina ca te-am invatat prostii", mai mult, probabil nici macar o rugaciune nu o sa faci ptr ea. Este asa usor sa faci rau, chiar si involuntar, de aceea te-am sfatuit crestineste sa nu dai sfaturi decat in masura in care le poti argumenta cu dovezi conform invataturii Bisericii. Ioana a cerut sfaturi conforme invataturii Bisericii, daca le poti da-foarte bine, daca nu - nu te hazarda sa dai sfaturi care pot dauna. Experienta ta de viata, a mea sau a oricui altuia nu este relevanta, noi putem, eventual, sa dam exemple din viata noastra, nicidecum sa o folosim ca etalon. Sper ca nu te-am zdruncinat, eu sunt putin cam dur in anumite aspecte.

aaa
 

Draga mea,intr-adevar e un pacat sambata dupa vecernie,dar daca alta solutie nu aveti dute mai departe,poate asa vrea Domnul,sau macar roga-ti sotul sa-si ia o zi libera.mult succes...

"Oare cum ar fi crestineste sa procedez? Cineva care a discutat cu un duhovnic sau care are o situatie asemanatoare il rog sa ma sfatuiasca.
Va multumesc!"

Mergi de intreaba pe parintele tau si cum randuieste asa sa faci. Ce au facut altii intro situatie asemanatoare, e treaba lor....Cel mai probabil, in situatia voastra, o sa aveti dezlegare, afara de zilele cand va impartasiti la Liturghia de Duminica.

eu nu am auzit asa ceva...cred ca Dumnezeu binecuvanteaza o relatie...si o accepta....ce mai suntem in medieval? nu am auzit....e bizar...

Sunt de acord cu primul post al lui Ory.
Voi noaptea nu faceti dragoste? Of Doamne, in ce lume inchistata traim.
Dupa care ne miram de ce nu raman barbatii langa sotiile lor ! Pai daca facem program pentru noptile de dragoste... vai de capul nostru.
Dar nu mai bine faceti voi dragoste doar in perioada fertila a femeii? Ca pe vremuri.

Ce frumos explica par. Teofil Paraianu
 

"- Parinte, in ce masura ii scade pe soti sau nu ii scade relatia intima, in scopul nasterii de copii, daca toti zicem "in faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea"?

- Bine, asta este o raportare la pacatul stramosesc. Noi nu putem duce lucrurile la extrem. Asa au facut gnosticii, care au spus ca materia trebuie distrusa, nu trebuie inmultita, pentru ca materia este rea, deci casatoria e rea, pentru ca inmulteste materia. Astea nu sunt conceptii ale Bisericii. Noi zicem ca la temelia existentei noastre este ceva care nu ne favorizeaza. Dar nu putem zice totusi lucrul acesta, pentru ca actul acesta sexual, care este pana la urma un act fizic, de ce il foloseste Dumnezeu atunci pentru concepere daca e scazut ca act? Nu putem sustine lucrul acesta decat intr-o anumita perspectiva, dar perspectiva asta nu este una reala. Putem spune insa altceva, si anume, ca actele sexuale care nu urmaresc si nasterea de fii ar fi cu scadere, dar nici in acest caz nu poti sa te mentii pe pozitia aceasta mult, pentru ca e intradevar o insuficienta a omului. Cei care au facut randuielile acestea cu martea, joia si nu la sarbatori, au vrut sa-l ridice pe om mai presus de sine insusi. Ei, in realitate, ca oameni necasatoriti, au facut program oamenilor casatoriti! Or, lucrul acesta nu se poate realiza. Nici ei, poate, casatoriti fiind, nu puteau realiza lucrul acesta, pe care ei nu l-au experimentat. Poate sa nu fie scadere, poate sa fie o ridicare faptul acesta ca te angajezi la aducerea in lume a unui copil. Lucrul acesta te face colaborator cu Dumnezeu, si daca te face colaborator cu Dumnezeu, il mai poti socoti inferior?

- Nil Ascetul, in Filocalia, volumul I, citand din Deuteronom, Capitolul al XXV-lea, deduce ca atingerea partilor rusinoase sau cugetarea la ele, intineaza, si completeaza ca cele ce ajuta la nastere arata creatura. Intrebarea ar fi tot in ceea ce priveste gnosticii, daca ar fi intr-adevar o cadere?

- Nu este o scadere. Nu exista nimic in trupul omenesc care sa fie intinat, sa fie prin sine scazut; si organul sexual si ochiul sunt pe acelasi plan, din punct de vedere creatural. Nu se poate spune ca acesta-i spurcat si acesta-i curat. In momentul in care "Cati in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati si imbracat", nu mai e vorba de spurcaciune. Este vorba de intinare prin gandirea pe care o poti avea; de exemplu, se recomanda calugarilor sa nu-si priveasca trupul si mai ales partile ascunse ale trupului, ca sa nu se excite, adica sa aiba un mijloc de inlaturare a unor porniri care, la ei, sunt vinovate. Asta nu inseamna insa ca sotul si sotia nu se pot bucura chiar si de ceea ce pare a fi scazut, pentru ca nu e nimic scazut. Citeam undeva, intr-o carte de sexologie, ca aceia care se rusineaza cand au un act sexual, sting lumina si asa mai departe, gresesc. Era o parere a unui laic in chestiunea aceasta, dar omul trebuie sa se reverse, in fond, in actele sexuale, nu sa se jeneze si sa zica "vai, de mine, ca iar am facut pacat si vai de mine, ca n-ar mai fi trebuit...". Astea sunt lucruri care trebuie sa ridice fiinta omeneasca, nu trebuie sa o scada."

Mai sunt si duhovnici monahi mai intelepti.

Da, si eu ma minunez si ma crucesc cand vad credinciosi care afirma despre relatiile intime ca sunt intinate, ca le considera drept mari pacate, materia e rea, nimic din lumea nu e curat...

Exact cum spune si Pr. Teofil Paraianu " Este vorba de intinare prin gandirea pe care o poti avea", dar lucrurile nu sunt intinate de la sine, capata aceasta aura numai datorita ochiului intinat :65:...interesant este ca unii sustin ca trebuie sa vezi totul ca fiind intinat :(