Întâmplarea face sa fi schimbat câteva emailuri cu un individ care a scris în Dilema Veche un articol despre siturile web ortodoxe, revoltat ca ele sunt anti-ecumeniste si sa nu se înscriu în directivele trasate de WCC (Consiliul Mondial al Bisericilor). Limbajul lui semana cu al tau si, interesant, numele lui era Mirel.

Iata articolul:

http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=115&cmd=articol&id=1372

1. dupa mintea ta, planul (care nu este doar o poza intro carte de colorat) "se poate ajusta". Prietene, planul vine "la pachet" cu dimensiuni, capacitate, costuri....
2. eu zic sa treci de stadiul "nostalgiilor" si sa te apuci destudiu serios. Mergem impreuna in Bucuresti, la Biblioteca Facultatii de Istorie si ne uitam pe niste documente (asta pentru ca la arhive ne-ar fi mai greu, desi nu imposibil)? Cat despre Boia, poate imi prezinti punctual ce nu iti place in lucrarile lui. Personal, ii apreciez si lucrarile in domeniul istoriografiei si partea de "imaginar".
3. "Exceptiile" de care zici avizau manualele de pe care se studia in perioada comunista. Aveau si drept de decizie pentru multe din lucrarile (ne)publicate in perioada comunista....
4. Personal, "Dilemele", "Catavencu" mi se par culmea prostiei. Un soi de amageala pentru pseudointelectuali. Glumite zise "cu miez", o manipulare ordinara in esenta. Si sa am posibilitatea, nu as scrie in asa ceva. Nu ma "prinde". Nici ca om, nici ca formatie.
5. Eu nu sunt Mirel. Daca si el e baiat destept cu atat mai bine (ia sub forma de gluma a doua afirmatie)
6. directivele WCC...exista asa ceva? Exista obligativitate in vreun sens? Nu cred...si este evident din faptul ca marii duhovnici predica, publica....
7. voi citi si articolul si iti spun ce cred...

1. Vine din parti la pachet, ma cunosc cu arhitectul proiectului respectiv si mi-a vorbit despre el. taci din gura daca nu stii despre ce e vorba.

2. Am studiat destul la biblioteca Institului de Arheologie si nu am timp de ceea ce spui, daca nu glumesti. Îti recomand sa faci tu acest studiu înainte sa balacaresti niste oameni ale caror lucrari nu le cunosti.

3. Nu ma interseaza ce faceau cei câtiva politruci ci marea majoritate a istoricilor si celorlalti cercetatori, care sunt oameni asa cum trebuie, inclusiv din punct de vedere profesional.
Nu tot ce s-a întâmplat în perioada comunista e rau. De pilda în aceasta perioada ne-am nascut cam toti de pe aces forum.

1. Vine la pachet. Inclusiv costurile estimate, care nu intotdeauna se fac publice. Vezi aici despre ce este vorba.... http://www.catedrala.ro/index.html Este bine ca te cunosti cu arhitectul, mai putin bine ca ii sustii ideea in defavoarea altui proiect care deja a castigat concursul. Ma rog, poate gresesc eu si nu te inteleg...
2. Nu glumesc. Poti merge sa vezi documente. Multe din ele contrazic "mitul nationalist"
3. Multi din istoricii de atunci sunt si acum. Doar ca au schimbat "macazul". Unii nu l-au putut schimba si au "disparut". Multi se agata insa in continuare de ultranationalisme. Si cand zic istoric nu zic profesor.

1. Nu mai vorbi ca am lucrat 8 ani de zile între arhitecti. Orice proiect poate fi modificat.


2. Asta e o noua scorneala, o noua moda new age. Ca Mihai Viteazu nu era patriot etc. Boia e un idiot.

Filmele lui Nicolaescu au surprins cel mai bine istoria. N-auzi ca am studiat la institutul de arheologie? Am si un teanc consistent de monografii si alte lucrari de arheologie si stiu foarte bine ce e mit si ce e realitate. Vezi ca iar te faci de râs.

3. Povesti din maculatura de tip Revista 22. Du-te la biblioteca si ia periodicele de istorie ale Academiei sau orice studiu si o sa vezi acuratete stiintifica la cel mai înalt nivel.

Lucrarile pseudo-stiintifice erau o minoritate insignifianta.

1. Daca le faceai cafele si le schimbai scrumierele asta nu inseamna ca te pricepi la proiecte. :D Un proiect, pentru a participa la concurs, trebuie sa prezinte toate datele mentionate. Modificarile ulterioare nu pot fi decat minime. Exita un "caiet de sarcini" in care sunt trecute toate datele cerute de organixator tuturor participantilor.
Plus ca esti culmea....auzi, proiect de arhitectura fara dimensiuni. Nu mai esti amuzant, esti penibil de-a dreptul

2. Ce scorneala, fratiorule? Eu te invit sa discutam pe documnte, scrieri, de atunci. Nu vad legatura cu "moda new age" de care vorbesti... Poate Boia e cum spui, dar tu ca unul care il cataloghezi, esti mai "tare" ca el.

Ce ai stidiat la Institut? Unde la institut? Prietene, poti sta in orice biblioteca....important este ce citesti, dar mai ales ce intelegi....

3. Eu te invit la studiu pe documente, tu ma trimiti la periodice... no comment Ce periodice erau in perioada lui Mihai Viteazul? :D:D:D

1. Esti ridicol. Am lucrat în cea mai importanta institutie de arhitectura din România si sarcinile mele erau legate de fondul de publicatii, pe care l-am studiat intens.

Scopul e ridicarea catedralei într-o forma adecvata si nu o sa se înceapa aplicarea unui proiect imperfect numai fiindca asa a participat la concurs.


2. Scorneala ca istoria a fost mistificata. N-a fost mistificat nimic, mistificarile au început abia cu acesti bursisti sorosisti (gen Colegiul Noua Europa) care din spirit slugarnic considera ca trebuie sa minimalizeze ce e românesc.


Nu am pretentii de la tine fiindca m-am convins cât poti, dar o spun pentru ceilalti: daca exista ceva mistificat, acel lucru va fi corectat atunci când se va identifica ce e fals. A face ygomot despre marea mistificare, cum face si Mirean, e un nou politrucism voluntar, cum faceau si comunistii când au luat puterea.



3. Te-am trimis la periodice ca exemplu de lucrari stiintifice riguroase.


Ciorovaiala asta pe care o faci nici nu e despre topic. De acum nu-ti mai raspund.

Nu-ti mai raspund la ciorovaiala cu asa-zisul nationalism.


Când am zis de un proiect imperfect ma referam în general la faptul ca proiectele pot fi modificate, ca doar nu sunt Coranul.


Am prezentat acel proiect fiindca mi se pare mult mai bun si am expus de ce. Proiectul lui Bratiloveanu e o catastrofa. Chiar din punct de vedere strict cultural e o calamitate, un kitsch fiindca imita ceva ce deja era imitatie, adica acel asa zis stil neo-românesc, care a fost un curent ce a tinut pâna la aparitia modernismului, iar acum Bratiloveanu l-a dezgropat aiurea.


Si din punct de vedere duhovnicesc e incompatibil deoarece prin trimiterea la stilul neo-românesc promoveaza un curent cultural de natura iluminista, deci masonica (ca si Brâncusi):

http://www.anuala.ro/2007/stilul_neoromanesc/

Stilul neo-românesc este apreciat între arhitectii români fiindca e considerat ceva original, national, dar de fapt este un stil kitsch, ca si stilul eclectist al castelului Peles.

Pelesul si castelul Neuschwanstein sunt considerate cele mai kitsch constructii din lume de catre Abraham Moles, unul din principalii care au studiat fenomenologia kitschului.

Arhitectura stilului national / Neoromanesc-ul

Curentul de afirmare in arhitectura prin anumite identitati nationale este un curent general european, manifestat la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. Aceasta manifestare este in esenta prima expresie a unei arhitecturi proprii, a unei arhitecturi romanesti, alta decat cea imprumutata.

Capitolul imprumut autentic, altceva decat cel al interpretarii, a fost inchis odata cu aceasta manifestare. Explicatia se pare ca rezida in domeniul politic. Afirmarea politica tot mai statornica a stimulat dorinta de exprimare a identitatii nationale prin fapte culturale, prin monumente construite care sa autentifice schimbarea si puterea. Manifestul national a avut insa ecou in toate domeniile culturale, de la literatura la arte plastice, etc.

Izvor-lumea genuina a ruralului

Expresia identitatii nationale avea izvoare limitate din cauza importului stilistic, a carui transpunere arhitecturala se raspandise colosal. Unicul mediu neatins ramasese lumea genuina a ruralului, lumea taranului roman cu sacralitatea ei. Ideea nu era insa aceea de a reproduce ruralul ci de a-l folosi ca izvor pentru o arhitectura moderna proprie, pentru o expresie originala.

Alexandru Odobescu sustinea ca « fiecare semintie omeneasca are in geniul ei un mod special de a concepe si de a produce frumosul plastic »; « exista in stare latenta un instinct artistic propriu poporului roman » coroborat cu « in productiunile trecutului exista caractere ale stilului artistic romanesc ».


arhitectura culta veche+ arhitectura populara
In sine, sursele arhitecturii neoromanesti sunt arhitectura culta veche (a secolelor 17-18) si arhitectura populara ( in special cea din zona deluroasa premontana).

Arhitectura de inspiratie culta avea la baza arheologia si etnologia, impletite intr-o maniera ce a tinut de cultura, abilitatea arhitectului si caracterul functional al cladirii.

Arhitectura populara era cea din zona Argesului, Valcei, Gorjului unde cladirile erau mai spectaculoase, mai elaborate.

La un moment dat a aparut o problema de scara a obiectului, in sensul ca sursele erau volume su detalii la o sacra mica, mult inferioara tendintei noi in domeniul arhitecturii de reprezentare. Solutia a fost arhitectura bisericeasca veche ce s-a transpus in spatii spectaculoase de o reverie uluitoare.

Arhitecti

Prima generatie de arhitecti ce au generat arhitectura neo-romaneasca s-a inscris in limitele primului razboi mondial, numarandu-se printre ei nume ca : Ion Mincu, Petre Antonescu, Grigore Cerchez, Cristofi Cerchez, Nicolae Ghica Budesti, etc.

Cladiri neoromanesti

Cele mai reprezentative exemple sunt cele ale arhitectului Ion Mincu, unul dintre cei mai culti oameni ai epocii, de formatie Beaux Arts-ista : Casa Lahovary, Scoala Centrala de fete, Biserica Stavropoleos, Bufetul de la Sosea ( realizat pentru expozitia Internationala de la Paris 1889 ),refacerea Uniunii Scriitorilor( fosta Casa Monteoru) si a Cazinoului (fosta Casa Vernescu). Apoi Domeniul familiei Bratienilor de la Pitesti, ale arhitectului Petre Antonescu, Facultatea de Arhitectura,Sediul Ministerelor Publice, etc.

Elemente recognoscibile de neoromanesc

Influentele locuintelor taranesti s-au manifestat prin elemente de ornament utilizate sub diferite interpretari dar care isi pastreaza referinta. Printre aceste elemente se numara foisorul ( formula traditionala de amenajare a accesului ), arcatura trilobata ( care tradeaza uneori o usoara influenta balcanica), stalpii de lemn (de data aceasta nu mai sunt ciopliti de mana ci prelucrati cu mijloace industriale intr-un atelier), decoratia abundenta si culoarea, exprimata in cele mai reprezentative exemple ale neoromanescului printr-o ceramica smaltuita policroma, o tratare a cornisei ca o streasina obisnuita de casa taraneasca, includerea acoperisului in imaginea fatadei ca element de ornament, decoratie in stuc de factura brancoveneasca, registru tratat traditional cu litera voit arhaica, braul sub forma de funie rasucita de factura religioasa, organizare planimetrica dupa modelul curtii interioare a ansamblurilor religioase, etc.

Stilul neoromanesc este singurul stil din istoria arhitecturii romanesti care a reinviat traditia, a intarit originile si le-a conectat la un prezent. Aceasta reluare a traditiei reconsidera existenta unei natiuni ce are un trecut cu un potential valoros pe care il constientizeaza si-l supune formei reprezentarii.

http://www.condo.ro/articol/arhitectura/2/Arhitectura-stilului-national-Neoromanesc-ul.html

Atunci când e vorba de un stil creat de intelectuali, e vorba de iluminism, orientare draceasca.