Cartoful e undeva în coada clasamentului dpdv al nutrienţilor oferiţi. Dacă nu-l consumăm deloc, mare lucru nu pierdem.

Mai nasol e că oamenii îl consumă des şi în cantităţi mari, ceea ce - vorba ta - poate să dăuneze după o vreme.

Rezistă vitaminele intacte după coacerea în cuptor? Aş vrea eu, dar mă îndoiesc.

Şi spune-mi, reuşeşti să dai jos smoala sau arsura care apare inevitabil în special la contactul cu metalul şi pe toată suprafaţa cartofului dacă-l ţii destul de mult la copt? Nu cred, mai ales că e gustoasă...

Soţia are reţeta, voi reveni după ce ajung acasă, pentru exactitate.

Tocmai am mîncat două farfurii cu pateu de soia cu usturoi şi ceapă crude, cu murături şi pîine crudă şi caldă şi extraordinar de gustoasă făcută cu cuptorul deschis. Oamenii nu ştiu ce pierd, vizavi de soia în special.

Bine, mulţumesc. Am îngroşat la ce vreu reţeta. Mai vreu şi la biscuiţi.

Din aceeaşi carte, la pagina 315:

"Exista patru nutrienti pe care alimentele de origine
animala le au, iar cele de origine vegetala, în cea mai mare
parte, nu le au: colesterolul si vitaminele A, D si B12. Trei
dintre acestea sunt nutrienti neesentiali. Asa cum s-a
discutat mai sus, colesterolul este produs de corpurile
noastre în mod natural. Vitamina A poate fi produsa în
organismul nostru fara dificultate din beta-caroten, iar
vitamina D, de asemenea poate fi produsa fara dificultate în
corpul nostru pur si simplu prin expunerea pielii la lumina
soarelui timp de circa cincisprezece minute o data la fiecare
doua zile. Ambele vitamine sunt toxice daca sunt
consumate în cantitati mari. Aceasta constituie înca un
indicator ca este mai bine sa ne bizuim pe precursorii de
vitamine, beta-carotenul si lumina soarelui, astfel ca
organismul nostru sa poata controla fara dificultate
momentul si cantitatile de vitamina A si D de care are
nevoie.
Vitamina B12 este mai problematica. Vitamina B12 este
produsa de microorganisme care se gasesc în sol si de catre
microorganisme care se gasesc în intestinele animalelor,
inclusiv ale omului. Cantitatea produsa în intestinele
noastre nu este absorbita în mod adecvat, de aceea este
recomandat sa consumam B12 din alimente. Cercetarile au
aratat în mod convingator ca plantele crescute pe pamânt
sanatos care are o concentratie buna de vitamina B12 vor
absorbi fara dificultate acest nutrient. Totusi, plantele
crescute pe soluri „devitalizate" (soluri ne-organice) s-ar
putea sa fie deficitare în ce priveste vitamina B12. în Statele
Unite majoritatea culturilor agricole exista pe soluri relativ
lipsite de viata, decimate în urma multor ani de utilizare a
îngrasamintelor nenaturale, a pesticidelor si erbicidelor. Asa
ca plantele crescute pe aceste feluri de sol si vândute în
supermarketurile noastre duc lipsa de vitamina B12. Pe
lânga aceasta, noi traim într-o lume atât de sterilizata încât
rareori ajungem în contact direct cu microorganismele
nascute în sol, producatoare de B12. La un moment dat în
istoria noastra, neam luat vitamina B12 din vegetale care
nu au fost curatate de tot pamântul de pe ele. De aceea, nu este
nerezonabil sa presupunem ca americanii moderni care
manânca plante foarte curatate si nu consuma deloc
produse de origine animala, nu primesc suficienta vitamina
B12.
Desi vizam obsesia societatii noastre privitoare la
suplimentele de nutrienti care ne distrage atentia de la alte
informatii legate de nutritie mult mai importante, aceasta
nu înseamna o negare totala, fara discernamânt, a utilizarii
suplimentelor. Se estimeaza ca ne depozitam vitamina B12
în organism pe timp de trei ani. Daca nu consumati nici un
fel de produs de origine animala timp de trei ani sau mai
mult, sau daca sunteti o femeie însarcinata sau care
alapteaza, atunci trebuie sa aveti grija sa luati din când în
când un mic supliment de vitamina B12, sau sa mergeti la
medic anual ca sa va verificati nivelul din sânge al
vitaminei B12 si al homocisteinei. De asemenea, daca nu va
expuneti la soare niciodata, în special în lunile de iarna, este
posibil sa aveti nevoie de un supliment de vitamina D. Eu
va recomand sa luati cea mai mica doza pe care o gasiti si sa
depuneti mai mult efort ca sa iesiti afara la lumina soarelui.
Eu numesc aceste suplimente „separare de pilulele
naturii", deoarece o alimentatie sanatoasa, cu alimente
organice de origine vegetala crescute pe un pamânt fertil si
un stil de viata prin care iesiti în mod regulat afara din casa
constituie cele mai bune raspunsuri la aceste probleme.
Reîntoarcerea la modul natural de viata în acest fel ne va
oferi si nenumarate alte beneficii."

Mancarea nu trebuie sa fie scop ci mijloc
E normal sa mancam sanatos ,adica sa ne ferim de zahar sau cafea de ex.,sau mezeluri
Eu ma simt bine mancand pana in ora pranzului numai fructe si legume ,pt ca in aceasta perioada organismul elimina toxinele si nu e bine sa il mai incarcam si noi cu toxine
Am mai multa energie ,ma simt bine
Dupa 12 mananc mancare obisnuita ,de obicei gatita ,dar cat mai simplu ,fara sa ma mai gandesc daca are sau nu vitamine
Dumnezeu imi va da zile cat merit sa traiesc si e necesar

Lasa hrisca ,se moaie in apa si e buna ,desi cam scumpa.
Dar fasolea cruda stiu ca este toxica.

Amidonul continut in cartofi este un carbohidrat complex a carui digerare elibereaza lent glucide (19 glucide la 100 g) care nu vor duce la o crestere abrupta a glicemiei. Cartoful este o sursa de energie si favorizeaza prelungirea senzatiei de satietate.
Vitamina B. In special B1, care joaca un rol important in transmisia nervoasa si participa la transformarea glucidelor in energie. Pe langa vitamina B1, cartoful contine si vitaminele B2, B3 si B6.

Vitamina C. Este o vitamina esentiala pentru organism, mai ales iarna cand starea de oboseala este mai intens resimtita.

Fier. Cartoful aduce 0,80 mg/100 g din acest mineral extrem de benefic pentru persoanele anemice.

Potasiu. Un singur cartof poate oferi 21% din necesarul zilnic de potasiu al organismului. Datorita continutului de potasiu, cartoful are proprietati diuretice.

Magneziu. Un mineral care actioneaza eficient impotriva stresului si a oboselii.
Cel mai sanatos este sa-i fierbi in coaja la abur sau in apa, timp de 20-25 de minute. Astfel, nutrientii si valoarea energetica (85 kcal/100 g) se vor pastra intacte.

vegetarienii pot obtine vitamine B12 prin consum de alge nu au nevoie sa manance carne pentru aceasta.

Nu ştiu de celelalte alge, dar spirulina este recordmen la B12.

Academicianul Ion Baciu de la Cluj a scris o carte numită Fiziologie. Acolo el spune că la fiecare 100 de grame de pîine integrală obţinem 1 microgram de vitamina B12. Zilnic, necesarul omului este de 2-3 micrograme de B12, deci cu cîteva felii de pîine integrală am rezolvat problema pe o zi.

Ştim de prin Paterice că mulţi asceţi au trăit o viaţă îndelungată mîncînd doar pîine şi bînd apă. Ei nu au cedat fizic ţinînd acest regim, ceea ce confirmă că grîul este un aliment complet cu care putem trăi mult şi bine fără a avea nevoie de altceva.

Singura problemă este că vitaminele săracele nu prea fac faţă tratamentului termic (alt academician specialist în fitoterapie susţine asta, dar nu i-am reţinut numele), aşa încît acea pîine despre care vorbesc ar trebui să fie... crudă. Aşa mîncau acei asceţi de odinioară, aşa fac şi eu pîinea acum: usuc aluatul în cuptor la foc mic şi cu uşa deschisă sau pe calorifer sau la soare. Mai este varianta uscătorului de fructe care se poate cumpăra. Evident că în pîine combin mai multe tipuri de cereale şi nu numai.

corect.
multumim si pentru celelalte informatii.