Amin! :)
Sa ne calauzeasca Dumnezeu, sa ne dea gandul cel bun.

Cred că ne învârtim în cerc. Asta nu e soluţie, ci reformularea problemei. Deci: cum ştim noi care este hotărârea cea bună pe care trebuie să o luăm ? Care sunt situaţiile în care trebuie să luăm hotărârea de a limita numărul copiilor ? Odată luată asemenea hotărâre, care sunt mijloacele licite pentru a o urmări ?

Despre atât de popularele prezervative, am scris un articol aici: http://regnabit.wordpress.com/2010/1...prezervativul/

Asa este. In intimitatea unui cuplu nu patrundem cu retete. Fiecare cuplu este unic. Prin duhovnic si cu rugaciune cei doi pot intelege ca fiecare incercare este pe masura puterilor lor. Imi amintesc de cuvintele Sfantului Apostol Pavel, care subliniaza ca postul sa fie de comun acord. Adica unul posteste si celalalt este aruncat in bratele desfranarii.

Cred ca a raspuns bine georgeval mai sus:

"In intimitatea unui cuplu nu patrundem cu retete. Fiecare cuplu este unic. Prin duhovnic si cu rugaciune cei doi pot intelege ca fiecare incercare este pe masura puterilor lor."

Retete nu ar trebui sa se gaseasca la ortodocsi. Din pacate, ceausismul a patruns sin in Biserica (adica in mintile credinciosilor) si ei isi doresc retete.

Si sigur, cu privire la mijloce, este exclus avortul, in rest..

"Singurul scop si singurul mod in care nu e desfranare este pentru inmultirea neamului"
Cam asta spunea fericitul Augustin, si ceilalti parinti apuseni (fericitul Ieronim, sfantul Ambrozie de Milano).

Sfantul Ioan Gura de Aur acum 1600 de ani a spus ca deja primul scop al casatoriei nu mai este inmultirea neamului omenesc, caci deja sunt oameni pe tot pamantul, ci impiedicarea curviei. Iar din ce spune Sfantul apostol Pavel, in I Corinteni: nicaieri nu mentioneaza procreerea, ci ca cei doi sa nu curveasca (sau preacurveasca etc.). Deci primul motiv din care te casatoresti (pentru marea majoritate) este ca sa nu curvesti altfel. Apoi copiii. A, si de asemenea, sfantul Ioan Gura de Aur spunea ca actul ii uneste si pe parintii sterili, adica ca are si un rol unitiv care nu este legat de cel procreativ. Nu, nu ii condamna si nu le spunea sa traiasca in casatorie alba, caci, vai, daca nu poti avea copii se cheama desfranare.

A-ti dori copii este totusi un instinct. Sadit in noi. Care se cere satisfacut. Si care o sa te chinuie daca nu il satisfaci. Dar nu stiu cati din cei care se casatoresc la 20 si putin de ani se casatoresc datorita acestui instinct.

Din evlavie exagerata multi au inceput sa spuna ca nunta este necurata, carnea este necurata, vinul este necurat, sa postesti mai mult decat spune biserica etc. Toti sunt anatemizati. ANATEMIZATI, nu afurisiti.
Ca idee, daca faci 10 copii de care nu ai grija, esti mai bun decat cineva care are, sa zicem, 4 copii dar cu toti crescuti incat oamenii credinciosi sa zica ca sunt ingeri, nu copii?

Este acelasi lucru sa te casatoresti si sa folosesti calendarul (si poate sa ai 3-4-5 copii)(sau alta metoda STRICT non-avortiva) cu a trai in curvie si poate a face si un avort din cand in cand (mecanic sau chimic, ex: pilulele permit ovulatia in 16-27% din cazuri, si atunci rezulta avort chimic)?

In Pidalion am gasit mentionate doar avorturile si anticonceptionale pe baza de ierburi, care erau tot avortive. Pacatul lui Onan nu este mentionat. De ce? caci in mod cert era cunoscut, si putin probabil ca i-a speriat asa tare pe crestini, sau ca toti crestinii stiau ce i s-a intamplat lui Onan. In Pidalion sunt trecute pacate si indreptarile lor... acesta nu este trecut. Inca o data, de ce?

Aţi punctat bine cele trei funcţii sau roluri ale matrimoniului:
- de a avea copii şi de a-i creşte în Cristos
- de a oferi ajutor mutual
- de a feri de păcat (remedium concupiscentiae)

În privinţa întrebării (retorice ?) "Este acelasi lucru sa te casatoresti si sa folosesti calendarul (si poate sa ai 3-4-5 copii)(sau alta metoda STRICT non-avortiva)" răspunsul (catolic) este: nu, nu este acelaşi lucru. Metoda calendarului şi celelalte metode (incomparabil mai precise) care se bazează pe principiul abstinenţei periodice a soţilor nu este intrinsec rea, pe când metode care separă, în cadrul aceluiaşi act, plăcerea de posibilitatea de a avea copii sunt intrinsec rele. Pentru ca ferirea de concepţie să nu fie păcat este necesar să fie îndeplinite simultan toate aceste trei condiţii:
-să existe o cauză serioasă
-să existe consimţământ al ambilor soţi
-să nu se folosească o metodă intrinsec rea.

Dar trebuie sau nu trebuie să considerăm metoda prezervativului de exemplu, sau metoda spermicidelor ca fiind lucruri intrinsec rele ? Despre acest subiect am scris un articol pe blogul meu religios, aici: http://regnabit.wordpress.com/2010/1...prezervativul/

De când mi-a dechis bunul Dumnezeu mintea, eu, care foloseam pe vremuri prezervativul aşa cum m-aş folosi de furculiţă, am ajuns la o relaţie incomparabil mai bună cu soţia mea. De aceea, tuturor celor care, de teamă, oscilează, le spun: îndrăzniţi, nu veţi avea decât de câştigat. Veţi vedea că, fără să vă daţi seama, eraţi robii cauciucului.

Ce e rau in separarea asta?

Fiincă această separare înseamnă utilizarea unui dar dumnezeiesc (legătura trupească) deprivându-l de finalitatea sa, care este o nouă viaţă.

Sunt de acord, si ma bucur ca mai sunt oameni care inteleg ca Domnul nu ii va dezamagi pe cei care fac voia Lui! Doamne ajuta!