La Editura Basilica a apărut recent cartea intitulatăCatalogul Manuscriselor Mănăstirii Sinaia. Autorii volumului sunt părintele protos. Mihail Harbuzaru și Dragoș Șesan.
În alcătuirea Glosarului au fost folosite cu precădere: Dicționarul de termeni muzicali și lucrarea profesorului Șesan, Glosar de cuvinte rare și uitate.
Cuprinsul cărții:
Catalogul Manuscriselor Mănăstirii Sinaia;Anexa: Manuscrisele Mănăstirii Sinaia aflate la Biblioteca Academiei Române;Glosar;Lista stareților Mănăstirii Sinaia;Indice: Autori, Copiști, Muzicieni (compozitori), Toponime, Persoane și instituții.
Protos. Mihail Harbuzaru | Monah la Mănăstirea Sinaia din județul Prahova. A publicat numeroase articole despre manuscrisele psaltice descoperite la mănăstirile: Sinaia, Țigănești, Căldărușani, Cernica și Ghighiu.
Dragoș Șesan | Conferențiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhuldin București. A publicat numeroase lucrări de filologie și arhivistică, printre care: Noul Testament de la Bălgrad și 1648. Carte de limbă și simțire românească(teză de doctorat).

La Editura Basilica a Patriarhiei Române a apărut recent volumulHistory of the “Patriarch Justinian”. Faculty of Orthodox Theology (1881-2017). Lucrarea reprezintă traducerea în limba engleză a Monografiei instituţiei de învăţământ teologic.
Cuvântul înainte este semnat de Pr. Prof. Dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii, care oferă câteva repere cu privier la conţinutul volumului. De asemenea, părintele aduce mulţumiri celor care au contribuit la publicarea materialului.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).

Lucrarea Biserica Ortodoxă Română și Războiul de Independențăa apărut recent la EdituraBasilica a Patriarhiei Române.
Cele două volume ale lucrării reprezintă o culegere de articole ale mai multor teologi și istorici care evidențiază contribuția activă a Bisericii în procesul de câștigare a independenței de stat a României.
În Cuvântul înainte al lucrării este redat mesajulPreafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat cu prilejul Sesiunii solemne a Academiei Române, dedicată împlinirii a 140 de ani de la câștigarea Independenței României din 9 mai 2017.
Preafericirea Sa a subliniat faptul că realizarea marilor idealuri ale unității şi demnității naționale ale românilor, ca Unirea Principatelor Române în anul 1859, dobândirea Independenței de stat a României în anii 1877-1878, Marea Unire de la 1918, au fost posibile şi prin contribuția deosebită a Bisericii Ortodoxe Române, care a fost mereu împreună cu poporul prin toate eforturile ei de cultivare a conștiinței naționale şi de afirmare a dorinței de unitate şi independenţă națională.
Astfel, Biserica Ortodoxă Română, a cărei contribuție la împlinirea marilor idealuri naţionale este, din nefericire, insuficient cunoscută, a lucrat mai întâi pentru realizarea independenței şi unității poporului român, iar apoi a lucrat pentru recunoașterea drepturilor şi demnității ei pe plan extern, a adăugat Patriarhul Daniel.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).

La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a fost publicatăViața și Acatistul Sfântului Cuvios Serafim de Sarov. Sfântul este cinstit în Biserica Ortodoxă Română în 2 ianuarie și 19 iulie.
Cuviosul Serafim s-a născut în anul 1759, în 19 iulie, în oraşul Kursk, din Rusia, având părinţi binecredincioşi, Isidor şi Agafia. A intrat în mănăstirea din Sarov la vârsta de 19 ani, iar la 27 de ani a fost hirotonit preot. Vreme de 10 ani, din 1794 până în 1804, a trăit singur în pădure, păzind în amănunt rânduiala Sfântului Pahomie din Egipt, pe care a descoperit-o în setea lui neobosită de a citi cărţile Sfinţilor Părinţi.

Sfântul Serafim a rămas în conştiinţa credincioşilor ortodocşi ca un mare părinte duhovnicesc, lucrător al rugăciunii neîncetate, purtător de har şi făcător de minuni.
Tropar (glasul al 4-lea):
Din tinereţe L-ai îndrăgit pe Hristos, fericite, şi numai Lui, Unul, ai dorit cu înflăcărare să îi slujeşti, prin rugăciune neîntreruptă în pustie, nevoindu-te cu inima plină de umilinţă dobândind iubirea lui Dumnezeu şi arătându-te ales al Maicii Domnului. Pentru aceasta ne rugăm ţie: Mântuieşte-ne pre noi cu rugăciunile tale, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.
Lucrarea poate fi cumpărată de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).

Filocalia, volumul douăsprezece, a apărut într-o nouă ediție. Volumul a fost tipărit de Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă. Traducerea din grecește a fost realizată de Părintele Dumitru Stăniloae.
În Cuvânt Înainte, Părintele Patriarh Daniel a evidențiat faptul că volumul al doisprezecelea al Filocaliei are ca temă centrală râvna de a dobândi desăvârșirea.
Aidoma celorlalte texte filocalice, Cuvintele Avvei Isaia Pustnicul au ca temă centrală râvna de a dobândi desăvârșirea. Cel ce își supune întreaga ființă strădaniilor ascetice, renunțând la cele lumești, este numit monah sau călugăr. Așadar, acesta, în trup material fiind, petrece în treaptă, rânduiala și starea ființelor netrupești, a spus Preafericirea Sa.
Din cuprinsul cărții:
Cuvântul al VII-lea – Despre virtute;Cuvântul al XV-lea – Despre lepădare;Cuvântul al XX-lea – Despre smerita cugetare;Cuvântul al XXII-lea – Despre făptuirea omului nou;Cuvântul al XXVIII-lea – Despre îndemnul: ia aminte la tine însuți;Cuvântul al XIX-lea – Despre bolile sufletului.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).

Numărul 17 din ColecțiaPărinți și scriitori Bisericești a apărut recent la Editura Basilica a Patriarhiei Române. În PSB 17 sunt cuprinse scrieri ale Sfinților Ioan Damaschin și Teodor Studitul în apărarea Sfintelor Icoane.
Traducerile textelor Sfântului Ioan Damaschin au fost realizate de Pr. Dumitru Fecioru, iar ale Sfântului Teodor Studitul de Protos. Policarp Pîrvuloiu.
Lucrarea este apărută în contextul Anului Omagial 2017 dedicat sfintelor icoane, iconarilor și pictorilor bisericești.
Volumul de față reunește principalele tratate teologice de apărare a cultului sfintelor icoane, tratate alcătuite de doi mari teologi bizantini, Sfântul Ioan Damaschin și Sfântul Teodor Studitul, doi dintre corifeii teologiei icoanelor,este precizat în nota editorială.
În Capitolul al șaptelea împotriva iconomahilor, Teodor Studitul subliniază următoarele:
Nu privi la materia de la care ai fost înălțat prin cugetare, deși în icoană El se manifestă ca într-o oglindă! Dar, dacă ai zice că nu poți cuprinde cu mintea acestea, ești la fel de orb ca porcul căruia Dumnezeu-Cuvântul a poruncit să nu i se azvârle mărgăritarele (Mt. 7:6) cuvintelor adevărului.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).

Editura Trinitas a lansat de curând cartea Îmblânzirea lumii prin iubire – Lumini filocalice. Aceasta face parte din Colecția Media Christiana coordonată de părintele Nicolae Dascălu.
În cuprinsul notei editoriale, echipa editurii precizează că volumul întocmit de părintele Adrian Agachi se adresează cititorului preocupat atât de modul în care pot fi biruite patimile, cât și de cum se poate ajunge la desăvârșire.
Textele ce alcătuiesc cartea de față au fost publicate în cadrul secțiunii Filocalia a cotidianului Ziarul Lumina, în perioada 2009-2012.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).

A doua ediție a volumului de poezii Întâlnire cu Dumnezeu al Lidiei Stăniloae a apărut recent la Editura Trinitas a Patriarhiei Române.
În cuvântul de binecuvântare al cărții, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel precizează că lucrarea este o fericită și binecuvântată întâlnire între teologie și poezie.
Volumul Lidiei Stăniloae a fost alcătuit de tatăl ei, Părintele Dumitru Stăniloae, în 1993, cu câteva luni înainte de trecerea lui la cele veșnice. De aceea, autoarea îl dedică drept un omagiu postum pentru părinții ei.
Iată ce spunea marele teolog despre poezia fiicei lui, în Studiul introductiv al cărții:
Poezia Lidiei Stăniloae este expresia căutării lui Dumnezeu, a întrebării despre El și a întâlnirii cu El. Dar căutarea Lui și întrebarea despre El nu încetează nici după întâlnirea cu El. Căci Dumnezeu rămâne mereu necuprins, abis neînțeles în infinitatea Lui – Pr. Dumitru Stăniloae.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).

Anuarul Liturgic și Tipiconal 2018 a apărut la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă. Pe lângă rânduiala slujbelor bisericești din fiecare zi a anului, lucrarea cuprinde calendarul ortodox precum și informații legate de organizarea canonică și administrativă a Bisericii Ortodoxe.
Coperta anuarului are în fundal tricolorul deoarece Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române va proclama anul 2018 drept An omagial al unității de credință și de neam și an comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română. De asemenea, prima copertă are în centru un simbol al unității: icoana Sfintei Treimi – Dumnezeu cel Unul, întreit în persoane.
În Cuvântul Înainte, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a evidențiat contribuția majoră pe care a avut-o Biserica Ortodoxă Română la promovarea conștiinței identității și a unității spirituale a neamului românesc.
Comemorarea făuritorilor Marii Uniri și a contribuției istorice majore a acestora la îndeplinirea idealului național de unitate constituie o ofrandă de recunoștință, dar și prilej pentru generația actuală de a cunoaște mai bine virtuțile lor, de a le prețui și a le pune în lucrare, fiind chipuri de lumină și întărire spirituală pentru viața și lucrarea Bisericii astăzi, a subliniat Preafericirea Sa.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).
De asemenea, lucrarea poate fi vizualizată pe site-ul www.colportaj.ro şi poate fi comandată la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.

Volumul al doilea al seriei editoriale Pr. Prof. Niculae I. Șerbănescu – Opera istorică a apărut recent la Editura Basilica a Patriarhiei Române. Lucrarea conține partea a treia a secțiunii Biserica Ortodoxă Română. De la primele întocmiri creștine la patriarhat intitulată: Autocefalie și Patriarhat.
Aici au fost selecționate studiile autorului referitoare la situația instituțională a Bisericii Ortodoxe Române începând cu perioada constituirii României Moderne, până la momentul elaborării și adoptării Constituției României în 1991, este precizat în Nota asupra volumului.
Pr. Prof. Niculae I. Șerbănescu s-a născut în 21 martie 1914, în Negreni, jud. Teleorman. A studiat la Seminarul Nifon din Bucureşti și la Facultatea de Teologie din Bucureşti. A urmat apoi cursurile Facultății de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, specializarea Istorie şi ale şcolii superioare de Arhivistică şi Paleografie din Bucureşti, precum şi Seminarul pedagogic universitar din Bucureşti.
A lucrat la Arhiepiscopia Bucureştilor (1940-1947), apoi a fost profesor la şcoala normală din Bucureşti (1945- 1947), după care a slujit în Administraţia Patriarhală (1947-1972). A fost preot la biserica Albă-Postăvari (1947-1984), profesor suplinitor (1972), apoi titular la catedra de Istoria Bisericii Române de la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1978-1984).
A publicat numeroase lucrări de Istoria Bisericii Române, tratând teme foarte variate de la şirul ierarhilor unor eparhii, până la vechi tipărituri și monumentele de artă.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).
De asemenea, lucrarea poate fi vizualizată pe site-ul www.colportaj.ro şi poate fi comandată la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.

Împotriva ereziilor: combatere și răsturnare a gnozei cu nume mincinos – Cartea a doua – a apărut recent la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă. Lucrarea cuprinde scrieri ale Sfântului Irineu de Lyon împotriva mai multor învățături greșite gnostice, în special ale discipolilor lui Valentin.
Sfântul Irineu și-a conceput lucrarea în două părți: una dedicată expunerii sau demascării, iar o alta dedicată combaterii sau respingerii lămurește Introducerea cărții.
Pe lângă textul propriu-zis, lucrarea cuprinde o Introducere vastă care prezintă contextual și structurat apologia scrisă de Sfântul Irineu.
Traducerea din limbile greacă veche și latină, introducerea și notele lucrării au fost realizate de Petru Molodeț.
Sperăm că traducerea celei de a doua cărți din opera Împotriva ereziilor, publicație inedită a Editurilor Patriarhiei Române, va fi de folos celor care caută cuvântul proaspăt al apologeților primelor veacuri creștine și tuturor celor care studiază importanta epocă a perioadei de început a creștinismului, precizează Cuvântul înainte al editorilor.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).

O Mică enciclopedie a sărbătorilor creștine și a tradițiilor românești intitulată De la Sfântul Nicolae la Sfântul Ioan Botezătorul a apărut recent la Editura Basilica.
Lucrarea realizată de Ana Pascu și ilustrată de Corina Petre se adresează copiilor și face parte din Colecția Sărbători creștine și tradiții românești.
Textele și imaginile enciclopediei sunt adaptate pentru copii. Aceasta cuprinde sărbătorile importante de peste an, cu informații despre tradițiile românești legate de acestea și despre viețile sfinților.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).
De asemenea, lucrarea poate fi vizualizată pe site-ul www.colportaj.ro şi poate fi comandată la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.

Mănăstirea Sihăstria Putnei a lansat sâmbătă un volum dedicat Părintelui Proclu Nicău, la împlinirea unui an de la trecerea sa la cele veșnice.
Volumul intitulat „File de Pateric – Părintele Proclu” cuprinde mărturii sub formă de interviuri sau scrisori, în care clerici, monahi și mireni rememorează bucuria întâlnirii cu părintele Proclu, sfaturile primite sau felul minunat în care Părintele i-a ajutat să depăşească anumite momente dificile din viaţă. Volumul se încheie cu un cuvânt al Mitropolitului Ierotheos Vlachos despre viața pustnicilor.
Sâmbătă, 27 ianuarie 2018, la Mănăstirea Sihăstria Putnei a fost oficiată Sfânta Liturghie și parastasul pentru părintele Proclu, după care a avut loc lansarea volumului dedicat binecunoscutului pustnic contemporan.
Părintele Proclu Nicău a trecut la Domnul sâmbătă, 28 ianuarie 2017, la vârsta de 88 de ani. Potrivit testamentului său, părintele a fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Sihăstria Putnei. Slujba de înmormântare a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

" Cinci lecții despre Ortodoxie "
 

Volumul „Cinci lecţii despre Ortodoxie” de Guy Fontaine, cu o prefaţă semnată de părintele Boris Bobrinskoy, a apărut la Editura „Renaşterea” a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, cu o traducere de Nicolae Turcan.
La Editura Renaşterea a apărut recent volumul semnat de Guy Fontaine, un „învăţător de formaţie, jurnalist de profesie şi preot din vocaţie”, după cum este descris de redactorii editurii clujene, „preot paroh al bisericii «Sfântul Alexandre Nevsky» din Liège (Belgia) şi protopop al Belgiei de Nord şi Franţei, în Arhiepiscopia Bisericilor ruse din Europa occidentală (patriarhatul de Constantinopol)”.
Volumul cuprinde, împreună cu un cuvânt înainte al autorului şi o prefaţă intitulată „Ce poate aduce Ortodoxia în Occident”, semnată de Boris Bobrinskoy, decan emerit al Institutului de Teologie Ortodoxă Saint-Serge din Paris, cele cinci teme mari anunţate în titlu: „Ortodoxia”, „Icoana”, „Cântarea bisericească”, „Rugăciunea lui Iisus” şi „Femeia în Biserică”. De asemenea, cititorii primesc şi „Câteva elemente pentru un vocabular ortodox”.
În cuvântul său înainte din volum, autorul Guy Fontaine arată care este motivul scrierii şi publicării cărţii, acesta fiind acela de „a face cunoscut”, mai ales occidentalilor, ce este Ortodoxia: „Mi s-a întâmplat de mai multe ori să primesc grupuri care doreau să viziteze biserica „mea” din Liège. Albastre la exterior, cupolele îi făceau să le spună copiilor că este vorba despre castelul lui Aladin, iar celor mai puțin isteți – că este vorba despre o moschee (în ciuda crucilor din vârf). Icoanele din interior nu lăsau nicio îndoială asupra centrul spiritualității: Hristos, bineînțeles, dar și Maica Domnului și sfinții, ale căror icoane acoperă literalmente pereții. Fără a vorbi, bineînțeles, de iconostas. Și totuși... De câte ori oamenii m-au întrebat «cu bună credință» (sic): «Credeți în Fecioară? Sunteți creștin? Deci nu sunteți protestant?» Desigur că am fost adesea consternat de ignoranța vizitatorilor, oricare le-ar fi fost vârsta și originea. Am deschis o capelă (ortodoxă, bine*înțeles), închinată Maicii Domnului Ajutătoarea, pe domeniul sanctuarului (catolic) din Banneux, în Belgia. Acolo nu curioșii, ci pelerinii o vizitează. Și în pofida tuturor, aceleași întrebări și aceleași gânduri. La fel ca mama mea care, asistând pentru prima dată la o Liturghie bizantină, a avut această expresie minunată: «Pe vremea mea, nimic dintre acestea nu exista!»”.
Pentru mulţi europeni din Vest, Ortodoxia a fost ceva aproape exotic, cu o aură de mister, despre care nu se ştiau foarte multe lucruri, iar această lipsă de cunoştinţe se putea pune şi pe seama parohiilor ortodoxe înfiinţate în mare parte de imigranţi şi care nu au ştiut să răspândească în jur mesajul lor: „Fără îndoială că Ortodoxia, cu parohiile sale legate de imigrație, deci destinate mai întâi de toate grupurilor etnice, parohii care trăiesc adesea închise în ele însele, a contribuit la întreținerea acestei necunoașteri. Vedem și bisericile din Grecia, în timpul vacanțelor, dar ele fac parte din „folclorul” țării...”.
De asemenea, autorul a fost solicitat de mai multe ori să țină conferințe despre Ortodoxie, despre icoane sau despre locul femeii, astfel „am organizat pentru parohia mea un ciclu despre Rugăciunea lui Iisus. Tot atâtea demersuri care nu aveau alt scop decât acela de a «face cunoscut». Într-o zi, cineva mi-a zis că ar trebui să public aceste texte. Poate că vor răspunde întrebărilor unora și mai ales vor îndepărta această necunoaștere care este cea dintâi piedică în fața unui demers ecumenic, ba chiar înaintea simplei cunoașteri a «celuilalt». Poate vor duce la descoperirea unei spiritualități care – sunt sigur de aceasta – are ceva de adus lumii în care trăim, fie prin bogăția Liturghiei sale, prin simțul sacrului ori prin mesajul de nădejde”.
Ortodoxia, occidentală şi orientală
În prefaţa volumului intitulată „Ce poate aduce Ortodoxia în Occident”, Boris Bobrinskoy, decan emerit al Institutului de Teologie Ortodoxă Saint-Serge din Paris, a remarcat faptul că este bucuros să recomande „cititorilor din «Occident» (catolici sau ortodocși de peste tot) lectura acestei lucrări a Părintelui Guy Fontaine. De la început m-am oprit asupra termenului de «Occident», deoarece Ortodoxia nu este mai puțin occidentală, decât orientală. Creștinii ortodocși de pretutindeni vor citi cu interes și folos această carte, căci Părintele Guy exprimă cu claritate și profunzime aspectele esențiale ale Tradiției Ortodoxiei”.
Boris Bobrinskoy arată că termenul de „ortodoxie” implică deopotrivă doctrina și lauda, într-o manieră inseparabilă: „Laudă și slăvire prin cult, prin frumusețea și armonia cântului liturgic și a artei iconografice, și prin chemarea neîncetată a numelui lui Iisus, numită Rugăciunea inimii. De aceea toți credincioșii, bărbați și femei, uniți într-o neîncetată laudă lăuntrică, participă la preoția universală a Bisericii. În timpul sfințirii euharistice și a invocării Duhului Sfânt peste darurile pâinii și vinului, adunarea eclezială în întregimea ei, bărbați și femei, confirmă de trei ori prin «Amin» (adică «așa să fie»). Preotul nu este niciodată singur în celebrarea euharistiei, ci este strâns unit cu Poporul lui Dumnezeu, fără a-i uita pe îngeri și pe toți sfinții, împreună cu care cântăm Trisaghionul: «Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot...»”.
Nu în ultimul rând, Boris Bobrinskoy remarcă faptul că ar fi dorit ca în acest volum să fie „o dezvoltare mai mare a cultului «marial», adică a preacinstirii Mariei, Maica Domnului și Noua Evă în tradiția ortodoxă. Ar fi bine să aprofundăm noțiunea de «imaculată concepție» care, în Ortodoxie, privește mai întâi nașterea feciorelnică a lui Iisus de către Maica lui Dumnezeu, mai degrabă decât nașterea Mariei înseși de către Ioachim și Anna”.
De asemenea, Boris Bobrinskoy decanul emerit al Institutului de Teologie Ortodoxă Saint-Serge din Paris a mai adăugat că „mi-ar plăcea să subliniez că tradiția ortodoxă trăiește în mod profund dimensiunea «eshatologică» a tainei mântuirii, semnificând prin aceasta că viața sacramentală și liturgică a Bisericii ne introduce «deja și acum», prin anticipare, în deplinătatea comuniunii dumnezeiești în Împărăția trinitară, în care suntem deja introduși și ai cărei privitori suntem încă de acum, în Cincizecimea permanentă a Duhului. Ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici cu recunoștință față de Părintele Guy pentru sinteza sa teologică și duhovnicească ai cărei beneficiari suntem cu toții”.
În capitolul „Ortodoxia”, Guy Fontaine arată care a fost contextul istoric şi dogmatic care au dus la ruperea comuniunii dintre cele două Biserici, Apuseană şi Răsăriteană, şi modul cum au evoluat relaţiile dintre acestea de-a lungul istoriei până în prezent. De asemenea, sunt precizate şi problemele dogmatice asupra cărora cele două biserici încă mai dezbat, subliniind diferenţele precum şi asemănările. Guy Fontaine face un fel de carte de vizită al unui credincios ortodox, prezentând mai multe aspecte: „A fi creștin ortodox înseamnă a fi deschis Cuvântului lui Dumnezeu, a te familiariza din ce în ce mai mult cu acest Cuvânt pentru a învăța să-ți modelezi gândurile, faptele și ființa întreagă în acord cu El. Toate slujbele noastre sunt literalmente pline de aluzii la Scriptură; cel care, dintr-o cauză sau alta, nu caută să înțeleagă gândirea profeților și apostolilor pentru a se hrăni prin ei din gândirea lui Dumnezeu, a Logosului dumnezeiesc, adică a lui Hristos, nu pot pretinde că sunt ortodocși. Nu este vorba aici despre un exercițiu intelectual, ci despre o sete după comuniunea cu cuvântul lui Dumnezeu, cu Hristos. De aceea a fi ortodox nu înseamnă doar un efort pentru a înțelege Scripturile, ci căutarea unei legături personale, a unei relații de la persoană la persoană cu Hristos, stabilită prin comunicarea Sfântului Duh a cărui «dobândire» este adevăratul scop al vieții creștine, după cum spunea Sfântul Serafim de Sarov”.

„Dictionarul clericilor și mirenilor ortodocși români mărturisitori în detenția comunistă (1945-1964)” a apărut recent la Editura Basilica a Patriarhiei Române.
Lucrarea este semnată de istoricul Adrian Nicolae Petcu. În prefața cărții, autorul subliniazp importanța lucrării, dar afirmă că „cercetările pe această temă nu sunt încheiate”.
„Ne aflăm, am putea spune, într-un moment de cotitură în ce privește istoriografia bisericească postdecembristă, deoarece pentru prima dată apare un volum dedicat mărturisitorilor din perioada comunistă, în urma unor îndelungi cercetări făcute în arhivele fostei Securități și în cele bisericești, pe parcursul a câțiva ani”.
Istoricul precizează că în întocmirea Dicționarului „au fost studiate mii și mii de unități arhivistice, în spații inaccesibile până acum sau greu de studiat din lipsa unor instrumente adecvate”.
Dicționarul cuprinde „251 mărturisitori ai Ortodoxiei românești din perioada comunistă, alături de cei martirizați în Basarabia ocupată de trupele sovietice în perioada 1940-1941”.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).
De asemenea, lucrarea poate fi vizualizată pe site-ul www.colportaj.ro şi poate fi comandată la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.

O nouă colaborare între Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului și Editura „ASTRA Museum” din Sibiu a dus la apariția volumului „Monarhia constantiniană între arhetip divin și construct eusebian” semnat de asist. univ. dr. Dragoș Boicu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu.
Cartea tipărită recent la Sibiu apare sub egida Centrului de Cercetare Teologică din cadrul Universității „Lucian Blaga” din cetatea transilvăneană. Volumul conține câteva studii elaborate de asist. univ. dr. Dragoș Boicu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu, cu referire la viața și mai ales activitatea și rolul important al Sfântului Constantin cel Mare în istoria Bisericii.
Așa cum sugerează și titlul lucrării, în studiile adunate acum în volum, autorul prezintă imaginea Sfântului Împărat așa cum contemporanul său Eusebiu de Cezareea a conturat-o în cunoscuta lucrare „Historia ecclesiastica”, deși figura lui Constantin cel Mare a fost conturată aici cu „viziune subiectivă” și „distorsiune a faptelor”.
Cu toate acestea, Eusebiu de Cezareea are marele merit de a fi lăsat posterității informații esențiale despre viața marelui împărat bizantin.
„Pe măsură ce încercam să avansez în elucidarea originii şi sensului câtorva legende medievale ţesute în jurul personalităţii lui Constantin cel Mare, am reluat observaţiile făcute în decursul ultimilor ani pe marginea experimentelor politice de la începutul secolului al patrulea şi am decis sistematizarea, respectiv reunirea lor în acest volum (…) Reunirea şi publicarea în această formă a textelor amintite survine pe fondul solicitărilor de a-mi sistematiza opiniile şi intuiţiile, nu atât faţă de personalitatea lui Constantin cel Mare, cât faţă de corpusul eusebian şi faţă de modul în care a evoluat percepţia creştinilor asupra sfântului împărat. Acest lucru a presupus uneori modificarea masivă a acestor materiale, eliminând pasajele redundante, iar alteori a impus completarea textelor cu informaţii mai semnificative sau mai clar exprimate. La toate acestea aş mai adăuga următoarele scurte observaţii, care au şi reprezentat acum aproape un deceniu premisele orientării către acest subiect”, spune autorul în Prolog.
Adevăr istoric și mistificare
Înainte de prezentarea studiilor adunate pentru acest volum, asist. univ. dr. Dragoș Boicu dedică mai multe pagini unor evenimente importante și controversate din viața împăratului Constantin cel Mare: botezul, moartea și consacrarea.
Legat de botezul împăratului, autorul invocă pe de-o parte ambiguitatea legată de modul în care Constantin cel Mare înțelesese creștinismul, și pe altă parte atitudinea echivocă a Bisericii. Chiar dacă Eusebiu de Cezareea relatează botezul împăratului oficiat de episcopul semi-arian Eusebiu de Nicomidia în ziua de Rusalii, în cetatea Helenopolis, cu puțin timp înainte de moartea sa, Biserica a consemnat cu totul altceva legat de acest moment important.
„Chiar dacă în cercurile academice se afirmă cu o oarecare certitudine botezul semi-arian, primit pe patul de moarte din mâinile episcopului Eusebiu de Nicomidia, aşa cum relatează episcopul Cezareei, pentru salvarea aparenţelor şi înlăturarea oricărui dubiu asupra credinţei şi sfinţeniei primului împărat creştin, are loc o dedublare sau o trucare a adevărului istoric (chiar cu nobilul scop de a-l proteja pe creştinul simplu de semnele de întrebare pe care le-ar fi adus realitatea), încurajându-se mistificarea şi mitizarea sfârşitului vieţii marelui Constantin. De aceea, relatarea hagiografică din sinaxare, bazată pe Actus Silvestri îl prezintă pe papa Silvestru ca încreştinător al împăratului, botezul fiind primit tot pe fondul unei îmbolnăviri, petrecute de această dată la Roma, când, în urma unei viziuni, în care era îndemnat de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Constantin refuză îmbăierea în sânge de prunci şi se lasă afundat în apă sfinţită de către papă, cu puţin înainte de moartea acestuia în anul 335 d.Hr.”, spune Dragoș Boicu.
Fragmentul din opera lui Eusebiu de Cezareea legat de botezul împăratului Constantin cel Mare este considerat de teologii romano-catolici o „interpolare calomnioasă”, făcută la 40 de ani după moartea împăratului, din ordinul împăratului Valens, pentru a compromite imaginea lui Constantin cel Mare și a-l pune în rândul semiarienilor.
Un alt aspect interesant din opera lui Eusebiu de Cezareea este cel al prezentării funeraliilor de care a avut parte Constantin cel Mare, despre care „ierarhul pare a prezenta un model, bazat pe vechiul ceremonial al deificării împăraţilor romani (analogia cu cea a lui Augustus este mai mult decât evidentă) şi apelează constant la tema Aeternitas Augusti, atât de frecventă în secolul al III-lea, realizând o tranziţie şi totodată o paradigmă pentru înhumarea monarhilor creştini cu excepţia unui singur aspect: consacrarea sau sanctificarea imediat după moarte. Aceasta este întâi de toate pregătită prin intenţia lui Constantin de a fi depus în mausoleul dedicat celor doisprezece Apostoli, în mijlocul acestora ca cel de-al treisprezecelea apostol, «întocmai cu Apostolii» – ἰσαπόστολος, sau poate chiar în calitate de substitut sau imitator al lui Hristos, în virtutea retoricii «ca şi cum ar fi» sau, cum sugerează unii savanţi, ca un al treisprezecelea zeu după modelul elenistic. Însăşi construcţia ridică o serie de probleme: destinaţia iniţială a acestui locaş este una funerară, un mausoleu sau chiar templu al monarhului deificat postmortem, edificiu care ulterior a fost integrat de către fiul său, Constanţiu, în ceea ce avea să fie ulterior cunoscut sub numele de Biserica Sfinţilor Apostoli. Se încearcă, potrivit relatării lui Eusebiu, să se realizeze o altoire a elementelor creştine pe cultul imperial, logica acestei prezentări fiind întreruptă de aceste două elemente: mausoleul imperial care nu este o biserică şi înhumarea în mijlocul Apostolilor unde ne-am fi aşteptat să găsim o reprezentare a Mântuitorului Hristos”.
„Un tip aparte de om al lui Dumnezeu”
Dintre studiile cuprinse în volum amintim câteva titluri: „Edictul de la Milano (313), mai mult decât o convenție istorică”, „Împăratul suprem și împăratul Constantin cel Mare. Monarhia constantiniană și arhetipul ei divin”, „Experimentul politic constantinian. Forme de iconografie imperială și izvoarele numismatice”, „Efigii ale împărăteselor constantiniene: Sfânta Elena și Fausta”, „Arc peste timp: O pseudo-legendă constantiniană și implicațiile ei politice la jumătatea secolului al X-lea”.
Ultima partea cărții prezintă un tabel cronologic prin care cititorii au posibilitatea să cunoască cele mai importante momente din viața Sfântului Constantin cel Mare. După tabelul cronologic, autorul a inclus o doua anexă cu genealogia constantiniană și o a treia anexă cu descendența legendară a Sfintei Elena.
„Nu de puţine ori am subliniat discrepanţa dintre perspectiva academică şi cea liturgică asupra persoanei Sfântului Constantin, dar aceste observaţii nu-mi schimbă cu nimic convingerea că marele împărat a fost şi rămâne o personalitate carismatică, un tip aparte de om al lui Dumnezeu, într-un fel propriu doar lui, care, condus continuu de experienţe extatice, se înfăţişează ca un nou Moise şi izbăvitor rânduit de Providenţă pentru biruirea forţelor demonice. Constantin unifică întregul imperiu prin puterea caracterului său şi produce o gradată, dar completă schimbare a apartenenţei religioase în Imperiul Roman, evitând cu abilitate o mişcare «contrarevoluţionară», care prin amploarea ei să pună capăt creştinării imperiului, ceea ce reflectă un discernământ autentic, dar şi o viziune pe termen lung, iar în această privinţă încă mai avem multe de învăţat”, conchide autorul în Prolog.

Cartea „Compasiunea Tatălui”, de Boris Bobrinskoy, a apărut la Editura Renaşterea a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în colecţia „Spiritualitate”, cu o introducere de Maxime Egger, intitulată „Spre transparența Sfintei Treimi - Viaţa şi opera părintelui Boris Bobrinskoy”, şi cu o traducere a lui Nicolae Turcan.
Volumul „Compasiunea Tatălui”, de Boris Bobrinskoy, decan emerit al Institutului de Teologie Ortodoxă Saint-Serge din Paris, aduce în atenţia publicului cititor tematica Sfintei Treimi şi, în mod deosebit, pe cea a Tatălui. Lucrarea este structurată pe capitolele „În faţa răului şi a suferinţei” (cu subcapitolele: „Mielul lui Dumnezeu ia asupra Lui mizeria umană”; „Dragostea faţă de vrăjmaşi în Evanghelii”; „Taina iertării”); „Liturghia inimii” (cu subcapitolele „Rugăciunea inimii faţă în faţă cu suferinţa”; „Arta chemării numelui”; „Euharistia interioară”); „Către cunoaşterea lui Dumnezeu” (cu subcapitolele „Teologie şi spiritualitate”; „Teologia limbajului şi limbajul teologiei”; „Tradiţie sfântă şi tradiţie omenească”).
Aşa cum arată Maxime Egger în introducerea cărţii, unde prezintă viaţa şi opera lui Boris Bobrinskoy, „în reflecția sa asupra Sfintei Treimi, părintele Boris a devenit din ce în ce mai impresionat, mai ocupat, mai bulversat de taina Tatălui, «izvorul prim și ultim al întregii cunoașteri și a întregii vieți», taină pe care o simte înscrisă, ascunsă și adâncită în taina lui Hristos. Taină a tăcerii Celui care pronunță Cuvântul și care este dincolo de orice cuvânt. Taină a grijii Celui care este plin de infinită milă și compătimire, care nu se oprește în a-l primi mereu pe fiul rătăcitor. «Această taină rămâne cea mai mare dintre toate. Într-adevăr, este mai ușor să vorbim despre taina lui Hristos sau chiar de taina Duhului Sfânt, decât de cea a Tatălui, într-atât Tatăl rămâne dincolo de orice cuvânt». Desigur, taina Tatălui nu se descoperă decât prin Hristos: „Cel ce M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl” (In 14, 9). Dar s-ar putea reduce taina Tatălui la acest cuvânt? Este acest răspuns mulțumitor? Atunci ce să fac cu această dorință nestăpânită pe care o simt din ce în ce mai puternică și pe care Apostolul Filip o exprimă în cuvântarea de despărțire: „Arată-ne nouă pe Tatăl” (In 14, 8)? Atunci pentru ce să nu ne rugăm pur și simplu lui Hristos? Și ce vrea să zică Tatăl nostru? Pentru mine este o rugăciune foarte dificilă, pe care nu e de ajuns să o recităm mai mult sau mai puțin în mod mecanic»”.
Părintele Boris Bobrinskoy se întreabă „Ce este un tată, dacă nu o revărsare de dragoste? Dar o simțim noi astfel? Cum trăim noi această relație filială cu Tatăl? Cunoaștem oare cu adevărat sensul paternității, chiar dacă ar fi el doar unul pur uman și terestru, fără de care această relație cu Tatăl nu are prea mult sens? Suntem capabili să înțelegem și să trăim ceea ce semnifică și implică adâncurile milei și tandreții Tatălui? Ce importanță are aceasta pentru conștiința și existența noastră? Sunt întrebări pe care le pun și pe care mi le pun cu voce tare. Întrebări pe care Duhul Sfânt le pune în noi, chemându-ne să conș*tientizăm mai întâi taina persoanei Tatălui. Căci Tatăl nu este doar un nume, ci și o persoană vie. O persoană cu care, prin intermediul lui Hristos, trebuie să intrăm într-o relație vie și personală. Cum să devenim fii și fii ai Tatălui, copii ai luminii? Unde este, în experiența noastră, a credinței personale sau bisericești, această rugăciune a Duhului care strigă în noi «Avva, Părinte»? Să ne amintim de ceea ce Sfântul Ignatie al Antiohiei scria în Epistola sa către Romani: «O apă vie murmură în mine: vino la Tatăl»”.
După cum remarcă Maxime Egger, „la părintele Boris, care se situează aici în tradiția Părinților Bisericii, reflecția teologică este întotdeauna înrădăcinată în Scripturi. În Evanghelie, desigur, dar și în Vechiul Testament, pe care nu-l abordează minimalist sau reducționist, așa cum se întâlnește uneori în Ortodoxie: «Încă din timpul studiilor, sunt foarte tributar reînnoirii biblice catolice și anglicane pentru care am o mare recunoștință. Grație acesteia, am învățat să iau în serios textul, istoria și mentalitățile. Desigur, tipologia este importantă: este clar că Vechiul Testament cere o lectură creștină, hristologică, eclezială și sacramentală. Dar această interpretare trebuie să plece de la realitatea trăită, punând mereu împreună viziunea duhovnicească și realitatea, istoria întreagă care trebuie valorizată și nu doar redusă în întregime la rolul de avatar, după o viziune dualistă a aventurii umane. Înainte de a dezvolta dimensiunea profetică, mesianică și hristologică a unui text, trebuie deci să luăm în considerare cu cea mai mare atenție rigoarea contextului literal, literar, istoric sau geografic»”.
Pentru părintele Boris Bobrinskoy, „Vechiul Testament este locul paradoxal al prezenței lui Dumnezeu și al așteptării Duhului. «Dacă cerurile se deschid pe deplin odată cu Hristos, ele sunt deja deschise în Vechiul Testament. Există o experiență a lui Dumnezeu, o întâlnire cu Dumnezeu, o «ruminație» a Numelui lui Dumnezeu, o prezență a lui Dumnezeu foarte puternică în slava Sa, Shekhinah. O prezență care este în același timp promisiune și anticipare. Când evreii repetă Numele Domnului, Numele lui Yahve, se întâmplă ceva foarte profund. Există în iudaism, până astăzi, o taină a Numelui lui Dumnezeu care a fost dezvăluită și pe care Biserica, în consecință, nu poate să o ignore și să o respingă în mod absolut”, susține Maxime Egger.
Studiul biblic
În cercetarea sa asupra problematicii Tatălui Ceresc, părintele Boris Bobrinskoy aprofundează studiul biblic şi citează pasaje din Vechiul Testament, cum e şi cel din cartea Numerilor, „în care Moise, opunându-se lui Iosua, îi încurajează pe Medat și Eldat să profețească: «Nu cumva ești gelos pe mine? O, de ar fi toți prooroci în poporul Domnului!» (Num 11, 24-30). După cum o spune, «ceea ce nu este încă decât un vis pentru Moise, un vis ireal, se va realiza la Rusalii, în noua Biserică: «voi turna din Duhul Meu peste tot trupul și fiii voștri și fiicele voastre vor prooroci» (FA 2, 17)”. Această prezență și această așteptare a Duhului în Vechiul Testament sunt indisociabile, pentru părintele Boris, de o altă dimensiune pe care el o resimte cu durere: „liniștea, absența sau plecarea Duhului. Când, la Ezechiel, se vede slava lui Dumnezeu ridicându-se deasupra templului și plecând, se simte deodată un contrast extraordinar cu efuziunea și bogăția Duhului Sfânt în Noul Testament, în special în evangheliile copilăriei”, arată Maxime Egger.
„Pe plan strict teologic, părintele Boris va fi consacrat esențialul operei sale în a scruta și clarifica taina Sfintei Treimi. Încă din timpul studiilor sale la Institutul Sfântul Serghie, el percepe intuitiv că «întreaga viață a Bisericii, respirația sa liturgică și sacramentală, prezența sa în lume se definesc în cadrul pluralității relațiilor trinitare». Perspectiva sa nu este deci speculativă, ci existențială. Pentru el, a vorbi despre comuniunea treimică înseamnă a vorbi despre lucrarea lui Dumnezeu în viața noastră – «Tatăl Meu până acum lucrează; și eu lucrez» (In 5, 17) –, despre cea a Duhului Sfânt care lucrează neîncetat în noi pentru a ne face din ce în ce mai asemănători cu Hristos. A vorbi despre Dumnezeiasca Treime înseamnă totodată a vorbi despre taina pascală care ne descoperă dragostea infinită a Treimii, mila infinită a Tatălui, Care «așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică» (In 3, 16)”. Ne aflăm aici în inima vieții creștine care constă în „a descoperi într-o manieră trăită, concretă și, în același timp, personală și eclezială, taina Treimii, în a pătrunde prin Duhul Sfânt, Care ne smulge din greutățile pământești și ne introduce în adâncul lui Hristos și, prin El, în adâncul Tatălui. Toate acestea cer din partea noastră un efort, necesitatea unei lungi ucenicii pe lângă un părinte duhovnicesc, în același fel cum arta icoanei implică o lungă ucenicie lângă un maestru. Devenim astfel noi înșine imagini ale lui Hristos, devenim templu și locaș al Sfintei Treimi. Lumina lui Hristos strălucește în noi. Atunci se poate împlini în viața noastră acest cuvânt al lui Hristos: «Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, așa încât să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri» (Mt 5, 16)”, mai arată Maxime Egger, în introducerea la volumul „Compasiunea Tatălui”.

La Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a apărut volumul The Ghighiu Monastery, 200 years of incessant prayer. Lucrarea reprezintă o traducere a monografiei intitulate Mănăstirea Ghighiu, 200 de ani de rugăciune neîncetată, apărută în luna mai a acestui an tot la Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.
Traducerea textului și a legendelor a fost efectuată de Cătălin-Constantin Solescu, informează Sectorul Cultural și Comunicații Media al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Cu toate că, din punct de vedere istoric, Mănăstirea Ghighiu este atestată încă din secolele XIV-XV, abia în anul 1817 s-a stabilit forma ei actuală, fapt care a condus în anul 2017 la sărbătorirea a două veacuri de rugăciune neîntreruptă în acest sfânt locaș închinat vieții monahale.
Volumul reunește numeroase fotografii și ample prezentări ale istoricului mănăstirii, al celor două locașuri de cult, precum și al marilor personalități istorice care au marcat decisiv dezvoltarea așezământului monahal, respectiv: Patriarhul Justinian Marina și stareța Pelaghia Tudor.
Volumul poate fi achiziționat de la pangarul Mănăstirii Ghighiu.

O nouă apariție editorială pentru copii prezintă icoanele Praznicelor Împărătești explicate de un bunic nepoatei sale, Maria. Volumul cu ilustrații realizate de Ani-Eliza Busuioc și intitulat „Ce dezvăluie icoanele Bisericii? – Praznicele Împărătești” a apărut la Editura Basilica a Patriarhiei Române.
„Am considerat că dialogul dintre cele două personaje, Maria, o fetiță de seama celei pe care am întâlnit-o în biserică, și bunicul ei va avea un impact formativ mai mare decât folosirea unui stil exclusiv descriptiv și va permite reliefarea relației de iubire dintre cei doi”, a explicat Alina-Victoria Paraschiv în introducerea cărții.
Volumul este structurat conform anului bisericesc și prezintă copiilor „limbajul propriu al icoanelor, legătura lor cu textele Sfintei Scripturi și ale Tradiției Bisericii, înrâurirea prezenței lor în viața curentă a creștinilor, până la felul în care ne închinăm”.
Lucrarea, care face parte din colecția „Chipuri ale sfințeniei”, va fi urmată de o alta dedicată sărbătorilor sfinților.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).
De asemenea, lucrarea poate fi vizualizată pe site-ul www.colportaj.ro şi poate fi comandată la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.

Canoanele Bisericii Ortodoxe
 

„Canoanele Bisericii Ortodoxe” au apărut recent în trei volume, în ediție bilingvă (greacă și română), la Editura Basilica a Patriarhiei Române.Vol. I: Canoanele Apostolice și Canoanele Sinoadelor Ecumenice;Vol. II: Canoanele Sinoadelor Locale;Vol. III: Canoanele Sfinților Părinți, Canoanele întregitoare și Prescripții canonice.
Traducerea a fost realizată de Răzvan Perșa, asistent universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Acesta spune în introducerea lucrării că „traducerea încearcă să adapteze textul canonic la standardele lingvistice, culturale și teologice ale timpului nostru”.
Autorul subliniază faptul că „importanța ediției actuale rezidă nu numai în încercarea de redare a canoanelor printr-o traducere cât mai apropiată de originalul grecesc, păstrând totuși nivelul actual al limbii române, ci și din elementele care compun această ediție”. Este vorba de:
Introducerile la fiecare grupă de canoane în care este prezentat contextul istoric, doctrinar și canonic al apariției lor;Bibliografia actuală, cea suplimentară și bibliografia pentru interpretarea particulară a canoanelor;Concordanța canoanelor.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).
De asemenea, lucrarea poate fi vizualizată pe site-ul www.colportaj.ro şi poate fi comandată la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.

Ca urmare a deciziei Sfântului Sinod de a trece în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române din 2019 o nouă sărbătoare, Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului – Siriaca de la Mănăstirea prahoveană Ghighiu, la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă au apărut lucrările:Icoana Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu. Istoria și Acatistul;Slujba Icoanei Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu.
Textul slujbei a fost alcătuit de Pr. Silviu Marin, iar cel al Acatistului de Dr. Mihaela Simionescu, ambele fiind diortosite de comisia liturgică a Arhiepiscopiei Bucureștilor și aprobate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Icoana Maicii Domnului – Siriaca, pictată pe lemn de santal, datează din secolul al șaisprezecelea și a fost adusă la Mănăstirea Ghighiu în 1958 de PS Vasile Samaha de Serghiopolis din Patriarhia Antiohiei şi a Întregului Orient.
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).
De asemenea, lucrarea poate fi vizualizată pe site-ul www.colportaj.ro şi poate fi comandată la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.

Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a inițiat seria Vieți de sfinți apărători ai icoanelor în cadrul colecției Vieți de sfinți. Prima lucrare din această miniserie care a văzut lumina tiparului este: Viața Patriarhului Nichifor al Constantinopolului, scrisă de Ignatie Diaconul în forma sa definitivă către 843-846, în traducerea adnotată a domnului conf. dr. Ovidiu Pop-Brâncuș, cu un studiu introductiv de asist. dr. Sebastian Nazâru.
În această miniserie dedicată sfinților iconofili, martiri și mărturisitori ai Ortodoxiei în timpul crizei iconoclaste (726-842), sunt în pregătire, în diferite stadii: Viețile patriarhilor Gherman (715-730) și Tarasios (784-†18 feb. 806), ale sfintelor împărătese Irina (797-802, †9 aug. 803) și Teodora (842-856, †post 867), ale sfinților Teodor Studitul (759-†11 nov. 826) și Eftimie, mitropolit de Sardis (cca. 785-803,†26 dec. 831).
Traducerile au fost realizate pe baza celor mai valoroase ediții ale originalului grecesc – unde a fost cazul, pe baza edițiilor critice – și vor fi prefațate de un studiu introductiv. Niciunul dintre aceste izvoare nu a mai fost tradus în limba română, iar câteva dintre aceste Vieți nu sunt traduse nici în limbi moderne de circulație, informează Sectorul cultural și comunicații media al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Sfântul Patriarh Nichifor al Constantinopolului, care a păstorit Marea Biserică între 12 aprilie 806 și 13 martie 815, a fost teologul iconofil care, alături de Sfântul Teodor Studitul, a aprofundat teologia icoanei formulată de patriarhul Gherman, de Sfântul Ioan Damaschin și de Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea, 787), elaborând „sinteza iconologică definitivă a teologiei bizantine” (Diac. Prof. Ioan Ică jr.). Viața Patriarhului Nichifor, care deschide miniseria, constituie, neîndoielnic, cel mai important izvor privind biografia patriarhului și una dintre cele mai importante surse privind procesul reînvierii iconoclasmului (813-815) în al doilea deceniu al veacului al IX-lea.
Cu mult interes pentru detaliu, hagiograful Ignatie Diaconul evidențiază relația încordată între suveranul iconoclast Leon al V-lea Armeanul, care încerca restabilirea iconoclasmului, și patriarhul iconofil Nichifor și descrie toate eforturile patriarhului de a zădărnici intențiile basileului. În cele din urmă, umilit și insultat, amenințat cu depunerea de către sinodul permanent și viața fiindu-i amenințată, patriarhul a fost obligat să se retragă din scaun, însă acest conflict evidențiase fermitatea convingerilor sale și disponibilitatea sa pentru sacrificiu în numele dreptei credințe.
Studiul introductiv a încercat să contureze biografia Sfântului Nichifor prin recurgerea la toate izvoarele disponibile, autorul nelimitându-se la scrierea hagiografică a lui Ignatie Diaconul. Astfel, au fost identificate secvențe din biografia Sfântului trecute cu vederea deliberat de hagiograf și a fost îmbogățită informația asupra unor momente tratate prea sumar de Ignatie Diaconul.
Lucrarea poate fi achiziționată din magazinele Sectorului Colportaj al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

La Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a fost publicată recent lucrarea „Finanțare sau autofinanțare? Evaluări canonico-juridice și economice privitoare la susținerea financiară a unităților de cult religios”, scrisă de pr. Mircea Cricovean.
Așa cum sugerează și titlul lucrării, cartea părintelui Mircea Cricovean abordează pe larg subiectul vechi și intens mediatizat în ultimii ani al finanțării și autofinanțării cultelor religioase. Autorul își folosește pregătirea teologică, juridică și economică (părintele Mircea Cricovean este doctor în Finanțe și Teologie) pentru a prezenta detaliat particularitățile finanțării Bisericii Ortodoxe Române, atât în secolele trecute, cât și în prezent. De altfel, subiectul nu este specific doar spațiului românesc, majoritatea țărilor europene cunoscând diferite forme de finanțare a cultelor religioase.
„Având în vedere evoluţia istorică a finanţării sau subvenţionării Bisericii de către stat, s-au format diverse modalităţi pentru realizarea acestui lucru, care diferă de la stat la stat. O primă formă ar fi finanţarea Bisericii prin intermediul direct al statului, cum este cazul în Belgia, Luxemburg sau Grecia. O a doua formă este finanţarea Bisericii direct de către credincioşi, care la rândul ei poate fi întâlnită sub diverse forme: prin donaţii sau colecte (Franţa, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Olanda), prin taxa (cotizaţie) pentru Biserică (Kirchenbeitrag), cum este cazul în Austria, prin impozitul pentru Biserică (Kirchensteuer) - Elveţia, Germania sau Ţările Scandinave, prin alte modalităţi de impozitare, în Italia şi Spania. Aceste modalităţi de finanţare funcţionează însă numai într-o formă combinată, nu în forma pură în care au fost prezentate mai sus. Spre exemplu, în Austria marea parte a finanţării vine din aşa numita taxă bisericească (un fel de taxă sidoxială din România), în Germania din impozit, dar în ambele ţări fondurile se strâng şi din donaţiile credincioşilor şi din colecte ocazionale. Subvenţiile din partea statului sunt direcţionate în majoritatea ţărilor UE spre activitatea social-caritativă a Bisericii (azile de bătrâni, spitale, case de copii etc.) spre şcolile private bisericeşti (în special spre cele pentru pregătirea personalului clerical), spre asistenţa religioasă din închisori sau unităţile militare sau pentru întreţinerea bisericilor monumente istorice. Trebuie amintit aici şi faptul că unităţile ecleziale sunt scutite de la plata impozitelor către stat”, spune pr. lect. univ. dr. Emanuel Tăvală într-un cuvânt introductiv la lucrarea părintelui Cricovean, intitulat „Finanțarea organizațiilor religioase și himera neutralității”.
Necesitatea finanțării
Așa cum subliniază prof. univ. dr. Ioan Talpoș de la Universitatea de Vest din Timișoara în Cuvânt înainte, lucrarea părintelui Mircea Cricovean subliniază nevoia ca statul să sprijine financiar cultele religioase din țara noastră.
„Laitmotivul acestor articole științifice - care dau conținut cărții de față - este acela că, după secularizarea averilor mănăstirești realizată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, finanțarea de către stat a cultelor religioase a devenit o necesitate. Iar în acest sens, autorul are în vedere faptul că, după secularizarea averilor, Biserica a trebuit să înfrunte amestecul statului în viața sa, întrucât, așa cum a scris Nicolae Iorga în Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor, «Statul a luat-o în stăpânire, uneori încetul cu încetul, alteori prin lovituri mari, neașteptate, smulgându-i pe rând moșiile, averea cealaltă, drepturile, autonomia sprijinită pe canoane, cultură proprie, școlile speciale, autoritatea și prestigiul, urmând întru aceasta, când exemplul Rusiei cu Biserica robită, când al Apusului, cu Biserica pe alocuri cu totul izgonită din viața oficială, după ce însă i s-au luat toate mijloacele care-i pot îngădui să se ție pe sine»”, spune profesorul Ioan Talpoș.
Articole în limba engleză
Lucrarea conține 11 articole științifice pe care autorul le-a elaborat în timpul studiilor doctorale. Fiecare articol este motivat și argumentat nu doar din punct de vedere economic, ci și canonico-juridic. Șase dintre cele 11 articole sunt traduse și în limba engleză, ceea ce face ca lucrarea să fie accesibilă și în străinătate pentru cei interesați de subiectul finanțării unităților de cult din România.
„Nu revendic pretenția că am epuizat sursele bibliografice sau că le-am folosit pe cele mai relevante pentru subiectul lucrării. Motive independente de voința noastră au condus doar spre rezultatele cercetării științifice de față, mai ales că subiectul abordat nu este confortabil și nici reconfortant pentru ambele tabere: nici pentru cei care sunt în poziția de a solicita susținerea financiară, dar nici pentru cei care răspund solicitărilor reprezentanților legali ai unităților și subunităților de cult religios din țară... Tocmai de aceea, am încercat! Am avut multe obstacole în cale, dar și oameni care au rămas alături de mine până la finalizarea proiectului de cercetare”, subliniază autorul.
Dintre titlurile articolelor publicate în această lucrare amintim: „Scurt istoric al finanțării Bisericii în primele veacuri creștine”, „Finanțarea Bisericii, o problemă amplu dezbătută”, „Finanțarea Bisericii în contextul secularizării averilor mănăstirești”, „Surse de finanțare specifice parohiilor, ca unități locale, provenite din activități fără scop lucrativ”, „Reflecții privitoare la finanțarea Bisericii Ortodoxe Române în contextul actual”.

La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă au apărut recent publicațiile „Slujba” precum și „Viața și acatistul” Sfântului Gheorghe Pelerinul.
Sfântul Gheorghe s-a născut în anul 1864, în Şugag (astăzi în judeţul Alba) din părinţi binecredincioşi, pe vremea când Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic.
Auzind de numeroasele mănăstiri din Moldova, în anul 1895, dreptcredinciosul Gheorghe a trecut Carpaţii şi s-a aşezat la Piatra Neamţ, unde a primit o cămăruţă în tumul clopotniţă al bisericii Sfântul Ioan domnesc, lăcaş ctitorit de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Mai multe despre viața lui aici.
Sfântul Gheorghe Pelerinul a fost canonizat împreună cu Mitropolitul Iosif cel Milostiv în ședința de lucru a Sfântului Sinod din 5-6 octombrie 2017. Proclamarea canonizării lor a avut loc duminică, 25 martie 2018.
Troparul,
Glasul 1, podobie: Locuitor pustiului…
Pe nevoitorul cel mare și următorul sihaștrilor, pe fericitul pelerin al lui Hristos, în cântări să-l cinstim, strigându-i cu evlavie: Sfinte Gheorghe, prin rugăciunile tale, luminează calea vieții noastre.
Lucrările pot fi cumpărate de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).
De asemenea, pot fi vizualizate pe site-ul www.colportaj.ro şi comandate la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.

Volumul I din „Studii de istorie și de spiritualitate creștină” semnat de Acad. Emilian Popescu a apărut recent la Editura Basilica a Patriarhiei Române, fiind realizat în colaborare cu Editura Academiei Române.
„Studiile din acest volum și din altele, care vor urma în curând, sunt rodul ostenelilor mele științifice, depuse într-o perioadă lungă de timp, de mai bine de 50 ani, în cadrul Institutului de Arheologie și Istorie Veche al Academiei Române și apoi ca profesor de Istoria Bizanțului la Facultățile de Teologie Ortodoxă din București și Iași”, mărturisește autorul.
Volumul I tratează cu precădere teme din Istoria Veche și a Evului Mediu Timpuriu: „pătrunderea creștinismului în spațiul românesc, organizarea și evoluția sa de la forme simple parohiale spre cele superioare, episcopii și mitropolii”.
„Spiritualitatea creștină se așază și se dezvoltă într-un spațiu politico-social și statal și de aceea primul studiu din volum l-am dedicat Formării poporului român, a limbii sale și rolul creștinismului în acest proces”, scrie profesorul Emilian Popescu.
Acad. Emilian Popescu a primit în aprilie din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel Ordinul „Sfântul Apostol Andrei Ocrotitorul României” pentru întreaga activitate desfășurată. În 2009, profesorul a primit distincția „Crucea Patriarhală”.
Unde puteți găsi lucrarea Acad. Emilian Popescu
Lucrarea poate fi cumpărată de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).
De asemenea, lucrarea poate fi vizualizată pe site-ul www.colportaj.ro şi poate fi comandată la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.

Editura „Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei participă în premieră la cea de-a 13-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest București, pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo, în perioada 30 mai - 3 iunie. Cu acest prilej, vineri, 1 iunie, începând cu ora 16:00, pe scena AGORA vor fi lansate două lucrări: Arhimandrit Benedict Ghiuș, „Scrieri I. Predici și îndrumări omiletice” și „Părintele Benedict Ghiuș - duhovnic smerit și mărturisitor al lui Hristos în temnițele comuniste”. Seria „Benedict Ghiuș” a Editurii „Cuvântul Vieții” este coordonată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Lansarea de carte va fi moderată de pr. conf. univ. dr. Gheorghe Holbea, în prezența coordonatorului colecției.
Aparițiile Editurii „Cuvântul Vieții” sunt expuse în standul Editurilor Patriarhiei Române. „Prezența Editurilor Patriarhiei Române la un târg de carte este mai mult decât bine-venită. Ca în fiecare an, Biserica Ortodoxă Română și-a stabilit o temă-program: unitatea de neam și de credință. Până acum, Editurile Patriarhiei Române au publicat 10 volume legate de această temă și urmează să apară încă 10 volume până la sfârșitul anului. Între aparițiile editoriale pe care le punem la dispoziția publicului larg avem cărți de cult, cărți pentru copii, cărți de teologie fundamentală, enciclopedii și albume, acatiste, monografii. Dintre recomandările cu totul speciale legate de Anul omagial și comemorativ 2018, personal țin să remarc volumul «Reflecții despre spiritualitatea poporului român» al părintelui Dumitru Stăniloae, o lucrare reeditată special anul acesta, care merită să stea alături de Sfânta Scriptură în raftul bibliotecii oricărui român. În același timp, aș recomanda în mod special două cărți scrise de arhim. dr. Paisie Teodorescu, vicar administrativ, în cadrul Cabinetului Patriarhal: teza sa de doctorat - «Reședința Patriarhală. Istorie, artă şi misiune», și un album monografic al reședinței mitro*poliților Țării Românești de odinioară și patriarhilor României, o carte unicat în istoriografia românească, cu valoare de simbol pentru întreaga istorie a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și a Patriarhiei Române. La loc de cinste ar trebui să trecem reeditarea Filocaliei, după modelul apărut acum 70 de ani. Cel dintâi volum deja a apărut. Oferta de carte a Editurilor Patriarhiei Române este variată și foarte bogată, însumând sute de titluri”, ne-a declarat părintele Mihai Hau, consilier patriarhal coordonator.

Mai multe studii științifice despre sfinți și cultul sfinților în Apus și Răsărit au fost adunate într-un volum publicat recent în limba germană și în limba română, sub egida Bibliotecii teologice germano-române, la Editura „Schiller Verlag”, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.
Volumul „Sfinții și cultul sfinților în Răsărit și Apus” adună 11 studii elaborate de mari ierarhi și teologi români și germani, prezentate în cadrul Colocviului teologic „Sfinții și cultul sfinților în Răsărit și Apus”, eveniment academic de amploare desfășurat în perioada 11-14 mai 2018 la Academia Evanghelică Transilvania din Sibiu și la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov, cu sprijinul și implicarea Arhiepiscopiei Sibiului, Institutului „Ex fide lux” și Bibliotecii teologice germano-române.
Studiile cuprinse în acest volum sunt scrise de teologi ortodocși, catolici și luterani, într-un efort comun de a apropia cât mai mult cele trei abordări diferite ale teologiei legate de rolul, cultul și modelul sfinților într-o lume desacralizată și îndepărtată de valorile morale pe care creștinătatea le-a impus de-a lungul vremii în lume.
Încă din introducerea scrisă la acest volum este subliniată importanța tematicii pentru dialogul dintre cele trei ramuri ale creștinătății: „Tema cultului sfinților constituie cu evidență un dezacord între teologia și spiritualitatea catolică și ortodoxă, pe de o parte, și spiritualitatea teologiei protestante, pe de altă parte. Doar puține domenii au prezentat de-a lungul timpului diferențe teologice mai vizibile între diferitele confesiuni decât problema sfinților și cultul lor, precum și fundamentele teologice și practicile religioase în acest sens. Este deosebit de relevant faptul că linia de demarcație în această controversă teologică, de ordin istorico-practic și de trăire a credinței ca praxis pietatis se trasează explicit nu între Biserica de Răsărit și cea de Apus, ci între Bisericile apostolice Ortodoxă și Catolică și protestantism, adică luteranismul și Bisericile Reformei. Reforma din secolul al XVI-lea, în opoziția sa față de teologia catolică medievală și practicile religioase de atunci, a dezvoltat și formulat o puternică opoziție față de sfinți și cultul acestora, începând de la mărturisirile de credință și până la subcredință. Vechile temeiuri bisericești, izvoarele scrise și elementele de bază ale cinstirii sfinților nu s-au mai aflat în centrul cercetării. În schimb, în teologia și spiritualitatea ortodoxă și catolică, acestea sunt până astăzi surse esențiale, mereu actualizate, ale credinței și evlaviei, atât pentru întreaga Biserică și comunitatea credincioșilor, cât și pentru fiecare credincios în parte”.
Chemarea la sfințenie
Unul din studiile din cuprinsul acestui volum este elaborat de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. Intitulat „Sfinții în teologia, spiritualitatea și cultul Bisericii Răsăritene”, studiul Părintelui Mitropolit prezintă teologia ortodoxă legată de cinstirea și locul sfinților în Biserica Ortodoxă.
„Biserica Ortodoxă aduce cinstire sfinților printr-un cult relativ numit de venerare sau dulie, deosebit de cultul absolut de adorare sau latrie, care se cuvine numai lui Dumnezeu. Aceeași venerare se aduce Sfinților Îngeri, Sfintelor Moaște, Sfintei Cruci și Sfintelor Icoane. Maicii Domnului, celei «binecuvântate între femei» (Lc. 1, 42) pentru rodul pântecelui său, i se aduce un cult de preacinstire, supravenerare sau hiperdulie. Pe Dumnezeu Îl adorăm pentru El Însuși, pentru măreția și perfecțiunea Lui, pentru faptul că El este Creatorul și Providențiatorul nostru, Stăpânul și Părintele nostru… Pe Sfinți îi cinstim nu pentru ei înșiși (pentru că și ei sunt ființe create, au fost oameni ca și noi), ci venerăm într-înșii darurile supranaturale pe care le-a dăruit Dumnezeu prin puterea sau trecerea deosebită pe care El le-a dat-o pe lângă Sine”, spune IPS Mitropolit Laurențiu.
Excelența Sa cardinalul Gerhard Muller și-a intitulat studiul „Sfinții-martori pentru unitatea Bisericii” și evidențiază legătura de comuniune harică între credincioși și sfinți.
„Sfințenia ca predicat al tuturor celor botezați și al întregii Biserici este dăruirea de sine a lui Dumnezeu, care îl reîntemeiază pe om din interior. Ea nu vine la el din exterior ca o lege co*pleșitoare imposibil de îndeplinit. Însă el trebuie ca prin decizia liberă să se arate disponibil de a se lăsa pătruns de ea în toate straturile și dimensiunile personalității sale. Toate aceste cuvinte mari despre urmarea lui Hristos, despre asemănarea cu El în purtarea crucii, până la moartea cu El sau pentru El își primesc acum o precizare mai clară. Legătura cu conceptul creștin de sfințenie poate deveni vizibilă”, spune cardinalul Gerhard Muller.
Sfințenia în luteranism
Dintre studiile elaborate de teologii luterani îl amintim pe cel al episcopului-vicar protopop dr. Daniel Zikeli din cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România. Studiul este intitulat „Sfinții și cultul sfinților în teologia lui Martin Luther și în Confesiunile de Credință luterane”. Lucrarea episcopului Daniel Zikeli prezintă viziunea luterană asupra sfințeniei.
„Sfințenia este așadar o sfințenie dăruită, mai exact derivată. Sfânt nu devii pe baza unor calități deosebite sau a înaltelor virtuți morale, ci prin credința justificatoare. Sfințenia este atribuită și dăruită doar de Dumnezeu. Prin urmare, sfințenia trebuie stabilită relațional. Sfinții sunt sfinți numai prin relația lor cu Dumnezeu, și nu prin ei înșiși. În plus, Dumnezeu îi sfințește și pe aceia care, după botez, își conștientizează păcatele și le mărturisesc crezând în milostivirea Sa”, spune episcopul Daniel Zikeli.
Amintim și alte studii din volum: „Sfinții Martiri din ținutul Scythiei Minor” (Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului), „Canonizarea sfinților în Biserica Ortodoxă - principii teologice și proceduri canonice” (pr. conf. univ. dr. Irimie Marga), „Canonizarea sfinților în Biserica Catolică - premise și proceduri teologice și de drept bisericesc” (preot prof. dr. Maximilian Pal OFMConv), „«Martirologiul Român» (2007) ca expresie a unei comemorări ecumenice a martirilor în România” (preot prof. em. dr. Hermann Pitters), „Etică hagiologică pentru o creștinătate tot mai îmbietoare o perspectivă catolică și ecumenică” (preot prof. dr. Elmar Nass).

Trilogia părintelui Aurel Sas apărută recent la Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului se încheie cu un volum intitulat „Dumnezeu-Duhul Sfânt este Lumină”. Asemenea celorlalte două volume, această carte prezintă teologia divinității celei de-a treia Persoane a Sfintei Treimi și rolul mântuitor al Duhului Sfânt.
Cititorii care parcurg primele două volume din „Trilogia Luminii Sfintei Treimi în Trei Străluciri” își vor încheia periplul lor prin teologia scripturistică și patristică despre Sfânta Treime cu un ultim volum dedicat rolului și lucrării Duhului Sfânt, cea de-a treia Persoană a Sfintei Treimi care desăvârșește și continuă în Biserică opera de răscumpărare a omenirii săvârșită prin jertfa de pe Cruce și Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, Fiului lui Dumnezeu. Părintele Aurel Sas explică, într-un mod accesibil tuturor categoriilor de cititori, marea taină a Sfintei Treimi și mai ales locul pe care Duhul Sfânt îl ocupă în viața și lucrarea divinității.
Prin referiri la Sfinți Părinți, ca Grigorie Palama, autorul explică, în acest al treilea volum al Trilogiei, teologia profundă și necuprinsă de mintea omenească, dar acceptată prin credința luminată de harul sfințitor, a purcederii Duhului Sfânt din veci din Tatăl și odihna Lui în Fiul. Dificultatea temei teologice este de la sine înțeleasă, iar autorul este deplin conștient de acest lucru. Din acest motiv, cartea sa are la bază teologia marilor Sfinți ai Bisericii și a marilor teologi, între care părintele Dumitru Stăniloae ocupă un loc important.
„Părintele Aurel dezvoltă tema vorbind despre darurile Duhului Sfânt, prin care are loc lucrarea duhovnicească în omul credincios. De la Botez, unde Duhul ne îndreptează și ne luminează, toată viața creștină este un pelerinaj spre Împărăția cerurilor sub umbrirea Duhului. Duhul este Cel care sfințește, inspiră, întărește voința spre lucrarea faptelor bune și cheamă la propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu. (…) Duhul Sfânt este lumină și lucrează tainele Bisericii. Prin această lucrare, Duhul Sfânt este Luminătorul și Sfințitorul lumii, descoperind lucrarea Tatălui, prin Fiul. Această lucrare se împlinește la cincizecime când, prin pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli și ucenici, se naște Biserica, Trupul lui Hristos și comuniune a tuturor celor care cred și Îl mărturisesc pe Hristos ca Mântuitor întru Duhul Sfânt”, spune Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi în cuvântul de binecuvântare la acest volum.
Dumnezeirea Duhului Sfânt
Ca și celelalte două volume ale Trilogiei, „Dumnezeu-Duhul Sfânt este Lumină” este dedicat de autor tuturor slujitorilor Sfântului Altar, teologilor și credincioșilor care doresc să își desăvârșească pregătirea teologică, în dorința de a „descoperi în ea că Dumnezeu-Duhul Sfânt este lumină din lumina unică a Sfintei Treimi în Trei Străluciri și astfel este Lumina lumii și lumina vieții (Ioan 8, 12), împreună cu Tatăl și cu Fiul în Sfânta Treime”.
Încă de la începutul volumului, părintele Aurel Sas subliniază adevărul veșnic al purcederii Duhului Sfânt din Tatăl, despre care Sfinții Părinți au explicat că este altceva decât nașterea Fiului, dar n-au scris exact în ce consta purcederea, decât Sfântul Grigorie Teologul, de Nazianz, care scrie: «Dar ce este purcederea? Spune-mi tu, ce este nenașterea Tatălui și eu îți voi explica ce este nașterea Fiului și purcederea Duhului. Și vom delira amândoi ținând a străbate tainele dumnezeiești»”. Deosebit ca Persoană de Tatăl și de Fiul, dar având aceeași Ființă dumnezeiască, Duhul Sfânt ocupă un loc aparte în istoria umanității, pentru că „este trimis de Tatăl în numele Fiului, pentru a continua opera de mântuire, adusă de Fiul, prin lucrarea Sa sfințitoare în Biserică, prin Sfintele Taine”.
Purcederea din veșnicie a Duhului Sfânt din Dumnezeu-Tatăl și odihna Sa în Dumnezeu-Fiul ne arată că Duhul Sfânt este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat și deci Lumină și Luminător asemenea Tatălui și Fiului. Duhul Sfânt este Luminător și pentru că aduce darurile sale peste membrii Bisericii „ca să lumineze spre cunoașterea lui Dumnezeu și mântuirea în Hristos, pentru că ele sunt deja în firea omenească a Domnului Iisus Hristos după întruparea Sa în umanitate de la Duhul Sfânt și din Pururea Fecioara Maria (Matei 1, 18; Luca 1, 3-35), când întreaga umanitate a fost recapitulată în firea omenească a lui Hristos (Efes. 1, 10) pentru mântuire”.
Lucrarea Duhului Sfânt în Biserică
Capitolul I al volumului este intitulat „Dumnezeu Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și este Lumină și Domnul de viață Făcătorul”. În cele trei studii cuprinse în acest capitol, părintele Aurel Sas vorbește despre „Purcederea Duhului Sfânt din Tatăl și odihna Lui în Fiul”, „Dumnezeu Duhul Sfânt este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”, „Sufletul omului este suflarea lui Dumnezeu din Duhul Său cel Sfânt”, „Legăturile Duhului Sfânt cu Fiul, Iisus Hristos, în opera de mântuire”. Lucrarea Duhului Sfânt în lume este asemănată cu focul curățitor, „Focul cel ceresc, cum îl numește preotul Iosif Trifa, ce cuprinde învățături despre Duhul Sfânt, fiind a treia carte cu această tematică. Simbolul folosit este «focul» și zice că «un creștin adevărat trăiește și biruiește numai când „arde” și este „fierbinte” pentru Domnul Dumnezeu»”.
Cele trei studii care alcătuiesc al doilea capitol al volumului continuă prezentarea teologiei răsăritene despre Duhul Sfânt. Intitulat „Dumnezeu Duhul Sfânt este Lumină din unica Lumină a Sfintei Treimi în Trei Străluciri”, acest al doilea capitol deschide cititorilor noi pagini din teologia Sfinților Părinți, cum este Sfântul Simeon Noul Teolog, „ca unul ce a văzut lumina dumnezeiască, scrie că viața adevărată este în Duhul Sfânt, prin Care credinciosul este renăscut și reînviat în Hristos Dumnezeu, numindu-L astfel pe Duhul Sfânt «pomul vieții»”.
Luminător al lumii, Duhul Sfânt lucrează în Biserica lui Hristos și îi sfințește pe toți care cred în El și caută înălțimile duhovnicești. „Dumnezeu Duhul Sfânt este Luminătorul și Sfințitorul lumii” este capitolul al treilea, în care părintele Aurel Sas vorbește despre lucrarea Duhului Sfânt de a-i aduce pe oameni în Biserica lui Hristos pentru mântuire și câștigarea vieții veșnice. „Garanția că Dumnezeu-Duhul Sfânt săvârșește lucrarea de aducere a sufletelor la continuarea Bisericii în Hristos prin generații este adevărul revelat că Duhul Sfânt, odată pogorât la Cincizecime, El rămâne în veci”.
Aducând Lumina în viața oamenilor, Dumnezeu-Duhul Sfânt sfințește credincioșii în Biserică prin Sfintele Taine și lucrările sfințitoare ale preoției. Ultimul capitol al volumului, intitulat „Dumnezeu-Duhul Sfânt este Lumină și luminează tineretul, familiile și conducătorii” este dedicat acestei lucrări tainice a Duhului Sfânt în viețile oamenilor, în special în familii, prin Taina Cununiei. „Ridicarea legăturii dintre bărbat și femeie la înălțimea de Taină, a Cununiei, cu revărsarea harului dumnezeiesc, a făcut-o Domnul Iisus Hristos, prin prezența Sa la nunta din Cana Galileii (Ioan 2, 1-11). Iar de atunci în Biserica Ortodoxă, ridicarea familiei la rangul de Taină o face tot Hristos Domnul prin slujba săvârșită de către preot a Tainei Sfintei Cununii în Biserică, prin Duhul Sfânt, ce se împărtășește celor ce se căsătoresc în vederea împlinirii lor în Hristos Mântuitorul lumii (Ioan 4, 42) și al lor și al tuturor”. La tragediile prin care trec acum familiile din lume, prin migrație și celelalte provocări, autorul răspunde cu chemarea de a-L avea pe Duhul Sfânt călăuzitor și luminător. Volumul se încheie cu îndemnul autorului la rugăciune zilnică și cu un cuvânt către cititori, prin care îi cheamă să Îl primească pe Dumnezeu în viețile lor pentru a-i lumina.

Lucrarea „Mitropolitul Primat Ghenadie Petrescu Ctitor înnoitor al Mănăstirii Căldărușani” a apărut recent la Editura Basilica a Patriarhiei Române.
Volumul prezintă cele mai importante inițiative și realizări ale Mitropolitului Ghenadie, în timpul în care a fost stareț la Mănăstirea Căldărușani (1905-1908).
De asemenea, lucrarea aduce la lumină pinacoteca Mănăstirii Căldărușani, care conține obiecte de artă și de cult ce au aparținut Mitropolitului Ghenadie, dar și documente de arhivă.
Autorul cărții, părintele Florin Șerbănescu, motivează apariția acestei lucrări în anul centenar al Marii Uniri, prin faptul că „în data de 31 august, Biserica Orodoxă Română comemorează 100 de ani de la trecerea la Domnul a mitropolitului primat Ghenadie Petrescu, una dintre cele mai luminoase figuri între ierarhii români de la sfârșitul secolului al XIX-lea”.
Lucrarea poate fi achiziţionată prin intermediul site-ului Librăriei Cărților Bisericești, prin comandă la tipografia@patriarhia.ro, editura@patriarhia.ro sau la numărul de telefon 021.335.21.28.

Lansarea de carte Părinții mei duhovnicești – mărturii și trăiri scrisă de părintele ierod. Iustinian Stoica din Muntele Athos a avut loc marți, 9 octombrie 2018, în cadrul Serilor culturale ale muzeului Mitropoliei Clujului.
La eveniment au fost prezenți Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului; Preasfințitul Părinte Vasile Someșanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, precum și alți oameni de cultură.
În deschidere, Mitropolitul Andrei a evidențiat personalitatea celor doi mari duhovnici contemporani: Părintele Arsenie Papacioc și Părintele Petroniu Tănase.
De asemenea, au luat cuvântul duhovnicul Mănăstirii Florești, protos. Visarion Pașca, doamna Georgeta Bidilică-Vasilache, pr. Ioan Tănase Chiș și autorul cărții, părintele ierod. Iustinian Stoica.
Moderatorul evenimentului a fost consilierul cultural al eparhiei, pr. Bogdan Ivanov.
În încheierea seratei, Grupul „Sfântul Ioan Damaschin”, dirijat de lect. Sorin Albu a susținut un recital de muzică psaltică, informează Mitropolia Clujului pe site-ul oficial.

Volumul „Misiunea Bisericii Ortodoxe Române în cadrul Episcopiei Hotinului (1923-1944)”, de Petru Ciobanu, a apărut la Editura „Renaşterea”, în Colecţia „Pastoralia”, coordonată de arhim. Teofil Tia, cadru didactic al Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.
La Editura „Renaşterea” a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a apărut recent volumul „Misiunea Bisericii Ortodoxe Române în cadrul Episcopiei Hotinului (1923-1944)”, de Petru Ciobanu, în cadrul Colecţiei „Pastoralia”.
„Biserica Ortodoxă Română are eparhii şi în Basarabia, reactivate după 1989. În perioada interbelică, acestea au desfăşurat o bogată activitate pastorală şi misionară, fiind conduse de ierarhi luminaţi. Actuala episcopie de Bălţi este fosta episcopie a Hotinului. Acesteia i-a dedicat o monografie părintele Petru Ciobanu, publicată recent la editura «Renaşterea» cu titlul: «Misiunea Bisericii Ortodoxe Române în cadrul Episcopiei Hotinului (1923-1944)». Volumul a apărut în colecţia «Pastoralia», coordonată de pr. arhim. Teofil Tia de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca”, conform directorului Editurii “Renaşterea”, pr. Cătălin Pălimaru.
„Prezentul volum este rodul unei munci îndelungate, consistente, bine calibrate și inteligent vertebrate, al unei cercetări asidue, profesioniste, de mare profunzime istorico-misiologică, cu «respirație» amplă și relevanță națională și europeană. Autorul, Doctor în Teologie, preot, istoric și pasionat om de studiu, demonstrează o dexteritate uluitoare în recuperarea, selecția și interpretarea materialului informativ relevant pentru contemporaneitate. El a investit enorm efort în aducerea la lumina tiparului a unor informații deosebit de prețioase, «blocate» prin arhive”, conform arhim. Teofil Tia, coordonatorul Colecţiei „Pastoralia”, cadru didactic al Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.
„Lectura volumului este fascinantă, odihnitoare, iluminatoare. Călătorind prin trecutul minunat al Hotinului, adevărat tărâm de basm, descoperi – încă o dată – unitatea ontologică a neamului nostru, interacțiunile constructive dintre românii din diferite ținuturi, împletirile dintre fibrele cele mai intime ale românilor de pretutindeni, fie ei moldoveni, basarabeni, bucovineni, transilvăneni etc. Suferințele locuitorilor acestor ținuturi înduioșează și zbuciumul ființei lor pentru credință și libertate ne responsabilizează, pe noi, pe toți cei care ne dorim un viitor comun, întru credință în Dumnezeu, libertate, pace și armonie deplină”, conform arhim. Teofil Tia.
"Ortodoxia este taina a Iconomiei div

La Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a apărut volumul Sfântul Ciprian al Cartaginei, Texte alese, informează Sectorul Cultural și Comunicații Media.
Cartea reunește citate din operele Sfântului Ciprian al Cartaginei, selecția acestora, introducerea și comentariile fiind realizate de Părintele Adrian Agachi.
„Opera Sfântului Ciprian este mai actuală ca oricând și merită o atenție sporită. Ne dorim ca acest florilegiu al scrierilor sale să constituie un sprijin util atât pentru credincioșii care doresc să cunoască mai bine opera sa, cât și pentru teologii și profesorii care cercetează amănunțit contribuția sa teologică”, menţionează părintele Adrian Agachi în Introducerea volumului.
Lucrarea poate fi achiziționată din magazinele Serviciului Colportaj al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Scara Sfântului Ioan – unul dintre tratatele ascetice răsăritene cele mai prețuite – rezumă experiența Părinților pustiului egiptean și spiritualitatea monahismului palestinian (sfinții Dorotei de Gaza, Varsanufie și Ioan).
Scrierea este împărțită în 30 de secțiuni, tratând alternativ despre patimi și virtuți, între care cea mai importantă, subliniază Scărarul, este dragostea (agape), reprezentând treptele unei scări către rai, o scară a dumnezeiescului urcuș pe care urcă, înfruntând pericole la tot pasul, cei care vor să-și închine viața întru totul lui Dumnezeu.
Adresat în principal monahilor, dar și tuturor creștinilor, Scara ne reamintește că omul este o făptură teocentrică și că sfințenia este adevărata „împlinire a umanului” (Nichifor Crainic), Scara fiindu-ne un neprețuit îndrumar în acest efort de a ne împlini vocația. Acest tratat ascetic a marcat întreaga tradiție monahală răsăriteană și, în mod deosebit, monahismul athonit.
Volumul semnalat astăzi a apărut la Editura Cuvântul Vieții și reprezintă o traducere a Scării Sfântului Ioan rămasă aproape 60 de ani în manuscris.
Întrucât acest proiect este o reușită, Editura adresează mulțumiri Părintelui Ignatie Grecu, monah la mănăstirea Cernica, unul dintre ucenicii Părintelui Benedict Ghiuș, care a descoperit în biblioteca mănăstirii un exemplar dactilografiat al traducerii realizate de mitropolitul Tit Simedrea și revizuite de Părintele Benedict.
Lucrarea poate fi achiziționată de la magazinele Librăriei Cărților Bisericești și ale Serviciului Colportaj al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Editura Basilica a publicat volumul „Pecetea prezenței lui Hristos în inima omului”, de Arhim. Zaharia Zaharou.
Lucrarea apare printr-o colaborare dintre Editurile Patriarhiei Române și Mănăstirea din Tolleshunt Knights, deținătoarea drepturilor de autor.
Traducerea a fost realizată, după originalul în limba greacă, de Monahiile Tecla și Porfiria de la Mănăstirea Essex. Au fost luate în considerare și modificările apărute la traducerea în engleză, precizează traducătoarele.
Cele cinci capitole ale volumului vorbesc despre:
Vederea duhovniceascăCuvântul lui Dumnezeu și slujirea dumnezeiascăDarul preoțieiCalea monahalăLepădarea înțelepciunii
„Atunci când urmăm lui Hristos, singura noastră grijă este să-i fim bineplăcuți și în tot ceea ce facem să-I aducem mulțumire. Însă, mai întâi, trebuie să stabilim o legătură autentică cu El, cultivând în noi smerenia vameșului și pocăința nestrămutată a fiului risipitor. Dumnezeu l-a zidit pe om în așa fel încât acesta să-și afle împlinirea și desăvârșirea în legătura sa unică și personală cu Ziditorul său”, scrie Părintele Zaharia Zaharou.
Arhimandritul Zaharia Zaharou este originar din Cipru. A părăsit ţara natală pentru a studia în Londra.
Înainte de încheierea studiilor a devenit apropiat al Cuviosului Sofronie și al Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” și în cele din urmă a ales să abandoneze studiile în chimie, preferând să răspundă chemării lui Dumnezeu prin urmarea căii monahale.
În 1958 a ctitorit Mănăstirea din Tolleshunt Knights. În 1965, aşezământul monahal a trecut sub omoforul Patriarhiei Ecumenice, devenind mănăstire patriarhală; mai târziu, ea va primi şi titlul de stavropighie.
Volumul de față poate fi poate fi achiziţionat prin intermediul site-ului Librăriei Cărților Bisericești, prin comandă la tipografia@patriarhia.ro, editura@patriarhia.ro sau la numărul de telefon 021.335.21.28.

Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a lansat recent un calendar ce conţine texte din cărţile scrise de părintele ieromonah Arsenie Boca. Apariţia editorială poartă titlul Învățături ale Părintelui Arsenie Boca pentru fiecare zi şi cuprinde fragmente din cele patru scrieri autentice ale marelui duhovnic din Transilvania:Cărarea Împărăției,Cuvinte vii,Scrieri inedite șiPractica vieții monahale.Calendarul aduce, astfel, mai aproape de credincioşi opera părintelui Arsenie Boca, învăţăturile duhovniceşti din scrierile sale, sintetizate în texte aşezate pe fiecare filă.

Calendarul face parte din publicaţiile Editurii „Andreiana” menite să readucă în actualitate operele marilor teologi români sau ale marilor duhovnici din ţara noastră.

Pe lângă textele extrase din scrierile părintelui Arsenie Boca, calendarul mai cuprinde și schițe*(desene)*inedite realizate de cunoscutul duhovnic, care a fost şi pictor bisericesc.*

Editura Cuvântul Vieții publică „Sfântul Ioan Casian – Texte alese” volumul 1 cu texte selecționate de Preotul Adrian Agachi.

Antologia este alcătuită din texte, care răspund la întrebări actuale, ale Sfântului Ioan Casian. Fragmentele sunt însoțite de comentarii ale autorului ediției care îl ajută pe cititor să înțeleagă mai bine anumite pasaje.

Prefața este semnată de Preotul Tudor Ciocan.

„În întreg volumul sunt demne de subliniat și comentariile făcute de autorul selecției, părintele Adrian Agachi, ajutând cititorul să ajungă la adevăratul înțeles al textelor citate”, se arată în prefața ediției.

Cartea are 166 de pagini, cuprinde 25 de capitole și o prefață.

Volumul poate fi achiziționat de la Librăria Cărților Bisericești.

Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a publicat în premieră primele scrieri ale Fericitului Augustin despre Facerea Lumii, intitulate „Despre Geneză împotriva maniheilor” și „Despre Geneză în sens literal, o carte neterminată”.

„Volumul de față oferă în premieră publicului român traducerea primelor două piese din dosarul cosmologic augustinian. Deși ele reflectă stadiul inițial al doctrinei creației, importanța lor poate fi substanțială”, se arată în nota editorială.

Volumul, cu un total de 257 de pagini, prezintă argumente Fericitului Augustin cu privire la motivațiile Facerii, dar și comentarii și note explicative cu privire la conținutul celor două cărți.

Lucrarea poate fi achiziționată prin intermediul site-ului Librăriei Cărților Bisericești –cartibisericesti.ro, prin comandă la tipografia@patriarhia.ro, editura@patriarhia.ro sau la numărul de telefon 021.335.21.28

Cum se rugau sfinții isihaști? O analiză accesibilă apărută la Editura Cuvântul!

Diac. Dr. Florin-Ciprian Petre a publicat, la Editura Cuvântul Vieții, lucrarea „Cum se rugau sfinții isihaști?”, un volum accesibil celor care vor să afle mai multe privind istoria și practica rugăciunii isihaste.

Volumul reprezintă o adaptare în limba română a dizertației cu care diaconul Florin Petre de la Biroul de Presă al Patriarhiei Române, și-a finalizat studiile de masterat în domeniul teologiei la Universitatea din Strasbourg.

„Intitulată sugestiv, dar și provocator, «Cum se rugau sfinții isihaști?», cartea de față, scrisă într-un limbaj teologic clar, elegant și atrăgător pentru cititorul zilelor noastre pune în atenția acestuia metodele de rugăciune ale celor mai cunoscuți sfinți isihaști care au scris despre rugăciunea neîncetată: Sfinții Simeon Noul Teolog, Nichifor din Singurătate, Grigorie Sinaitul și Grigorie Palama”, scrie pr. Ștefan Zară, în Cuvântul înainte.

Răspunsul la întrebările esențiale privind relația suflet-trup din perspectiva practicării rugăciunii isihaste este una dintre țintele acestei cercetări.

„Vom încerca să înțelegem modul în care această relație se traduce prin recursul la metoda psihofizică în practica rugăciunii și dacă aceasta este obligatorie pentru neofiții isihaști sau dacă se constituie, de asemenea, ca un bun instrument duhovnicesc și pentru cei care au atins deja un înalt nivel al experienței spirituale”, anunță autorul în Introducere.

Lucrarea poate fi achiziționată prin intermediul site-ului Librăriei Cărților Bisericești:*cartibisericesti.ro, prin comandă la*tipografia@patriarhia.ro,*editura@patriarhia.ro *sau la numărul de telefon 021.335.21.28

Editura Cuvântul Vieții a publicat recent un „Florilegiu patristic despre Rugăciunea Tatăl nostru”. Cartea este semnată de Preotul Adrian Agachi.

Autorul a selectat explicații ale Sfinților Părinți pentru fiecare verset și fiecare cuvânt al rugăciunii.

„Textele cuprinse în acest volum se adresează, așadar, tuturor celor care doresc să înțeleagă tainele adânci ale Rugăciunii Domnești, așa cum a mai fost ea numită”, se arată în introducerea lucrării.

„Tatăl nostru” este singura rugăciune lăsată de Mântuitorul Hristos. Aceasta reprezintă modul de adresare al oamenilor către Dumnezeu Tatăl.

„Prin Tatăl nostru se deschide întregului univers o poartă către ceruri, o cale spre adâncirea a ceea ce înseamnă lucrarea dumnezeiască în veșnicie și în lume și, fără îndoială, avem de-a face aici cu o revelare nu doar a ceea ce ar trebui să cerem de la Dumnezeu ci și în privința a ceea ce Dumnezeu își dorește de la fiecare dintre noi”, menționează autorul despre Rugăciunea Domnească.

Cartea începe cu un prim capitol care ajută cititorul să înțeleagă mai bine studiul asupra Rugăciunii Tatăl Nostru, și continuă cu 9 capitole în care este explicată întreaga rugăciune.

Lucrarea poate fi achiziționată prin intermediul site-ului Librăriei Cărților Bisericești: cartibisericesti.ro, prin comandă la tipografia@patriarhia.ro, editura@patriarhia.ro sau la numărul de telefon 021.335.21.28.

Citită recent cu mult folos: schimarhimandrit Gabriel Bunge - Evagrie Ponticul față cu Ortodoxia — apologie și istorie

https://www.egumenita.ro/admin/uploa...b665-thumb.jpg

La capătul a o jumătate de veac de studii aprofundate și numeroase publicații tematice (traduse în românește la Editura Deisis) dedicate monahismului antic și mai ales inegalabilului analist și sistematizator al spiritualității acestuia care este avva Evagrie Ponticul (345–399), schimarhimandritul Gabriel Bunge abordează într-o amplă trilogie controversata chestiune a ortodoxiei sale. Pe fundalul disputelor stârnite în secolul VI de monahi neo-origeniști din Palestina, Evagrie, campion al Ortodoxiei trinitare antiariene în secolul IV, a sfârșit prin a fi condamnat în 553–554 ca origenist de împăratul Iustinian și de patriarhul Eutychios (nu și de Sinodul V Ecumenic în ale cărui acte numele său e absent).
Urmărind constituirea și transmiterea imaginii „avvei” din Kellia de-a lungul istoriei Bisericii, într-un prim volum (apărut în 2022 și tradus aici) părintele Gabriel oferă apologia persoanei lui Evagrie Ponticul. Exceptând câțiva autori din secolele VI–VII, care-l demonizează, pentru majoritatea strivitoare monahul pontic este Evagrie „înțeleptul” (Palladios, Nicodim Aghioritul care-l include în Philokalia, 1782), „sfântul”, ba chiar „divinul Evagrie”. Coleg de studii la Antiohia cu viitorul Ioan Hrisostom, hirotesit citeț de Vasile cel Mare, Evagrie a fost, înainte de a deveni monah în Egipt, arhidiaconul lui Grigorie Teologhisitorul. Departe de orice heterodoxie, Evagrie Ponticul trebuie privit pe drept cuvânt (cum a subliniat recent și Cl. Moreschini) ca făcând parte din galeria emblematică a Părinților Capadocieni, fondatorii Ortodoxiei Bisericii lui Hristos.
În alte două volume cu caracter doctrinar (în curs de traducere) părintele Gabriel demontează sistematic acuzațiile formulate în secolul VI și de savanții moderni potrivit cărora Evagrie că ar fi susținut o hristologie heterodoxă (2023), precum și preexistența sufletelor și apocatastaza universală a ființelor raționale (2024), echivalând cu o reducere a creștinismului la platonism.

https://edituradeisis.ro/magazin/eva...ie-si-istorie/