marius, eu chiar vreau sa inteleg optica ta, altfel nu intrebam. dar, vezi tu, ca te contrazici, in fapt, si nu mi-ai raspuns punctual la intrebarea cu partea insorita/ intunecata.

Intre mine si EL
Mâncând, crezui ca te supar cu lacomia
Si-mi pedepsii în ajunari pacatosul pântec.
Pe urma, ca nu-ti place jocul, bucuria:
M-am cernit si-am sugrumat orice cântec.
Tu însa, neîntrerupta Bucurie si Festine,
Tu, Domnul marelui praznic al vietii, ne dai povata:
CINE NU OSPATEAZA SINGUR, CI NECONTENIT IMPREUNA CU TINE,
TRANSFIGUREAZA ORICE IMBUCATURA IN ADEVARATA VIATA!!!

Cum trece roua
de C.I.

Cum trece roua,
sorbita-n crin,
cum zboara norii
si altii vin,
cum piere-un sunet
pe-aripi de vant,
asa trec toate
pe-acest pamant.
Cu cat in lume
aduni comori,
cu cat vrei slava
si strangi splendori,
cu cat in viata
ai tot ce-ai vrea,
cu-atat plecarea
e si mai grea.
Fiori si patimi
si trai slavit,
au toate-o cale
si un sfarsit.
Caci toti pleca-vom,
lasand ce-am strins;
dar unii-n pace
iar altii-n plans.

cred ca asta a vrut sa spuna bmd:rolleyes:

Nu stiu ce doresti Mirela! Vrei o spovedanie a mea pe forum? Eram bine situat, de mine depindeau oameni, aveam ce-mi doream (aproape). Acum nu le mai am pe toate acestea. Sint un nimenea, depind de bunovaointa altora, nu-mi pot permite f. multe. In acceptia lumeasca la inceput eram pe partea insorita iar acum nu mai sint!
Am pierdut tot dar..... am cistigat credinta!
Sa nu crezi ca merg de necaz la biserica sau cer sa ma ridice Dumnezeu intre "alesi" ! NU!
Am gasit drumul. Abia acum in noroi am inceput sa inteleg. Toate sint teorii cind nu treci prin ele Mirela. Cum sa-ti inchipui cum este sa primesti bice pe trupul gol daca tu faci parte din cei cu biciu? Daca tu nu le-ai primit niciodata? Desigur prin cultura stii ca terminatile nervoase de la nivelu epidermei bla bla bla....
Caci toti pleca-vom,
lasand ce-am strins;
dar unii-n pace
iar altii-n plans.
Exact in ceea ce priveste despartirea de lume.

Frumoase versuri, Jenica, pentru care iti multumesc. Iti multumesc si tie, Marius, pentru mesaj, si stai linistit ca nu vreau sa te spovedesti pe forum, dar speram sa sesizezi diferenta de nuanta.

Fratilor, eu totusi continui sa cred ca pot sa existe bogati care sa plece in pace, la fel de bine cum pot sa existe saraci care sa plece-n plans.

A nu iti lega sufletul de cele lumesti este una, iar a dispretui ceea ce Dumnezeu ti-a dat (sau nu!) este cu totul altceva. Deci, dreapta socoteala mai inainte de toate. Doamne ajuta!

Si cum ar trebui sa fac acest lucru?
Chiar daca m-am adresat la persoana a doua si te-ai simtit vizata, am vorbit de fapt din propria experienta. Dealtfel mai sunt si altii, care considera ca timpul nu trebuie pierdut, ceea ce ma bucura. Evident, la varsta ta si eu am pierdut timpul, deci departe de mine gandul de a te atinge cu cuvintele mele. De fapt am marcat momentul, cand incepi sa nu mai pierzi timpul si anume atunci cand Dumnezeu iti permite sa-ti vezi greselile (si aici am vorbit in general, nu despre tine Mirela).
Dealtfel apropierea nu o face cel ce scrie, ci cel care citeste. Cum as putea eu sa ma apropii de titi cei care citesc? In schimb se pot apropia cei care adera la idee.

:)Acum in scurt timp o sa ne convingem fiecare daca am avut sau nu dreptate. Pacat ca-i prea tirziu sa mai putem repara ceva...........

Cred ca esti prea critic...a fost, nu va mai fi, te-ai spovedit...D-zeu te-a iertat, nu iti tine sufletul pustiit de deznadejde. Bucura-te de viata si mergi inainte bogat sau sarac. De esti bogat ai sa stii acum sa ajuti financiar si pe altii de esti sarac...doar ajutor duhovnicesc si gata. ZNu bogatia te-a ranit pe tine ci lipsa de credinta. Acum esti pe picioare si mergi inainte nu iti mai plange de mila ca timpul nu asteapta. Moartea trebuie sa ne gaseasca "ridicati"

draga anca, stiu ca ai vorbit in general si nu m-am simtit vizata. si eu tot in general am vorbit si am incercat sa iti explic ideea mea. acuma, stii tu mai bine daca te-ai simtit cu musca pe caciula sau nu. iar sfaturi eu nu indraznesc sa-ti dau.

Parca zicea cineva ceva de dreptatea omeneasca, ca o carpa lepadata...

Eu zic sa lasam ipocrizia la o parte, si pesimismul de asemenea. Sa incercam sa avem Credinta, Nadejde si Dragoste. Macar un pic, cat un graunte de mustar. :)