Nu,dimpotriva,am amintiri frumoase legate de Craciun din vremea copilariei :1: Deci in niciun caz motivul nu e cel presupus de tine mai sus.

1. Nu am afirmat asta. In fond nici nu ma intereseaza.
2. Daca sustii (si pe buna dreptate) ca nu stiti viata mea,incercarile etc. atunci la ce ma mai criticati?? Ea a aruncat cu noroi,eu am tinut problema in limita decentei si a unei comunicari civilizate. Mi-am exprimat parerile,atata tot.

Dar cum e?

Chiar nu e vorba de asta,nu am nicio frustrare,nu ma macina si nu ma roade nimic. Traiesc in prezent,nu in trecut! Crezi ca nu am altceva mai bun de facut in viata decat sa ma smiorcai?

Vezi,aici gresesti. De ce te ascunzi de adevar? Imi place ca esti o fire optimista,speri si visezi la mai bine,dar nu privi numai in fata,mai uita-te si-n stanga si-n dreapta. Viata nu e roz! Asta e realitatea,fie ca o accepti sau nu!

Pai din generatia asta fac (sau am facut) si eu parte. De ce sa nu spun lucrurilor pe nume? Asta e realitatea Ana. Daca asta e viata tinerilor,fetele doar asta au in cap,baietii la fel,de ce vrei sa te minti ca i-ar face mai fericiti sau i-ar incanta cine stie cat un amarat de pom cu globulete si instalatie in el?? Pot sa jur ca 80% din tineri prefera in locul bradului discoteca,tigarile,bautura + alte lucruri de care nu mai vreau sa amintesc. Asta e ADEVARUL!

Stii... eu sunt ceva mai direct. Nu stiu de ce vezi in asta un defect. Cum vrei s-o spun? Sa ma exprim mai bine prin pilde si ghicitori? Imi pare rau,nu am fost niciodata un bun narator!

ce inocenta vezi tu in alcool,sex,tigari,droguri si alte asemenea?? Stii ca nu poti sluji la doi stapani! Ei deja si l-au ales! Ori se reprofileaza,ori... Ca de combinat nu merge,nu sunt compatibile una cu alta!



Si in final: eu spuneam ca am altele pe cap acum,alte griji si alte prioritati decat sa impodobesc un brad. oate o s-o fac cand o sa am nevasta,copii... Dar pana atunci pt. cine? Pentru pisica cu care stau? :1:

Un articol frumos despre legendele bradului de Craciun - numai pentru cine doreste - pe mine m-au bucurat si de aceea le-am postat, in speranta ca si altii se vor bucura (cu mentiunea ca nu doresc sa convertesc pe nimeni sa isi cumpere brad):

Cu mult timp inaintea crestinitatii, pomii si plantele care ramaneau verzi peste iarna, aveau o semnificatie speciala. Oamenii obisnuiau sa atarne crengi deasupra usilor si ferestrelor, pentru a-i feri de spiritele rele, vrajitoare, fantasme si boli.

Despre originea bradului de Craciun, circula mai multe legende. [1] Una din ele este legata de sfantul Bonifaciu, calugarul anglican care a randuit biserica crestina in Franta si Germania. Intr-o buna zi, el a dat peste un grup de pagani adunati in jurul unui stejar falnic, pregatindu-se sa aduca drept jertfa un copil zeului Thor. Pentru a salva viata copilului, Bonifaciu a pravalit stejarul la pamant cu o lovitura naprasnica de pumn. In locul acestuia a rasarit un bradut. Sfantul a grait catre pagani, spunandu-le ca bradutul este Pomul Vietii, inchipuind viata vesnica a lui Iisus Hristos.

[2] O alta legenda povesteste despre un padurar sarac care, in ajunul Craciunului, a dat peste un copil pierdut si infometat. Cu toate ca era foarte sarac, padurarul i-a potolit foamea si i-a oferit adapost peste noapte. A doua zi cand s-a trezit, padurarul a gasit in usa colibei un pom minunat, cu ramurile scanteietoare. Baietasul infometat era, in realitate, copilul Iisus, iar pomul era rasplata data padurarului pentru fapta sa buna.

[3] O a treia legenda spune ca Martin Luther, intemeietorul credintei protestante, se plimba printr-o padure, in ajunul Craciunului. In timp ce se plimba, a fost uimit de frumusetea puzderiei de stele, ale caror luminite sclipeau printre crengile brazilor. Atat de fermecat a fost de privelistea minunata, incat a taiat un bradut si l-a adus acasa, pentru familia lui. Pentru a sugera sclipirea stelelor, a atarnat lumanari de crengile bradutului.

[4] Altii sustin ca bradul de Craciun si-ar avea originea intr-o piesa medievala de teatru care evoca Paradisul. In Evul Mediu, majoritatea oamenilor nu stiau sa citeasca, si micile scenete de teatru erau mijlocul de propovaduire a invataturilor Bibliei. Piesa evocand Paradisul, care infatisa crearea omului si alungarea lui Adam si a Evei din Rai, se juca in fiecare an pe 24 decembrie, adica in plina iarna, ceea ce ridica o mica problema. Era nevoie de un pom cu mere, dar iarna merii nu dau fructe, asa incat se recurgea la o solutie de schimb. In locul lor se foloseau brazi, de crengile carora se atarnau mere.

[5] Mai exista o alta legenda care povesteste ca in secolul al VII-lea, un calugar din Devonshire a venit in Germania pentru a raspandi cuvantul Domnului. Se zice ca acesta s-a folosit de forma triunghiulara a bradului pentru a simboliza Sfanta Treime. In Europa in secolul al XII-lea, de Craciun, bradul era atarnat de tavan cu varful in jos.

Dar cea mai frumoasa dintre legende este [6] legenda populara romaneasca care poveste ca "demult, tare demult, cand picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai paseau pe acest pamant, s-a iscat din senin o furtuna, cum nu se mai pomenise. Grindina era cat oul de porumbel, vantul smulgea pietrele din loc, iar cerul se intunecase ca la venirea noptii, macar ca era miez de zi.

Iisus Hristos si Sfantul Petre tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei paduri si au cerut adapost copacilor, care insa se ascundeau, care mai de care mai zgribuliti si mai infricosati. Mandrii stejari si fagi nu au vrut sa-i primeasca la adapostul lor, pentru ca abia isi puteau pazi frunzisul bogat de urgia cerurilor - unde sa-i mai adaposteasca si pe cei doi calatori? Merii si perii au spus ca trebuie sa-si apere fructele, salciile si plopii s-au facut ca nu-i baga in seama si au tacut.

Dintre toti, doar bradul s-a invoit sa le ofere adapost. El a spus: Fructe mandre pe care sa le apar nu am, frunzisul meu e facut din ace ascutite care nu se tem de grindina, oamenii ma ocolesc si ma socotesc nefolositor, dar daca vreti sa-mi cinstiti acoperamantul cu prezenta voastra, eu va voi primi cum voi sti mai bine si am sa invelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese.

Zis si facut. Domnul Iisus si Petre au fost paziti cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic. Apoi, furtuna s-a oprit, iar soarele a rasarit din nou, mandru pe cer.

Atunci, iesind din adapostul cetinei, Iisus cuvanta astfel catre brad: Dintre toti copacii, tu, bradule, ai fost cel mai vrednic, iar eu, prin voia Tatalui Meu, te voi rasplati. Fie ca de azi inainte, iarna, tu sa nu-ti mai lepezi frunzisul ca ceilalti copaci, ci sa-l pastrezi vesnic. Apoi, fie ca acele tale intepatoare sa capete o mireasma care sa-i bucure pe oameni, sa le dea putere si sa le vindece bolile, astfel incat ei sa te pretuiasca cum se cuvine. Cat despre lipsa ta de rod, fie ca in miez de iarna, cand toate fructele pamantului se vor fi terminat, oamenii sa te impodobeasca si sa puna pe ramurile tale toate bunatatile, iar atunci cand se vor strange in jurul tau, ei sa se gandeasca la Mine, pentru ca tu esti copacul cel mai drag Mie.

Numai ce zise acestea si Cel Sfant disparu, impreuna cu Petre, intr-o geana de lumina. A ramas in padure insa bradul cel falnic, cu darurile sale nemuritoare, precum si aceasta poveste murmurata de frunzisul copacilor, infiorati de minunea dumnezeiasca".
.................................................. .................................................. ...............................................
Insa indiferent de ce au spus si vor spune unii sau altii despre originea sa, bradul ramane piesa centrala a Sarbatorilor, despre care se pot istorisi nenumarate legende...

http://www.carpinet.net/dblog/articolo.asp?articolo=391

@glykys,crestinismul nu e bazat pe legende si povesti :p

Raoul, cu tine nu ma cert si pace.:25:

Daca citesti cu atentie ce ti-am scris, ai sa vezi ca ti-am spus deja cum e.

Nu ma ascund de niciun adevar. Am spus doar ca stilul de viata al adolescentilor e un subiect diferit de ce se discuta aici. Atata tot.


Nu e vorba de niciun pom. Eu vorbesc romaneste si tu ma intelegi in ungureste. Am spus ca problema e pusa gresit, blamand adolescentii pentru felul in care gandesc si traiesc, dar nimeni nu isi pune problema de unde li se trage asta, ca nu a venit asa, de la sine putere. Mi se pare gresit sa identifici o problema si sa acuzi pe cine e la indemana, in loc sa gasesti sursa problemei si sa incepi sa lucrezi de acolo. Atata tot. Dar asta e o alta discutie, dupa cum am spus si nu vreau sa fiu off-topic.


Eu vorbeam de inocenta copilariei. Stii ce e aia copilarie nu? E perioada aia in care nu stii ce e aia sex, droguri si alcool. De aia i se si spune "inocenta copilariei". Ma intelegi? Si vorbeam de TINE, personal, nu de pustii aia impotriva carora tu pari foarte pornit, cine stie de ce.

Ar trebui sa urmez modelul tau, pentru ca e frustrant sa explic acelasi lucru de n ori si sa fiu inteleasa in toate modurile, in afara de cel corect. Desi eu nu ma cert cu Raoul, ci incerc sa rezonez cu el. In van, din pacate.

Sunteti colegele mele de forum,si sunteti fete minunate amandoua. Imi cer scuze,nu vreau sa pornesc cearta sau discutii vesnic contradictorii,mi-am expus doar punctul de vedere. Ca am un fel mai "ciudat" de a ma exprima... asta e alta poveste. Sunt convins insa ca ati inceles ce am vrut sa spun,cel putin partial. Tot ce vreau este sa nu ne intepenim in idei fixiste,sa avem o mentalitate deschisa,flexibila,si realista,care din pacate lipseste la multi.

@glykys,de exemplu tu te-ai suparat degeaba. Atat eu cat si altii am cerut dovezi cum ca bradul ce Craciun are vreo legatura cu crestinismul,in afara de basme si povesti (care nu le mai crede niciun copil de 10 ani - iarasi cer sa fim realisti!). Insa raspunsuri doar pe "aratura". Imi cer scuze daca v-am necajit sau v-am spulberat lumea de vis in care traiti cu realitatea cruda.

Chiar o sa caut un citat de-al parintelui Adrian din cartea sfintiei sale,in care pune foarte mult accentul pe realism!

Raoul, eu una nu m-am suparat pe tine, departe de mine asta, si pe nimeni de aici care a marturisit ca nu isi face brad, ca nu intelege semnificatia etc etc, doar ca m-a uimit foarte tare si m-a si amuzat pe alocuri. Nu o sa renunte nimeni la obiceiul de a-si face brad doar pentru ca sunt unii care nu gasesc nicio bucurie in asta, dupa cum cei care nu isi impodobesc brad din principiu nu vor renunta doar pentru ca altii il impodobesc.

Problema este una de perceptie. Tu zici ca aceia care fac brad sunt copii, prosti, nerealisti... Daca noi vedem in asta o bucurie, una chiar duhovniceasca, ce ai tu cu asta? E ca si cum ti-as zice eu: auzi, nu mai manca de Craciun cozonaci, carnati, caltabosi si nu mai bea bere si vin, fii realist, astea nu au nicio legatura cu Hristos! Ce, te simti mai aproape de El daca mananci o friptura?!

Uite, eu in fiecare an merg la biserica de Craciun cu toti ai casei, Il primim pe Hristos in suflete si fac si brad si fac si sarmale si ma bucur si daca ninge, pentru ca tot Domnul ne da si zapada, si brad, si bani de carne si putere sa pregatim mancare si bucurie. Si sunt sigura ca multi sunt in asentimentul meu.

Ideea e ca unii gasesc bucurii si in lucruri mari, si in lucruri marunte, ca si astea vin tot de la Domnul, iar credinta mea personala e ca daca nu stii sa te bucuri de lucrurile mici, nici de cele mari nu te poti bucura.

Sper ca ai inteles acum ce vrem sa spunem :). Sarbatori fericite, cu sau fara brad!

Nu stiu daca aici dar cred ca s-a mai discutat despre asta, nu cred ca povestea cu Mos Craciun este ok, este o deturnare de la adevaratul inteles al Craciunului si asteptarile legate de el, eu unul stiu ca o sa le spun de mici ca nu exista Mos Craciun. :)