![]() |
Citat:
Apoi dati doi teologi catolici care nu stiu ce spuneti ca sustin. Dar unul din ei, Martin Jugie, e chiar citat in aceasta problema restabilirea adevarului cu privire la Sf. Fotie si sinodul 879. El chiar aduce in lumina lucrarile celor ce au restabilit adevarul. Citez dintr-un ariticol o lucrare a lui: "În urma studiilor lui A . Lapôtre. F: Dvornik, V. Grumel, vezi M. Jugie, Le schisme byzantin. Aperçu historique et doctrinal, pp. 101-131, și L. Bréhier, Vie et mort de Byzance, p. 126, n. 3." V-a spus si dl. Mihnea adevarul, v-am dat si eu cateva surse. Pe site-ul greco-catolic nu am dat acest citat? http://www.profamilia.ro/istorie.asp?antev=23 "Fotie este readus în scaunul patriarhal și apoi recunoscut de Papa Ioan VIII, cu două condiții: să-și exprime în public regretele pentru faptele anterioare și să renunțe la orice activitate misionară în Bulgaria. Toate acestea Fotie le-a îndeplinit în conciliul din noiembrie 879/880, Papa trimițându-i însemnele demnității patriarhale (paliul, toiagul etc.). În desfășurarea acestui sinod s-a ridicat și problema adăugării lui "Filioque" la Simbolul credinței. Sinodalii, inclusiv delegații papali, au votat împotriva completării cu "și de la Fiul", lucru ce-l aprobă ulterior și Papa Ioan al VIII-lea." Am mai dat un site catolic care chiar spunea ca Sf. Fotie e sfant si pentru catolici, din cauza ca acesta e trecut intre sfinti oficial intr-o lista din secolul X (cred). Iar in link-ul de pe site-ul greco-catolic, am dat data trecuta de ce sunt neadevarate cele spuse despre sf. Fotie. Dar n-am stiu ca n-o sa citit si mai trebuie sa spun si de ce scrie ca BC si-a reconsiderat pozitia. Autorul greco-catolic spun e ca BC l-a reabilitat pe Sf. Fotie, dar ca el nu-l considera sfant. O sa dau eu citatele. Da, nu se pot copia, va trebui sa-l citit dvs., pag. 139. http://documente.bcucluj.ro/web/bibd...20_003_004.pdf |
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Catolicii recunosc ca ortodocsii se pot invrednici de miracole divine. Eu n-am sustinut niciodata ca ortodocsii n-ar "avea ceva". Dimpotriva, credem ca ei au foarte mult. Au succesiune apostolica, au Sfinte Taine, au sfinti si minuni, au posibilitatea mantuirii in numele Domnului nostru Iisus Hristos. |
Citat:
Chiar nu realizati că, din oricare interpretare istorica asupra Sinodului VIII, "sfantul" dumneavoastra iese îngrozitor de șifonat ? |
Citat:
Sau mai succinta aici: http://www.scribd.com/doc/48900/A-Ge...asarit-si-Apus Sfintenia sfantului nu e recunoscuta doar de oameni, pentru ca Dumnezeu i-a dezvalui sfintenia, fiind unul din sfintii cu sfinte moaste. Sfintele moaste ale Sfantului Fotie cel Mare se gasesc o parte la Manastirea Dionisu din muntele Athos. Vechile pareri catolice despre sfantul Fotie si sinodul din 879 se bazau pe neadevarurile a doi (teologi, nu stiu) catolici Baronius (1538-1607) și Hergenrother (care sunt amintiti si in articolul greco-catolic din perioada interbelica. In urma cercetarilor din perioada interbelica ale istoricilor si teologilor vestici (in acel link greco-catolic sunt amintiti 4-5 cercetatori) adevarul a iesit la iveala si nu a mia putut fi negat. Din cate imi amintesc asa s-a intamplat si cu decretele pseudo-isidoriene. In secolul XV unii catolici au observat anumite anacronisme. Apoi protestantii au evidentiat falsurile. Treptat au trebuit sa fie recunoscute si de teologii catolici, dar abia din sec. XIX nu le-au mai considerat adevarate. http://en.wikipedia.org/wiki/Pseudo-Isidore. In cazul Sf. Fotie Francis Dvornik si ceialti sunt cercetatori si teologi catolici. Citez din link-ul de pe scribd: "Alți istorici contemporani vorbesc și ei despre Fotie într-un mod asemănător celui al lui F. Dvornik. Astfel, în 1939, bizantinologul belgian H. Gregoire a propus la Academia de Arheologie din Atena, Grecia, o reexaminare fundamentală a operei lui Baronius,Annales Ecdesiastici. El a afirmat că Baronius utilizase izvoare eronate cu privire la schismă. Un alt teologși istoric romano-catolic, Yves M. J. Congar, acceptă de asemenea punctul de vedere al lui Dvornik." Francis Dvornik scrie: "Din fericire, în ultimii ani s-a adus mai multă lumină în problema istoriei zbuciumatului patriarh. Să reluăm pe scurt doar acele descoperiri care au fost acceptate până în prezent de lumea științifică, în primul rând, s-a dovedit că a doua schismă fotiană nu a existat niciodată. Patriarhul Fotie s-a împăcat pe deplinși în mod sincer cu papa Ioan al VIII- lea, iar sinodul din 879-880 a confirmat oficial această reconciliere. Fotie nu a mai fost niciodată excomunicat de papă. Dimpotrivă, când a fost depus de împăratul Leon al VI-lea din motive politice, papa Ștefan al VI-lea s-a ridicat în apărarea lui,și a intrat în relații cu succesorul acestuia, fratele mai tânăr al împăratului,Ștefan, numai după ce împăratul i-a trimis copia actului prin care Fotie renunța liber la scaunul patriarhal. Când a murit, Fotie se afla în comuniune cu Biserica Romei. S-a stabilit de asemenea că Biserica Romei era foarte conștientă de această reconciliere și că, până la sfârșitul secolului al XI-lea, cancelaria papală recunoștea oficial doar șapte Sinoade Ecumenice, refuzând deci să accepte așa-numitul Sinod al VIII-lea care l-a condamnat public pe Fotie în 869-870. Curia romană nu a uitat că hotărârile acestui sinod au fost anulate în 879-880, când a avut loc reconcilierea lui Fotie cu Roma, că această decizie a fost confirmată de Ioan al VIII-lea, nemaifiind niciodată revocată după aceea de papalitate. Sinodul care l-a condamnat pe Fotie și ale cărui hotărâri cu privire la patriarh au fost anulate zece ani mai târziu de un alt sinod acceptat de papă nu a fost numărat niciodată printre Sinoadele Ecumenice ale Bisericii Răsăritene.Și nu se poate găsi nici o hotărâre oficială a Bisericii Apusene care să dispună includerea acestui sinod printre Sinoadele Ecumenice. Sinodul acesta își datorează cinstea nemeritată de a fi considerat al VIII-lea Sinod Ecumenic unei greșeli ciudate a canoniștilor apuseni din secolul al XI-lea, care au găsit actele sinodului în arhivele de la Lateran și au fost încântați să citească în ele o hotărâre ce le interzicea laicilor să se amestece în alegerea episcopilor. Au fost atât de încântați de descoperire, încât nu numai că au uitat faptul că acest sinod fusese anulat, dar au susținut chiar că a fost unul dintre marile sinoade ale creștinismului, în acel moment, cum era firesc, s-a tras concluzia că întreaga istorie a patriarhului Fotie a fost înțeleasă greșit, în spațiul creștinismului apusean s-a născut o legendă fotiană, susținută de actele unui sinod ecumenic și care, prin urmare, trebuia crezută fără ezitare. Legenda s-a dezvoltat în Evul Mediu și a fost sistematizată în secolul al XVII-lea de primul istoric bisericesc modern, cardinalul Baronius. Acestea sunt noile descoperiri cu privire la istoria patriarhului Fotie acceptate până în prezent într-o anumită măsură de specialiști. Natural, noile puncte de vedere distrug tot ceea ce a creat Evul Mediu. Dacă privim istoria „părintelui schismei” din această perspectivă, firește, clădirea impozantă ridicată de cardinalul Baronius în secolul al XVII-leași refăcută atât de admirabil de cardinalul Hergenrother în secolul al XlX-lea se fisurează și se prăbușește sub ochii noștri. Istoria marelui grec trebuie rescrisă." Tot el: "Încă o dată vom fi liberi să recunoaștem în Fotie un mare om al Bisericii, un umanist cultivat și un creștin autentic, suficient de generos pentru a-și ierta dușmani iși pentru a face primul pas spre reconciliere. Ca om de litere și erudit, Fotie a fost întotdeauna clasat de specialiștii care i-au studiat opera printre cei dintâi; în această privință numele lui a impus întotdeauna respect, după cum au depus mărturie în unanimitate contemporanii lui, prietenii și dușmanii deopotrivă. Specialiștii familiarizați cu lucrările lui literare nu erau dispuși să creadă toate poveștile invocate de adversari împotriva sa; ei și-au ascultat instinctul de cercetător, care i-a făcut să sesizeze că nu se putea concepe ca un om care își petrecuse cei mai frumoși ani printre cărți, în compania celor mai de seamă reprezentanți ai perioadei clasiceși în contact permanent cu mulți discipoli devotați, să se coboare la o asemenea josnicie și ambiție mărginită, după cum îi imputau adversarii lui; flerul lor i-a determinat să cinstească pe eruditul carea jucat un rol important în transmiterea culturii elenistice către posteritate." Francis Dvornik a fost un istoric romano-catolic ceh. Cum stim in aceste momente Cehia are printre cele mai mari procente de atei. Oare are legatura si cu dezvaluirile cerecetatorului ceh, legate de eroare facuta de BC atatea secole? |
Citat:
Citat:
Evident ca nu le stiu pe toate, stiu foarte putine, dar ce stiu stiu, de ca sa mint. Am mia spus ca am intrat pe forumul catolic sa vad care este conceptia si parerea catolcilor. Cand am intrat nu stiam prea multe despre Filioque, de exemplu, dar acum pot spune ca stiu destul de multe. Citat:
Citat:
Citat:
Asadar, daca si ereticii si altii au minuni, ce rost au acestea? De exemplu cand a fost problema cu arienii. Ortodocsii au condamnat arianismul, si cand privesc spre arieni ce vad? O multime de minuni, aproape mai multe ca in ortodoxie. Orice om s-ar fi gandit logic ca insemna ca daca acele minuni sunt de la Dumnezeu inseamna ca El vrea sa arate ceva, ca adevarul e in arianism. Minunile pot fi facute doar cu harul Duhului Sfant. Din moment ce harul s-a pierdut, cum pot exista minuni? Vedeti deci ca e in stransa legatura cu harul lucrator si cu adevarul. Daca in hinduism ar fi multe minuni divine nu ar sta orice om si s-ar gandi ca religia lor e la fel de buna, iar Domnul vrea sa arate adevarul, ca multi sa devina hindusi? Vedeti in Biblie cu ce scop au fost minunile in timpul sf. Ilie si in tot timpul. |
Catalin, imi poti da si mie te rog o adresa de email ca eu personal as vrea sa mai vorbesc cu tine pentru niste lamuriri.
Daca se poate bineinteles. |
Intrebare pentru Catalin
Catalin,
Nu am citit tot ceea ce ai scris, stau extrem de rau cu timpul momentan, dar mi-a sarit in ochi urmatorul citat: "Fotie este readus în scaunul patriarhal și apoi recunoscut de Papa Ioan VIII, cu două condiții: să-și exprime în public regretele pentru faptele anterioare și să renunțe la orice activitate misionară în Bulgaria. Toate acestea Fotie le-a îndeplinit în conciliul din noiembrie 879/880, Papa trimițându-i însemnele demnității patriarhale (paliul, toiagul etc.)." Intrebarea mea este: de ce a trebuit sa fie adus in scaunul Patriarhal si sa fie recunoscut de Papa si mai ales cum de insemnele demnitatii patriarhale (paliul, toiagul etc) se gaseau la Papa daca el nu avea nici un primat? Si cine a pus cele doua conditii? Papa cumva? Cu ce autoritate i s-au pus conditiile? |
Desi am spus ca nu voi mai scrie pe forum, o sa incerc sa dau un raspuns la ce a zis Adriana.
Cu ce autoritate a facut papa ce a facut? Pai eu cred ca cu autoritatea trufiei lui. Nu e exclus sa fi fost de acord cu Fotie numai pentru a primi la schimb Bulgaria. La sinodul de la 880 insa, grecii recunosteau autoritate maxima tuturor patriarhilor, inclusiv lui Fotie, chiar daca legatii papali se straduiau sa accentueze primatul Romei. Asa incat, chiar si daca rasaritenii nu-i acordau ei insisi papei privilegiile cu care el se falea, si le acorda el singur. Se stie ca multi papi au fost oameni trufasi. Dau un singur exemplu. Despre Grigore 13, care a facut reforma calendarului, se spunea ca era atat de trufas incat voia sa stapaneasca si timpul. Eu sunt pe stil nou, deci n-am nici o treaba cu asta, dar asa a ramas in istorie acest papa. Sunt multe exemple. Nu are rost sa intram in amanunte. Asta e ceea ce cred eu. |
Citat:
Cu alte cuvinte, intrebarea nu era: De ce si-a permis Papa sa se amestece, ci: De ce i-au cerut Patriarhul Constantinopolului si imparatul sa se amestece ? De ce, dupa prima inscaunare a lui Fotie, s-au trimis degraba scrisori la Roma prin care se explica situatia, si prin care se cerea acceptul Papei si sprijinul in lupta impotriva fostului Pariarh, Ignatiu ? Orb sa fii si trebuie sa recunosti ca Bizantul recunostea primatul papal. Bineinteles, numai pana cand Papa nu i-a dat dreptate. |
Citat:
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 21:11:09. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.