![]() |
Daca asa e formularea conciliului din Lyon, atunci mi se pare normal sa fie respins Filoque. Tatal si Fiul se confunda intr-un singur principiu de purcedere al Duhului, nu par doua Persoane distincte, iar fiinta divina pare echivalata mai intai cu cele doua Persoane (Tatal, Fiul) si apoi cu persoana Duhului Sfant.
|
Deci nu e bine nici asa, nici asa.
Mai intai ati scris: "avem doua surse ale dumnezeirii", si nu v-a convenit formularea, ati considerat-o gresita. Acum scrieti: "Tatal si Fiul se confunda intr-un singur principiu de purcedere al Duhului" si nici aceasta varianta nu va convine. |
Da, asa cred eu, ca persoana Tatalui si Fiului se confunda intr-o unitate indistincta, nu mai exista ca doua Persoane distincte in actul purcederii Duhului. Din moment ce Filoque este respins de Biserica Ortodoxa, inseamna ca mai sunt si altii care considera ca formularea este ambigua si lasa loc interpretarilor, nu e doar opinia mea.
Nu doresc sa polemizez cu d-voastra sau cu Mihnea Dragomir. O dupa-amiaza placuta! |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Papa Martin trimisese epistole catre Patriarhii in care scrisese pentru prima data "si de la Fiul purcede". La reactia celor din Constantinopol el le spune ca si romanii cred acelasi lucru, ca Tatal este singura cauza a Fiului si Duhului, ci doar au aratat ce spunea si Adriana mai sus, ca prin El purcede, este trimis in creatie. Si chiar spune in urmatorul pasaj ca le-a cerut romanilor sa traduca in mod corect "si de la Fiul", ca sa nu se mai creeze confuzii. Asta e si un raspuns catolicilor care sustin ca sfintii nu au spus ca Duhul purcede numai de la Tatal, sf. Maxim chiar asta spune explicit prin "singura cauza". Nu stim daca asa credeau si romanii (cel mai probabil asa credeau, luasera din partea franca expresia si o scrisesera asa fara sa inteleaga altceva), dar stim ca ulterior au schimbat invatatura si au facut si pe Fiul cauza, alaturi de Tatal. Asta ati aratat si dvs. prin citatul de la sinodul Lyon. |
Citat:
Iata ce spune catehismul catolic: http://www.profamilia.ro/catehism.asp?cbc=on&sel=9 Duhul Sfânt își trage esența și ființa subzistentă deopotrivă de la Tatăl și de la Fiul și El purcede din veșnicie atât de la unul, cât și de la celălalt ca de la un singur Principiu și printr-o singură spirație.. Confuzia dogmei catolice poreste chiar de la sabelianism, nefacand o difenrentiere intre Persnele Sfintei Treimi. De fapt si explicatia este ca Tatal si Fiul au aceeasi natura, adica Fiinta. Iata si unul din punctele sf. Fotie cel Mare in legatura cu acest lucru: 7. Dacă Fiul are în comun cu Tatăl, purcederea Duhului Sfânt, atunci Duhul Sfânt participă El Însuși la această purcedere. Într-adevăr, tot ceea ce Tatăl are în comun cu Fiul, are în comun și cu Duhul Sfânt. La fel, Duhul va fi în același timp și Cauză și Cauzat, ceea ce este mai monstruos decât toată mitologia păgână. Una din scrisorile Sf. Fotie cel Mare referitoare la Filioque: http://proortodoxia.wikiforum.ro/t48...espre-filioque |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Din explicatiile adaugate nu imi este foarte clar daca la catolici Fiul este sau nu cauza/origine a Duhului Sfant, am impresia ca citatele date se contrazic pentru ca,
din acest paragraf: "ei au arătat că nu l-au făcut pe Fiul cauza Duhului-ei știu de fapt că Tatăl este singura cauză [aitia] a Fiului și a Duhului,a unuia prin naștere și a celuilalt prin purcedere [ekporeusis]-ci au semnificat faptul că prin El purcede [proienai], arătând astfel unitatea și identitatea fiintei." reiese clar ca Fiul nu este originea/cauza Duhului Sfant ci cuvantul purcedere are aici al doilea sens, cel de pornire, manifestare etc. ------ in timp ce din acest citat: "Duhul Sfânt își trage esența și ființa subzistentă deopotrivă de la Tatăl și de la Fiul și El purcede din veșnicie atât de la unul, cât și de la celălalt ca de la un singur Principiu și printr-o singură spirație.." reiese exact contrariul, si Fiul este origine a Duhului Sfant. Care este deci doctrina BC? Daca faptul ca Tatal, Fiul si Duhul Sfant au aceeasi esenta poate constitui un argument al originii Duhul Sfant si de la Tatal si de la Fiul, in mod analog si Fiul ar putea sa se nasca si de la Tatal si de la Duhul Sfant, iar cei doi, Fiul si Duhul Sfant, prin esenta comuna pe care o au cu Tatal isi pot fi lor insisi origine. Mie personal imi pare absurd. Dar este drept ca faptul de a avea o origine fara un inceput ingreuneaza mult intelegerea... |
Citat:
Subliniati aici faptul ca dvs. nu puteti purta o discutie normala, cine discuta cu dvs. doar isi pierde timpul. Ati uitat ca ati fost singurul care a comentat la topicul despre sinoadele ortodoxe de dupa Schisma? http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=12777 Sau nu am scris eu de multe ori ca la sinodul din 879 a fost analizata si condamnata si erezia Filioque? Am dat chiar si de pe site-ul Patriarhiei faptul ca este scris erezia Filioque. Urmatorul pas probabil era sa ne bateti la cap ca nu suntem ortodocsi pentru ca nu acceptam Filioque, asa cum crede BO in imaginatia dvs. Nu am pretentia sa scrieti mesaje bazate pe informatii corecte, dar v-am rugat de atatea ori macar sa nu folositi de fiecare data un ton agresiv si ironic. |
Citat:
Eu in ultimul mesaj am dat exact dogma catolica din catehismul catolic, nu exista alta. Primul citat nu e dogma catolica, e un citat dintr-o scrisoare a sf. Maxim Marturisitorul din primul mileniu. |
Citat:
Înseamnă că îmi puteți indica și locul în care putem citi despre anatemizarea lui filioque în Sinodiconul ortodoxiei. Aștept. |
Citat:
|
Citat:
(Fericitul Augustin) |
Citat:
|
Citat:
Merge și-așa(la români)! Ca să constatați ce afirmați, vedeți aici(sau pe Google) din ce context am extras ”propoziția”(maxima): http://www.maxioms.ro/maxiom/21423/c...sesti-adevarul Eu n-am răspuns Sf. Ioan Damaschinul, nici teologilor contemporani, nici dvs., ci am citat din mai multe mesaje o secvență la care se potrivea maxima Fer. Augustin; putea fi un citat de la alt forumist că sunt multe. Scuze! 22. Și slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem(In17,22) |
Citat:
Deșertăciunea deșertăciunilor și toate sunt deșertăciune (Eccl 1, 2), în afară de iubirea și slujirea luiDumnezeu. Cu adevărat, aceasta-i înțelepciunea cea mai mare:trecând cu dispreț peste arătările lumii de față, să poți cu bărbăție păși spre împărăția cerurilor" Thomas Kempis- Imitatiunea lui Cristos |
Dupa ce catolicii au dezbatut Sf. Treime si si-au modificat crezul, poate veni Thomas Kempis sa spuna "nu trebuie sa dezbatem nepatrunsele taine ale Sfantei Treimi" :35:
Citat:
Filioque sau despărțirea apusului de ortodoxie http://www.mirem.ro/pdfuri/traian2.pdf |
Citat:
|
Citat:
Sa analizez si argumentul adus de dvs., l-ati gasit pe net, am vazut ca unii ecumenisti (ortodocsi) il folosesc pentru a gasi o cale comuna cu catolicismul. E un argument pueril, dar este folosit pentru perioada de pana la Sinodul Ferrara, pentru ca dupa aceea Filioque a fost condamant expres in cadrul sinoadelor pan-ortodoxe (ceea ce va faceti ca nu intelegeti). Chiar daca am presupune prin absurd ca pana in 1583 nu ar fi fost condamnat Filioque, la sinodul pan-ortodox din 1583 s-a hotarat clar in chiar primul punct: "I. Orișicine nu ar mărturisi cu inima și cu gura că este mădular al Bisericii de Răsărit botezat ortodox și că Sfântul Duh purcede numai de la Tatăl ființial și ipostatic, așa cum Hristos spune în Evanghelie, ci Duhul purcede de la Tatăl și de la Fiul în același timp, unul ca acesta să fie lepădat afară de Biserică și să fie anatema." Nu numai ca e condamnata erezia, dar se pronunta si anatema, deci chiar ortodox de ar fi cineva si ar afirma Filioque este indepartat din Biserica. In legatura cu Sinodiconul, cel original a fost facut in 843, nu avea cum sa contina ceva despre Filioque. Pe urma s-au mai adaugat niste erezii care erau in imeriu, de care nu am auzit prea multe. Dar o sa vedeti ca scrie si impotriva acestei invataturi false "La orice s-a scris sau s-a vorbit împotriva sfinților patriarhi Gherman, Tarasie, Nichifor și Metodie, Ignatie, Fotie, Nichifor, Antonie și Nicolae: Anatema! Fiecărei inovații și acțiuni potrivnice Predaniei Bisericii, și învățăturii lăsate de către sfinții și cinstiții Părinți, sau orice noutăți aduse după aceasta: Anatema!" Nu stiu de ce va preocupati de ce crede ortodoxia cand aveti dogma catolica, nu ati citit chiar la Sinoadele Lyon si Ferrara ca cine nu crede in Filioque e anatema? Dar cred ca dvs. nici nu intelegeti exact ce e erezia, avand o conceptie ecumenista (deci protestanta). Pe scurt: fiecare sinod s-a intrunit pentru a dezbate o erezie aparuta. Odata condamnata nu se mai tinea inca un sinod pentru aceeasi erezie. arianismul a fost condamnat la primul sinod, apoi a rezistat mult timp dar nu s-a mai tinut inca vreun sinod, doar a fost reafirmata hotararea de la Sinodul I. La fel e si cu Filioque, invatatura despre Duhul Sfant si purcedere a fost clarificata la Sinodul II, Filioque este de fapt o deformare a invataturii de la Sinodul II. De aceea la sinodul 879, desi s-a discutat despre Filioque condamnarea finala a fost facuta impotriva modificarii invataturii din Crez, pentru ca invatatura aceasta era deja stabilita la Sinodul II. Despre erezie: orice invatatura gresita e considerata erezie. Cu atat mai mult cea care a si fost clarificata intr-un sinod. Asadar orice invatatura care contrazice si modifica Crezul este gresita. Clarificarea unor invataturi gresite s-a facut pentru ca aparusera intre credinciosii Bisericii, dar nu inseamna ca altfel nu ar fi fost erezii daca nu erau condamnate. Nu erau analizate invataturile din afara Bisericii, ale musulmanilor, gnosticilor, penticostalilor, adventistilor, pentru ca nu erau in Biserica. S-a facut sinod pentru invataturile luterane pentru ca un patriarh pare ca le sustinuse. la fel cu cele catolice, cand catolicismul isi intensifica incercarea de a atrage ortodocsi la invatatura lor. Eu am scris pe larg, analizand toate aspectele. Nu am scris neaparat pentru dvs. pentru ca probabil nu o sa intelegeti, si din cauzaa putinelor cunostinte din domeniul asta, si din cauza conceptiilor dvs. Sper ca ati inteles ca argumentul cu cu Sinodiconul oricum e adus pentru a se sugera faptul ca pana la 1583 nu a fost o condamnare a Filioque, nu pana in zilele noastre. |
Citat:
Desi v-am aratat ca Sf. Maxim scrie impotriva Filioque din dogma de azi a catolicilor dvs. spuneti ca sfantul ar fi afirmat Filioque. Va mai explic o data, Sf. Maxim spune ca s-a inteles gresit, prin "si de la Fiul" ei nu vor sa spuna ca Duhul purcede de la Fiul, ci ca e vorba de trimitere, la fel cum spun si sfintii. Chiar explica in mod clar, spunanad de "proienai" care are sensul de trimitere temporara in lume, diferit de purcederea din vesnicie. Dar dupa Schisma si pana azi catolicii ati vazut ce afirma, ca Duhul purcede din vesnicie si de la Fiul. Nu stim daca au schimbat pe parcurs si la inceput a fost doar o problema de traducere, cert e ca dupa Schisma avem la catolici exact invers decat ce spune sf. Maxim. |
Citat:
Ca nu are importanta dogma este o conceptie venita din ecumenism (protestantism). |
Citat:
De obicei interpretarile moderniste spun ca nu are importanta invatatura, ci numai faptele. |
Citat:
P.S. Ai căutat în linkul postat citatul și, negăsindu-l, l-ai înglobat la ecumenism? |
Citat:
Citat:
Dacă "erezia" filioque ar fi fost apărută înainte de Conciliul de la Constantinopol, atunci Conciliul ar fi anatemizat-o. Ori, este evident că această teleogumenă a apărut după Conciliul de la Constantinopol, și deci conciliul nu ar fi putut fi convocat ca reacție la o pretinsă "erezie" care urma să apară câteva sute de ani mai târziu. De aceea vă întreb încă o dată: care Conciliu ecumenic a condamnat filioque ca fiind erezie ? Sau, admiteți că infailibilitatea Bisericii se poate manifesta și exprima și în afara unui Conciliu ecumenic ? Un "sinod panortodox" este tot una cu un Conciliu ecumenic ?! |
Citat:
|
Multumesc de raspunsuri.
Deci pasajul: "ei au arătat că nu l-au făcut pe Fiul cauza Duhului-ei știu de fapt că Tatăl este singura cauză [aitia] a Fiului și a Duhului,a unuia prin naștere și a celuilalt prin purcedere [ekporeusis]-ci au semnificat faptul că prin El purcede [proienai], arătând astfel unitatea și identitatea fiintei." este de la Sf. Maxim Marturisitorul. Multumesc pentru aceasta informatie. Care este deci pozitia oficiala a BC fata de acest pasaj? Il accepta sau il respinge? Multumesc de raspuns! |
Citat:
În speță, nefiind vorba despre niciuna, nu putem spune că Biserica Catolică "acceptă oficial" citatul din Sf. Maxim Mărturisitorul. Da, atâta timp cât nu este condamnat ca erezie, rezultă că el este agreeat. Ceea ce este însă de o mie de ori mai important, în contextul discuției, este să vă întrebați despre punctul de vedere al BO cu privire la acest pasaj. |
Multumesc de raspuns.
Din punctul de vedere al doctrinei BO (sau mai bine zis din ceea ce am inteles eu din ea), acest pasaj este corect. Insa acest pasaj este in contradictie cu celalalt pasaj care a fost dat ca citat din catehismul BC si care afirma contrariul. Doctrina BO despre purcederea Duhului Sfant este considerata sau nu erezie de catre BC? Multumesc de raspuns. |
Citat:
Spuneti ca n-ati dat nicio interpretare, dar apoi explicati ce interpretare era, desi era evident. Ironia cu citarea mesajelor puteti sa o pastrati pentru dvs., le dau pentru ca sa nu scriu de zece ori acelasi mesaj, mai ales ca de multe ori vorbesc cu aceleasi persoane care nu inteleg nici a zecea oara. |
Citat:
Din cauza asta purtam degeaba discutii fara rost, dvs. neintelegand cateodata baza teoretica ce sta la baza argumentelor. Le puteti gasi foarte repede pe net, orice informatie, puteti incepe de exemplu cu catehismul catolic (ca sa nu spun ortodox). In legatura cu mesajul, l-am scris lung pentru ca am dat toate detaliile, dar cum dvs. nu aveti acea baza teoretica (in mare parte) nici nu intelegeti ce am vrut sa spun. Nu spun ca eu as fi vreun invatat, doar am citit aceste informatii in timp si unde nu stiu caut imediat pe net. Asadar, nu am spus ca ar fi fost erezia Filioque inainte de sinodul II (daca la el faceti referire, pentru ca si sinodul 879 tot la Constantinopol a fost). Am spus ca aceasta invatatura gresita contrazice o invatatura a sinodului introdusa si in Crez. "de la Tatal purcede" este opusul lui "de la Tatal si Fiul purcede", este o invatatura care modifica Crezul. Si am spus ca aceasta invatatura nu mai este analizata inca o data din moment ce a fost analizata o data. Iar eu am spus de toate sinoadele, orice invatatura care contrazice ce au hotarat sinoadele sau invatatura revelata este erezie. Apoi puneti niste intrebari care arata ca nu ati inteles ce am explicat si nu ati inteles rolul sinoadelor ecumenice. Sinodul se intrunea cand aparea o erezie care contesta invatatura adevarata, relevata. Invatatura exista, este cea revelata, nu a fost stabilita la sinoade. Bineinteles ca sinoadele pan-ortodoxe sunt tot sinoade, BC era in afara BO, nu mai aveau cum sa aiba sinoade cu cei din afara Bisericii. Si sinoadele locale au aceeasi importanta, toate daca afirma invatatura ortodoxa. Altfel sunt condamnate, asa cum s-a intamplat chiar si cu sinoade considerate ecumenice (sinodul 869 de exemplu si altele). Altfel toate sunt valabile, niciunul nu afirma o invatatura straina. Dar eu v-am si scris ca sinodul 879 a condamnat Filioque, unde au fost si catolicii si este aprobat de papa Ioan VIII. Tocmai de aceea l-au si sters catolicii atatea sute de ani, pentru ca a hotarat ce nu convenea. Infailibilitatea Bisericii nu tine doar de Sinoade, asta poate e la catolici (unde sinoadele sunt infailibile odata aprobate de papa). Infailibilitatea Bisericii tine de toata invatatura ortodoxa, si cred ca si la catolici e la fel. |
Citat:
Singura variantă în care filioque este "opusul" (adică, în termeni mai riguroși, este în contradicție cu) "de la Tatăl purcede" este aceea în care interpretăm "de la Tatăl purcede" în sensul "numai de la Tatăl purcede". Ori, dumneavoastră afirmați că ortodocșii nu au modificat Crezul prin introducerea unei noi interpretări, respectiv "numai de la Tatăl purcede". Atunci trebuie să vă hotărâți: Fie ați modificat implicit Crezul, atribuind articolului pnevmatologic un sens exprimat prin termenul "numai" - interpretare absentă din lucrările și documentele Sinodului de la Constantinopol; fie admiteți că filioque nu este în contradicție cu Crezul. |
Citat:
Catehismul se poate găsi aici: www.catehism.ro |
Citat:
|
Citat:
|
Ce-mi place mie când începe lumea să se dea martirizată. Curat Băsescu, nu alta!
|
Multumesc de raspuns.
Contradictia la care ma refer este cea din postarea anterioara, o redau aici: Din explicatiile adaugate nu imi este foarte clar daca la catolici Fiul este sau nu cauza/origine a Duhului Sfant, am impresia ca citatele date se contrazic pentru ca, din acest paragraf: "ei au arătat că nu l-au făcut pe Fiul cauza Duhului-ei știu de fapt că Tatăl este singura cauză [aitia] a Fiului și a Duhului,a unuia prin naștere și a celuilalt prin purcedere [ekporeusis]-ci au semnificat faptul că prin El purcede [proienai], arătând astfel unitatea și identitatea fiintei." reiese clar ca Fiul nu este originea/cauza Duhului Sfant ci cuvantul purcedere are aici al doilea sens, cel de pornire, manifestare etc. ------ in timp ce din acest citat: "Duhul Sfânt își trage esența și ființa subzistentă deopotrivă de la Tatăl și de la Fiul și El purcede din veșnicie atât de la unul, cât și de la celălalt ca de la un singur Principiu și printr-o singură spirație.." reiese exact contrariul, si Fiul este origine a Duhului Sfant. ---------------- Despre primul paragraf mi s-a spus aici ca este de la Sf. Maxim Marturisitorul, iar al doilea paragraf a fost dat ca fiind din catehismul catolic. Cele doua paragrafe se contrazic in mod evident, unul zice ca Duhul Sfant nu isi are originea si in Fiul iar celalalt spune ca Duhul Sfant isi trage esenta si de la Fiul. Eu nu am verificat daca al doilea paragraf este intr-adevar din catehismul catolic, dvs. spuneti ca nu? O sa citesc si la linkul dat de dvs. Multumesc de raspuns. |
Uitati de la linkul recomandat de dvs.:
245. Credința apostolică despre Duhul Sfânt a fost mărturisită de cel de-al doilea Conciliu ecumenic ținut în anul 381 la Constantinopol: "Credem în Duhul Sfânt, Domnul și de viață Dătătorul, care de la Tatăl purcede50". Prin aceasta Biserica îl recunoaște pe Tatăl ca "izvorul și originea a toată dumnezeirea51". Originea veșnică a Duhului Sfânt nu este totuși fără legătură cu aceea a Fiului: "Duhul Sfânt, cea de-a Treia Persoană a Sfintei Treimi, este Dumnezeu, unul și egal cu Tatăl și cu Fiul, de aceeași substanță și de aceeași natură. (...) Cu toate acestea, nu spunem că El este numai Duhul Tatălui, ci Duhul Tatălui și al Fiului în același timp52". Crezul Bisericii, exprimat de Conciliul de la Constantinopol, mărturisește: "Care împreună cu Tatăl și cu Fiul este adorat și preamărit53". 246. Tradiția latină a Crezului mărturisește că Duhul Sfânt "purcede de la Tatăl și de la Fiul [Filioque]". Conciliul de la Florența, din 1439, explicitează: "Duhul Sfânt își trage esența și ființa subzistentă deopotrivă de la Tatăl și de la Fiul și El purcede din veșnicie atât de la unul, cât și de la celălalt ca de la un singur Principiu și printr-o singură spirație... Și pentru că tot ce este al Tatălui Tatăl însuși l-a dăruit Fiului său unic născându-l, cu excepția paternității sale, și această purcedere a Duhului Sfânt și de la Fiul El o deține din veșnicie de la Tatăl său care l-a născut din veșnicie54". 247. Afirmarea lui Filioque nu figura în simbolul mărturisit în 381 la Constantinopol. Însă, urmând o veche tradiție latină și alexandrină, Sfântul Papă Leon îl mărturisise deja în mod dogmatic încă din 447 55, chiar înainte ca Roma să fi cunoscut și să fi primit, în 451, la Conciliul din Calcedon, Simbolul din 381. Folosirea acestei formule în Crez a intrat treptat în liturgia latină (între secolele VIII și XI). Introducerea lui Filioque în Simbolul de la Niceea-Constantinopol de către liturgia latină constituie totuși, până astăzi, un punct de divergență cu Bisericile ortodoxe. 248. Tradiția orientală exprimă în primul rând caracterul de origine primară a Tatălui în raport cu Duhul Sfânt. Mărturisind că Duhul Sfânt "purcede de la Tatăl" (In 15, 26), ea afirmă că acesta purcede de la Tatăl prin Fiul56. Tradiția occidentală exprimă în primul rând comuniunea consubstanțială între Tatăl și Fiul, spunând că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și de la Fiul (Filioque). Ea spune acest lucru "în mod legitim și logic57", căci ordinea veșnică a Persoanelor divine în comuniunea lor consubstanțială implică faptul că Tatăl, ca "început fără de început58", este originea primară a Duhului Sfânt dar, totodată, ca Tată al Fiului unul-născut, El este împreună cu Acesta "Principiul unic de la care purcede Duhul Sfânt59". Această legitimă complementaritate, dacă nu este înăsprită, nu afectează identitatea credinței în realitatea aceluiași mister mărturisit. ------------ Deci ceea ce se afirma aici este in contradictie cu pasajul din Sf. Maxim Marturisitorul care afirma ca Duhul Sfant nu isi are originea si in Fiul in timp ce in acest catehism, Duhul Sfant isi trage esenta si de la Fiul. Dupa logica adusa aici conform careia esenta comuna a celor trei Persoane ar justifica originea Duhului Sfant si din Fiul, tot prin aceeasi logica, Fiul ar putea fi nascut si din Duhul Sfant. Ar fi corecta o astfel de afirmatie? Multumesc de raspuns. |
Ora este GMT +3. Ora este acum 11:07:40. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.