"Pilde" este numele generic al unei colectii de filme rusesti de scurt metraj. Primul set de "istorioare si pilde duhohovnicesti pentru uzul casnic", trei la numar, a fost realizat in anul 2010, in regia lui Vitalii Liubetkii. Al doilea set de pilde, doua la numar, a fost filmat in anul 2012. Rolurile principale, comune tuturor pildelor, sunt interpretate de: Alexandr Tkacenok, Mihail Eisman, Elena Sidorova, Nichita Palicevskii si Andrei Volcek. Traducerea in limba romana a fost facuta de teologul Mereutanu Vitalii.
Pilde I
Prima pilda, despre mandrie si smerenie, se numeste "O ascultare iesita din comun". Un staret il invata pe unul dintre ucenicii sai, deosebit de ravnitor in cele duhovnicesti, cum anume sa primeasca laudele din partea oamenilor, dar si cuvintele de ocara. Filmul prezinta cateva "ingrediente" suplimentare fata de pilda originala, dar acestea nu fac decat sa intareasca si mai mult faptul ca pe cel mandru il asteapta multa suferinta, pe cand pe cel smerit odihna, linistea si mantuirea.
Un ucenic a venit la Sfantul Macarie cel Mare si a cerut sfat pentru mantuire. Cugetand intru sine, batranul a zis: "Mergi in cimitir si ocaraste-i pe cei morti." Desi nu a inteles cuvantul, ucenicul a facut intocmai precum a spus sfantul. A mers la cimitir si, luand pietre si aruncand spre morminte, a inceput sa zica: "Ocara voua putrezitilor, mortilor pacatosi, viermii v-au mancat, nenorocitilor."
La intoarcere, sfantul l-a intrebat, zicand: "Ce ti-au raspuns mortii, cand i-ai ocarat? S-au suparat pe tine? Te-au ocarat ti ei? Te-au blestemat?" Ucenicul a zis: "Mortii nimic n-au spus, nu m-au ocarat, nu m-au blestemat, nu s-au suparat!"
Sfantul Macarie i-a zis: "Atunci, mergi maine din nou la cimitir si slaveste-i pe cei morti, lauda-i si fericeste-i cum vei sti tu mai bine si mai frumos!" Ajuns la cimitir, ucenicul a inceput sa zica: "Lauda voua mortilor, slava si cinste dreptilor si credinciosilor, sfintilor si virtuosilor!" Dupa ce a implinit si acest al doilea sfat iesit din comun, ucenicul a fost intrebat: "Ce ti-au grait mortii, cand ii slaveai, laudai si cinsteai?" Iar el a raspuns: "Nimic, tot nimic."
Fiind implinita neobisnuita ascultare, Sfantul Macarie a zis: "Daca vrei sa ai odihna pe acest pamant si, apoi, sa te mantuiesti, atunci sa fii asemenea celor morti, adica sa nu-ti tulbure sufletul nici laudele, nici ocarile cele de la oameni. La aceasta ne indeamna Sfantul Apostol Pavel, cand spune ca trebuie sa murim pentru lume."
A doua pilda este de folos celor care se ispitesc cu gandul ca Dumnezeu nu mai are mila de popor si nu mai implineste rugaciunile celor care se aduna in biserica. Sunt cate unii care zic: "Doamne, de ce nu ma auzi?" Aceasta pilda a fost scrisa pe la inceputul secolului al XX-lea, de Sfantul Vasile Kineseskii. Un mare duhovnic, indurerat de suferintele poporului, s-a rugat lui Dumnezeu sa-i descopere cauza pentru care El nu mai ia aminte la rugaciunile credinciosilor. Raspunsul este clar: gandurile lumesti pe care le primim in minte in vremea rugaciunii. Si, totusi, rugaciunea unora este bineprimita, precum arata pilda.
A treia pilda este despre recunoasterea lui Iisus Hristos in aproapele nostru si despre milostenie. Unei femei foarte evlavioase, in genul "politically correct", adica impecabila in faptele credintei, i se spune ca Iisus Hristos va veni acasa la ea, pentru a lua impreuna masa de pranz. Femeia mergea la toate slujbele, citea zilnic multe rugaciuni si cateva capitole din Noul Testament, dar ii scapa tocmai duhul Evangheliei.
Modul in care aceasta femeie traia litera Evangheliei este tocmai modul de viata al multora dintre noi. Dar, modul in care ea ajunge sa traiasca duhul Evangheliei nu este dat multora dintre noi. De aceea, de prea multe ori, noi ramanem concentrati pe propria persoana, uitand sa-L cautam pe Dumnezeu acolo unde ne-a spus ca este.
"Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa, si toti sfintii ingeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei Sale. Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii, precum desparte pastorul oile de capre. Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga.
Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Lui: Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. Caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si M-ati primit; gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine.
Atunci dreptii Ii vor raspunde, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit? Sau insetat si Ti-am dat sa bei? Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit, sau gol si Te-am imbracat? Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine? Iar Imparatul, raspunzand, va zice catre ei: Adevarat zic voua, intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut.
Atunci va zice si celor de-a stanga: Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui. Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si nu Mi-ati dat sa beau; strain am fost si nu M-ati primit; gol, si nu M-ati imbracat; bolnav si in temnita, si nu M-ati cercetat.
Atunci vor raspunde si ei, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand, sau insetat, sau strain, sau gol, sau bolnav, sau in temnita si nu Ti-am slujit? El insa le va raspunde, zicand: Adevarat zic voua: Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut. Si vor merge acestia la osanda vesnica, iar dreptii la viata vesnica" (Matei 25, 31-46).
Pilde II
Prima pilda este despre jertfa de sine pentru familie, despre munca, despre grija fata de copii, despre rugaciunea calugarilor pentru lume, despre mandrie, despre judecata si sminteala, despre pocainta. Modul in care este regizata urmatoarea intamplare din viata Sfantului Antonie cel Mare este original si de tinut minte.
Sfantul Antonie cel Mare, vazand multimile de oameni care-l cautau pentru sfat in fiecare zi, s-a rugat lui Dumnezeu sa-i descopere daca este cineva mai mare si cu viata mai imbunatatita decat el pe pamant. In smerenia lui, dorea sa stie de la cine s-ar putea folosi si el de un cuvant sau de o fapta buna. Si i-a raspuns Dumnezeu: "Mergi in Alexandria, iar primul om pe care il vei intalni, sa stii ca acela este mai mare decat tine si te vei folosi de viata si petrecerea lui."
Deci, a mers in Alexandria si s-a tinut dupa primul om care i-a iesit in cale pana la casa lui. Cand acela a vrut sa intre, sfantul l-a oprit si i-a spus: "Omule, Dumnezeu m-a trimis la tine! Ma cunosti?" Iar acela a raspuns: "Cum sa nu te cunosc? Este cineva care nu-l cunoaste pe maritul Antonie?" Dupa ce au intrat in casa, mare a fost mirarea sfantului cand nu a observat nimic iesit din comun. Acela era un om modest, sarac si absolut obisnuit prin felul in care traia. Era un om casatorit, avea copii si era curelar de meserie, confectionand diferite lucrari din piele pentru a asigura traiul familiei sale.
Sfantul Antonie i-a spus, din nou: "Omule, Dumnezeu m-a trimis la tine! Pentru numele lui Dumnezeu, te rog sa-mi spui care este viata ta, pentru ca nu vad nimic neobisnuit in ceea ce ai tu aici si in viata pe care se pare ca o duci! De ce m-a trimis Dumnezeu la tine?"
Auzind omul niste cuvinte ca acestea, i-a raspuns: "Sfinte al lui Dumnezeu, dupa cum vezi, eu sunt un om obisnuit, casatorit, avand cu sotia mea patru copii, iar viata mea nu este alta decat cea pe care o vezi." Iar sfantul i-a zis: "Spune-mi cum iti petreci tu ziua si ce faci mai exact, spune-mi in amanunt."
Iar acela i-a raspuns: "Nu stiu ce sa-ti spun, sfinte. Dimineata ma trezesc si imi fac rugaciunile, impreuna cu sotia si copiii mei. Stam la masa, iar apoi fiecare pleaca la rostul sau: copiii la joaca, potrivit varstei lor, iar eu merg in atelier si ma indeletnicesc pana catre pranz cu mestesugul meu. La pranz ne vedem cu totii din nou, ne rugam si luam masa impreuna, dand slava de fiecare data lui Dumnezeu ca avem hrana din destul. Mancam, ne rugam si iarasi merge fiecare la treaba sa. Asa imi petrec toata ziua, in atelier, silindu-ma sa fac lucrul meu cat mai bine, incat toata lumea care-mi cere ajutorul este multumita de munca mea. Seara, iarasi ne strangem cu totii, luam masa, multumim lui Dumnezeu si cu rugaciune ne ducem fiecare la odihna, preaslavindu-L ca ne-a dat viata aceasta atat de frumoasa. Ar mai trebui sa mai adaug poate si faptul ca, har Domnului, niciodata nu m-am culcat avand ceva asupra cuiva, ci am cautat totdeauna sa ma impac imediat cu cei pe care am simtit ca i-am mahnit cu ceva, ori i-am vazut nemultumiti si tristi. Aceasta este, pe scurt, petrecerea mea si nu cred sa fi omis ceva important."
Si a inteles Sfantul Antonie ca smerenia este cea mai mare intelepciune si nevointa duhovniceasca, precum zice Sfantul Siluan Athonitul: "Dupa ce a epuizat toate nevointele ascetice cunoscute, Sfantul Antonie a fost trimis de Dumnezeu la un curelar din Alexandria, sa invete lucrul duhovnicesc al acestuia, iar acesta l-a invatat sa zica in fiecare clipa: "Toti se vor mantui, eu singur voi pieri!" si Domnul a descoperit Sfantului Antonie cel Mare ca n-a ajuns inca la masura curelarului."
A doua pilda, inspirata din viata Sfantului Petru Vamesul, este despre milostenie si despre nejudecarea cersetorilor. Mergand odata la vama, pe Sfantul Petru l-a intampinat un marinar sarac si descult, care saracise din inecarea corabiei. Acela, cazand la picioarele sfantului, cerea sa-i dea si lui o haina cu care sa-si acopere goliciunea trupului. Atunci, sfantul, dezbracand de pe sine haina cea de deasupra, haina de mult pret, i-a dat-o. Saracul, rusinandu-se a umbla intr-o haina ca aceea, atat de scumpa, a dat-o unui negutator spre vanzare. Apoi, intorcandu-se de la vama, sfantul a vazut haina sa asezata pe un raft, de vanzare.
Mahnindu-se, el a mers acasa si nu a mancat nimic pana seara. Si se gandea: "N-a primit Dumnezeu milostenia mea, n-am fost vrednic ca sa aiba saracul pomenirea mea." Apoi, adormind, a vazut in vis un barbat frumos la chip, stralucind mai mult decat soarele si avand pe capul sau o cruce. Acela era imbracat in acea haina, pe care el o daduse marinarului sarac. Si a auzit: "Ce plangi, intristandu-te, frate Petre?" Iar el a raspuns: "Cum sa nu plang, Stapanul meu, ca pe cele ce le dau saracilor din acelea ce mi-ai dat mie, ei iarasi le vand in targ?" Atunci, i-a zis lui Cel ce i se aratase: "Oare cunosti haina aceasta pe care Eu o port?" Iar vamesul i-a raspuns: "Asa, Stapane, o cunosc ca era a mea, cea cu care am imbracat pe cel gol." I-a zis lui Cel ce i se aratase: "Nu te mahni, dar, iata, de cand ai dat-o saracului Eu am luat-o si o port, precum Ma vezi, si laud schimbarea ta cea buna, ca M-ai imbracat pe Mine, cel gol si pierit de frig."
Cuviosul Arsenie Papacioc spune: "Apoi, nici nu stii ca acela pe care il ajuti poate sa fie Hristos. El nu intinde mana sa-i dai. El intinde mana sa-ti dea Imparatia cerului si tu nu observi. Si, de regula, oamenii cauta banutul cel mai mic. Fratii mei, tineti minte: cersetorii sunt personaje biblice! Ai trecut pe langa mantuirea ta asa de usor! Si mai grozav, l-ai dispretuit pe cersetor! Cersetorii nu pier niciodata. (...) Mantuitorul, ca sa ne incurajeze, a spus: insutit veti primi! Vrei sa te imbogatesti? Da tot ce ai! Primesti insutit!"
"Lucrul acesta nu-l vorbesc de la mine. Daca ati cunoaste viata Sfantului Ioan cel Milostiv, v-ati inspaimanta! Sfantul Ioan, cand s-a dus in respectiva arhiepiscopie, a intrebat: "Cat aur are arhiepiscopia?" Si i s-a raspuns: "Atatea litre de aur!" Indata, a zis: "Dati-i la saraci!" Cand au auzit, angajatii au zis ca ii saraceste. Si au venit banii inapoi insutit fata de cat a dat. Iar dadea, iar venea insutit. Angajatii carteau mereu! Vezi, nu observa omul cand primeste, dar observa cand da. Dar venea insutit cu precizie!"
*
O perspectiva noua de a intelege Patericul. Prin film.
Un nou Pateric. Si, totusi, acelasi.
Teodor Danalache
Filme Crestine
-
Sfantul Macarie cel Mare in Patericul Egiptean
Publicat in : Religie -
Patericul egiptean: document sau naratiune?
Publicat in : Religie -
Invataturi din Patericul Egiptean
Publicat in : Religie -
Cuviosii nostri parinti Macarie Egipteanul si Macarie Alexandrinul
Publicat in : Vietile sfintilor
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.