
„Când închizi uşa locuinţei tale şi rămâi singur, să ştii că împreună cu tine se află îngerul cel dat ţie de Dumnezeu. El este neadormit şi, fiind tot timpul lângă tine, vede totul. Pe el nu-l poţi înşela şi întunericul nu te poate ascunde de el. Impreună cu el îl simţi şi pe Dumnezeu, prezent în orice loc. Căci nu există vreun loc sau lucru, în care să nu fie Dumnezeu, Care ţine totul în mâna Sa". (Antonie cel Mare)
„Sfântul înger păzitor zi de zi şi ceas de ceas mă îndrumă pe calea mântuirii. Şi văd aceasta cu ochii inimii mele, simt acest lucru şi pentru el mulţumesc lui Dumnezeu şi slujitorului Său". (Sfântul Ioan de Kronştadt)
Pentru a-i sprijini pe fiii săi credincioşi pe câmpul luptei neîncetate cu răul, care este viaţa în lumea aceasta decăzută şi păcătoasă şi pentru a-i conduce în siguranţă pe calea vieţii cea plină de duhuri rele, Domnul trimite oamenilor pe îngerii Săi, care sunt păzitori fideli. El rânduieşte pentru fiecare dintre noi pe unul dintre oştenii Săi cereşti, care devine îngerul nostru păzitor, devine protectorul nostru. Aceasta este în general credinţa creştinilor.
După învăţătura Bisericii, fiecăruia dintre noi în momentul Botezului Domnul îi dăruieşte un înger păzitor. El se află tot timpul în preajma noastră, păzindu-ne pe toată calea vieţii. Noi, oamenii păcătoşi nu îi vedem pe îngeri aşa cum îi văd sfinţii. Insă ştim şi credem că ei sunt tot timpul cu noi. Ingerul păzitor îl însoţeşte în chip nevăzut pe om toată viaţa acestuia până dincolo de mormânt, când îl predă judecăţii Domnului. îngerii păzitori sunt necesari, pentru că de nu ar exista îngeri păzitori şi îndrumători pe lângă oamenii cei buni şi binecredincioşi, demonii ar nimici tot neamul omenesc, dacă Domnul le-ar îngădui să facă cu oamenii ce ar voi ei căci răutatea diavolilor faţă de oameni este nemăsurată şi zavistia lor faţă de om nu are margini, fiindcă omul este creat după chipul lui Dumnezeu şi menit să moştenească viaţa veşnică în locul îngerilor căzuţi" - scrie Sfântul Ioan de Kronştadt.
După credinţa şi evlavia Bisericii, îngerul „plânge" atunci când păcătuim sau pierim şi luptă pentru noi şi împreună cu noi împotriva duhurilor care ne ispitesc. Chiar şi în simţămintele şi legăturile noastre pământeşti, omeneşti uneori pe cel mai iubit şi cel mai credincios prieten, pe soţie, pe frate, pe soră îi numim îngeri păzitori pentru a exprima dragostea noastră faţă de ei şi dragostea lor faţă de noi. Păzindu-ne în chip nevăzut şi ziua şi noaptea, îngerii păzitori nu numai că ne îndeamnă la fapte bune, dar ne şi ajută să le săvârşim şi notează aceste fapte bune pentru a le înfăţişa la înfricoşata Judecată.
Ingerii păzitori ocupă ultimul loc în ierarhia îngerească, însă acest lucru nu trebuie să ne tulbure. Chiar dacă sunt mai departe decât ceilalţi de Dumnezeu, slujirea lor este mare în ochii lui Dumnezeu, fiindcă ei sunt meniţi să ne păzească şi să ne mântuiască pe noi, oamenii, iar omul, precum se Ştie, este cununa creaţiei lui Dumnezeu.
Tot ce este bun, curat şi luminos în noi, orice gând bun, orice faptă bună, rugăciunea, pocăinţa, toate acestea se nasc şi se săvârşesc în noi din îndemnul îngerului nostru păzitor. Lucrând prin conştiinţa şi inima noastră, el ne reţine de la păcat şi sminteală şi ne ajută să luptăm cu ispitele.
Când îngerul păzitor vede că mergem pe calea mântuirii, se sârguieşte prin toate mijloacele să ne încurajeze, să ne întărească pe această cale. Dacă noi ne abatem de la calea adevărului, el se străduieşte din toate puterile să ne aducă înapoi pe ea. Dar, dacă noi nu-l mai ascultăm deloc pe îngerul nostru păzitor şi cădem în păcat, îngerul se depărtează de la noi, plânge şi, urmărindu-ne de departe, îl roagă pe Dumnezeu să aibă răbdare cu noi şi să amâne pedeapsa. Şi, totodată, nu lasă încercările să ne copleşească conştiinţa şi trezeşte în noi pocăinţa.
Ingerii ne păzesc în timpul somnului. „Bucură-te, cel ce mă păzeşti pe mine în vremea somnului" - se spune în acatistul îngerului păzitor. Ei nu numai că iau parte la mântuirea sufletului omului, dar se îngrijesc şi de sănătatea lui trupească, de bunăstarea oamenilor. Ingerii păzitori nu ne părăsesc nici atunci când trecem din viaţa aceasta vremelnică în cea veşnică.
Sfânta Biserică crede şi faptul că îngerul păzitor este ocrotitorul sufletului creştin şi după despărţirea acestuia de trup, când trece prin vămi. De aceea ne şi rugăm îngerului păzitor: „Fii mie apărător când voi trece vămile cele cumplite". Acelaşi lucru îl mărturisesc şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii. Sufletul credinciosului creştin aşteaptă mângâiere şi ajutor de la îngerul său păzitor şi în acea zi înfricoşătoare, când Scaunele se vor aşeza şi cărţile se vor deschide si Cel vechi de zile va şedea şi va judeca oamenii şi îngerii vor sta înainte şi pământul se va clătina şi toate se vor spăimânta şi se vor cutremura".
Multor sfinţi li s-au arătat îngerii păzitori când erau istoviţi în lupta cu duhurile necurate. Sfântul Isaac Şirul spune: „Când vrăjmaşul se năpustea în chip vădit asupra sfinţilor, îngerii (lor) se arătau în chip văzut şi spuneau că au fost trimişi în ajutor".
Ingerul care i s-a arătat Sfântului Grigorie Dialogul, a spus: „Nu te teme, că, iată, m-a trimis Domnul să fiu împreună cu tine toată viaţa ta şi să duc rugăciunile tale lui Dumnezeu, ca toate cele ce cu nădejde le vei cere de la El, să ţi se dea" (Vieţile Sfinţilor, 12 martie).
Cuviosul Nifon a văzut odată lângă porţile casei unei desfrânate un înger în chip de tânăr, plângând şi l-a întrebat de ce plânge. Iar îngerul a răspuns: „Eu sunt trimis de la Dumnezeu aici spre păzirea unui om, care acum se odihneşte în casa aceasta cu o desfrânată Şi mă mâhneşte foarte mult, că nu voiesc a vedea fărădelegea ce o face el. Cum nu voi plânge, văzând m ce fel de întuneric a căzut chipul lui Dumnezeu?" (Vieţile Sfinţilor, 23 decembrie).
Zi de zi la fiecare slujbă Biserica face rugăciuni, la are sunt pomeniţi îngerii păzitori: „înger de pace, credincios îndreptător, păzitor al sufletelor Şi al trupurilor noastre, la Domnul să cerem; şi ne ocroteşte pe noi cu Sfinţii Tăi îngeri...". Iar într-una dintre rugăciunile ei tainice (la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare) printre binefacerile deosebite ale lui Dumnezeu ea enumera şi faptul că Dumnezeu ne-a dăruit îngeri păzitori: „Tu ai pus îngeri păzitori".
Vorbind despre îngerii păzitori, Sfântul Isaac Şirul scrie: „Nu rareori se întâmplă să se prăbuşească o casă, un zid sau o stânca, iar acolo să stea cineva, şi Dumnezeu în iubirea Sa de oameni porunceşte unui înger să ţină ceea ce urmează a se prăbuşi până ce vor pleca sau vor fi scoşi cei ce stăteau acolo; şi, îndată ce pleacă ei, lasă să cadă totul".
„Să fii încredinţat că păzitorul tău este tot timpul cu tine şi că împreună cu celelalte făpturi şi tu te afli sub acelaşi Stăpân, Care numai printr-un semn pune totul în mişcare şi toate le pune în bună rânduială. Stai, aşadar, cu bărbăţie şi cu inimă bună. Nici demonii, nici fiarele sălbatice, nici oamenii împătimiţi nu-şi pot face voia lor spre răul şi pierzarea ta de nu va îngădui aceasta voia Ocârmuitorului. De aceea spune sufletului tău: Eu am un păzitor, care mă ocroteşte; şi niciuna dintre făpturi nu se poate înfăţişa înaintea mea decât dacă are poruncă de Sus. Iar, dacă aceasta va fi voia Stăpânului meu, ca cei vicleni să aibă putere asupra făpturii Lui, voi primi aceasta fără să mă mâhnesc, căci nu-mi doresc ca voia Domnului meu să rămână neîmplinită". Astfel, în ispitele tale vei fi plin de bucurie, ca unul ce ştii şi înţelegi întru totul că eşti cârmuit de Pronia Stăpânului Ceresc. Aşa să-ţi întăreşti inima ta cu nădejdea în Domnul".
Toate cele spuse mai sus îl determină pe fiecare creştin să-l cinstească cu evlavie pe îngerul său păzitor şi să-i adreseze rugăciuni. Mai este, oare, necesar să aducem dovezi ale acestei îndatoriri? Ingerul păzitor are dreptul să fie cinstit de noi, pentru că el este trimisul lui Dumnezeu, este sfânt şi este binefăcătorul nostru.
Ştiind că îngerii păzitori sunt tot timpul cu noi şi că ei sunt martorii cei mai apropiaţi şi de fiecare zi ai vieţii noastre, trebuie să fim cu băgare de seamă ca nu numai prin fapte, dar nici prin gânduri, nici prin cuvinte să nu-i supărăm şi să nu-i depărtăm de la noi. Iar în cazul căderii în păcat să mânecăm prin pocăinţă grabnică şi sinceră să-i atragem la noi pe păzitorii şi ajutătorii noştri cereşti ca să-i bucurăm nu numai pe ei, ci şi pe toţi ceilalţi îngeri din ceruri, care se bucură şi pentru un singur păcătos, ce se pocăieşte (Lc. 15,10).
In Vechiul Testament există locuri care, în înţelegerea unanimă a Părinţilor Bisericii, cuprind învăţătura despre îngerii păzitori. Astfel sunt următoarele locuri: Străjui-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El şi-i va izbăvi pe ei (Ps. 33, 8). Nu vor veni către tine rele şi bătaie nu se va apropia de locaşul tău. Că îngerilor Săi va porunci pentru tine ca să te păzească în toate căile tale (Ps. 90,10-11).
Numeroase exemple din vieţile sfinţilor adeveresc calitatea Sfinţilor îngeri de păzitori şi slujitori ai mântuirii omeneşti. Iată câteva exemple de acest fel: Sfântul Ioan Scărarul mărturiseşte despre sine, când: „îngerul m-a luminat când tânjeam după mari descoperiri".
In viaţa Sfântului Mucenic Sebastian (Vieţile Sfinţilor, 18 decembrie) se povesteşte că, atunci când un conducător a distrus idolii, i s-a arătat un înger în chip de tânăr şi i-a spus: „Domnul nostru Iisus Hristos, întru Care ai crezut, m-a trimis la tine ca să primeşti sănătate în toate mădularele tale". El s-a ridicat şi a vrut să cadă la picioarele îngerului să le sărute, însă îngerul a spus: „Vezi să nu te atingi de mine, pentru că încă nu eşti spălat cu Sfântul Botez de necurăţia idolească". De aici vedem că Sfinţii îngeri ajută la mântuirea nu numai a celor botezaţi.
Evghenie Goncearov
Cumpara cartea "Păzeşte-ţi casa de rău", Editura Egumenita
Cumpara cartea "Păzeşte-ţi casa de rău"
-
Purtatori catre Cer
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.