|
Postat 15:14 pe 24.11.2009
|
|
Sfintul Nicolae a trait in timpul imparatilor Diocletian si Maximilian(284-305), in zona Lichiei , in cetatea Patara . S-a nascut intr-o familie foarte credincioasa , dar si bogata , tatal sau numindu-se Teofan , iar mama Nona . Numele dat de catre acestia pruncului Nicolae semnifica "biruitor de popor" si pare sa-l fi predestinat pe viitorul sfint unei vieti aparte.
Se spune ca , imediat dupa nastere , nou-nascutul prunc Nicolae a stat in picioare singur pe sine , vreme de mai multe ore , iar din scrierile despre viata sfintului aflam ca miercurea si vinerea , cind erau zile de post , pruncul nu sugea decit o data pe zi , acest lucru facindu-se abia seara , dupa ce maica sa isi savirsea rugaciunile de sfirsit al zilei . Nu numai parintilor sai fizici , dar si parintilor Bisericii Ortodoxe de atunci le-a fost data inspiratia sa spuna ca aceasta manifestare a pruncului parea a fi mai degraba o tinere de post , lucru care , peste ani , s-a dovedit a fi intocmai , preafericitul si sfintul ierarh Nicolae tinind apoi toata viata , fara intrerupere , acest obicei al postirii miercurea si vinerea. Unicul scop al existentei sale parea a fi , inca din pruncie , doar urmarea lui Hristos intru invatatura si desavirsire . Evenimentele dureroase ale vietii l-au incercat insa si pe parintele Nicolae , care , pierzindu-si parintii intru slava lui Hristos si-a impartit intreaga avere saracilor , a imbracat , a hranit , a vindecat si "a rascumparat de la datornici nenumarate suflete omenesti", astfel incit a fost un inger pe pamint ,(aflindu-se in pelerinaj la Ierusalim , la locurile sfinte si vrind sa intre noaptea in biserica , usile ferecata-s-au deschis singure dind intrare aceluia caruia chiar portile ceresti ii erau deschise".
Mira...Mitropolia Lichiei este locul unde preasfintul Nicolae avea sa se aseze ca slujitor al Domnului , la reintoarcerea din Palestina si din cetatea sfinta a Ierusalimului , unde dupa moartea arhiereului cetatii Mira, parintele Nicolae a devenit Arhiereul Mitropoliei Lichiei . Minunile savirsite de acest nespus de mare sfint sunt multe . Viata sa indelungata pe pamint , a fost un exemplu viu si necontenit de iubire de Hristos si de aproape , acest luminator de suflete si vieti aducind tuturor celor care l-au cunoscut cele dorite si sperate , daca acestea au fost intru Hristos .
Cinstitul sau trup a fost asezat spre vesnica odihna in biserica mitrpopoliei Mirelor , de unde minunile au inceput sa apara . Din sfintele moaste a izvorit mir , de care toti cei care s-au atins s-au vindecat intr-o clipita de orice suferinta si s-au eliberat de orice duh necurat .
Moastele sale si mina cea dreapta a sfintului Nicolae sunt pastrate , inca din secolul al xix-lea , la Biserica Sfintul Gheorghe Nou , Bucuresti.
Sfintul Nicolae a trait in timpul imparatilor Diocletian si Maximilian(284-305), in zona Lichiei , in cetatea Patara . S-a nascut intr-o familie foarte credincioasa , dar si bogata , tatal sau numindu-se Teofan , iar mama Nona . Numele dat de catre acestia pruncului Nicolae semnifica "biruitor de popor" si pare sa-l fi predestinat pe viitorul sfint unei vieti aparte.
Se spune ca , imediat dupa nastere , nou-nascutul prunc Nicolae a stat in picioare singur pe sine , vreme de mai multe ore , iar din scrierile despre viata sfintului aflam ca miercurea si vinerea , cind erau zile de post , pruncul nu sugea decit o data pe zi , acest lucru facindu-se abia seara , dupa ce maica sa isi savirsea rugaciunile de sfirsit al zilei . Nu numai parintilor sai fizici , dar si parintilor Bisericii Ortodoxe de atunci le-a fost data inspiratia sa spuna ca aceasta manifestare a pruncului parea a fi mai degraba o tinere de post , lucru care , peste ani , s-a dovedit a fi intocmai , preafericitul si sfintul ierarh Nicolae tinind apoi toata viata , fara intrerupere , acest obicei al postirii miercurea si vinerea. Unicul scop al existentei sale parea a fi , inca din pruncie , doar urmarea lui Hristos intru invatatura si desavirsire . Evenimentele dureroase ale vietii l-au incercat insa si pe parintele Nicolae , care , pierzindu-si parintii intru slava lui Hristos si-a impartit intreaga avere saracilor , a imbracat , a hranit , a vindecat si "a rascumparat de la datornici nenumarate suflete omenesti", astfel incit a fost un inger pe pamint ,(aflindu-se in pelerinaj la Ierusalim , la locurile sfinte si vrind sa intre noaptea in biserica , usile ferecata-s-au deschis singure dind intrare aceluia caruia chiar portile ceresti ii erau deschise".
Mira...Mitropolia Lichiei este locul unde preasfintul Nicolae avea sa se aseze ca slujitor al Domnului , la reintoarcerea din Palestina si din cetatea sfinta a Ierusalimului , unde dupa moartea arhiereului cetatii Mira, parintele Nicolae a devenit Arhiereul Mitropoliei Lichiei . Minunile savirsite de acest nespus de mare sfint sunt multe . Viata sa indelungata pe pamint , a fost un exemplu viu si necontenit de iubire de Hristos si de aproape , acest luminator de suflete si vieti aducind tuturor celor care l-au cunoscut cele dorite si sperate , daca acestea au fost intru Hristos .
Cinstitul sau trup a fost asezat spre vesnica odihna in biserica mitrpopoliei Mirelor , de unde minunile au inceput sa apara . Din sfintele moaste a izvorit mir , de care toti cei care s-au atins s-au vindecat intr-o clipita de orice suferinta si s-au eliberat de orice duh necurat .
Moastele sale si mina cea dreapta a sfintului Nicolae sunt pastrate , inca din secolul al xix-lea , la Biserica Sfintul Gheorghe Nou , Bucuresti.
|