Schitul Sf. Andrei este un aşezământ monastic în Kareya, Sf. Munte. Este of dependinţă a Mănăstirii Vatoped şi găzduieşte Academia Athoniană.
Schitul îşi trage originile de la decizia Patriarhului Constantinopolului Atanasie al II-lea Patelarul care retrăgându-se în Sf. Munte la mijlocul sec. XV după căderea Constantinopolului, s-a stabilit într-o chilie pe vechiul aşezământ al fostei Mănăstiri Xistru, chilie pe care patriarhul a dedicat-o Sf. Antonie cel Mare. Această chilie mai apoi a devenit baza schitului. În 1761, Patriarhului Constantinopolului Serafim al II-lea care de asemenea s-a retras în Sf. Munte a înlocuit chilia cu o nouă construcţie pe care a dedicat-o Sf. Ap. Andrei şi Sf. Antonie.
Datorită creşterii continue a numărului de vieţuitori a schitului o biserică centrală dedicată Sf. Ap. Andrei a fost construită în 1867 şi târnosită în 1900 de Patriarhului Constantinopolului Ioachim al III-lea. Biserica este cea mai mare din Sf. Munte şi printe cele mai mari din Balcani, având o înălţime de 30m şi o lungime de 60m.
La începutul sec. XX, schitul a crescut foarte mult. Înainte de primul război mondial, schitul avea între 700 şi 800 de monahi ruşi. Însă datorită evenimentelor din Rusia din perioada respectivă afluxul de monahi ruşi a dispărut.
În 1958, aripa vestică a schitului şi biblioteca au ars şi în 1971 ultimul monah din vechea obşte, părintele Samson, s-a mutat la Domnul. Schitul a rămas părăsit. În 1992 o nouă obşte de limbă greacă au adus o nouă suflare de viaţă în schit. În 2001, câţiva monahi tineri s-au alăturat obştii şi cu un nou stareţ au adus speranţa unui viitor luminos.
Schitul Sf. Andrei
Schitul Sf. Andrei este un aşezământ monastic în Kareya, Sf. Munte. Este of dependinţă a Mănăstirii Vatoped şi găzduieşte Academia Athoniană.
Schitul îşi trage originile de la decizia Patriarhului Constantinopolului Atanasie al II-lea Patelarul care retrăgându-se în Sf. Munte la mijlocul sec. XV după căderea Constantinopolului, s-a stabilit într-o chilie pe vechiul aşezământ al fostei Mănăstiri Xistru, chilie pe care patriarhul a dedicat-o Sf. Antonie cel Mare. Această chilie mai apoi a devenit baza schitului. În 1761, Patriarhului Constantinopolului Serafim al II-lea care de asemenea s-a retras în Sf. Munte a înlocuit chilia cu o nouă construcţie pe care a dedicat-o Sf. Ap. Andrei şi Sf. Antonie.
Datorită creşterii continue a numărului de vieţuitori a schitului o biserică centrală dedicată Sf. Ap. Andrei a fost construită în 1867 şi târnosită în 1900 de Patriarhului Constantinopolului Ioachim al III-lea. Biserica este cea mai mare din Sf. Munte şi printe cele mai mari din Balcani, având o înălţime de 30m şi o lungime de 60m.
La începutul sec. XX, schitul a crescut foarte mult. Înainte de primul război mondial, schitul avea între 700 şi 800 de monahi ruşi. Însă datorită evenimentelor din Rusia din perioada respectivă afluxul de monahi ruşi a dispărut.
În 1958, aripa vestică a schitului şi biblioteca au ars şi în 1971 ultimul monah din vechea obşte, părintele Samson, s-a mutat la Domnul. Schitul a rămas părăsit. În 1992 o nouă obşte de limbă greacă au adus o nouă suflare de viaţă în schit. În 2001, câţiva monahi tineri s-au alăturat obştii şi cu un nou stareţ au adus speranţa unui viitor luminos.
CrestinOrtodox.ro foloseste fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta de navigare,
pentru a se integra cu retele de socializare si a afisa reclame relevante intereselor tale. Te informam ca ne-am actualizat politicile de
confidentialitate, pentru a implementa cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice
în ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Protectia datelor tale este importanta pentru noi si iti oferim posibilitatea de
a personaliza modulele cookie pe care le doresti
.
De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si
de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate.