IISUS HRISTOS SI BISERICA TIMPURIE

EU SUNT USA, a zis Hristos. „De va intra cineva prin Mine, se va mântui”. Hristos este usa catre Imparatia Cerurilor, pe care o putem afla inauntrul nostru chiar din vremea acestei vieti si care dainuieste o vesnicie. Dar cum sa aflam acea Usa in mijlocul a mii de secte si filosofii diferite, toate infatisand un chip diferit al lui Hristos? Daca cautam spre istoria Bisericii pe care El a intemeiat-o, gasim o linie neintrerupta in care chipul Sau a fost pastrat neprihanit si nestricat. Linia aceea este straveche Ortodoxie, reperul adevaratului crestinism.
Veniti catre Usa! Aflati-o de-a lungul stravechii cai a istoriei...

LA UN MOMENT DIN ISTORIE, cand omenirea cazuse din rai si avea nevoie disperata de Dumnezeu, insusi Dumnezeul Ce l-a zidit pe om s-a intrupat si s-a facut om. Acesta a fost Iisus Hristos, Cel de care au profetit proorocii si Cel pe care intreaga lume Il astepta. Pana atunci, toate religiile erau doar incercari risipite ale omului de a-L intelege pe Dumnezeu. In Hristos, intaia data in istorie, Insusi Dumnezeu s-a facut om. Unul din multele lucruri pe care Hristos le-a descoperit, in lumea aceasta, a fost putinta unei relatii personale cu Dumnezeu, pentru cei ce cred. El si-a strans credinciosii si le-a fagaduit ca nimic nu va izbandi, niciodata, impotriva Bisericii Sale (Matei 16:18). Aceasta Biserica a fost intemeiata mai intai pe patimile lui Hristos, apoi pe cele ale Apostolilor Sai, iar apoi pe cele ale mucenicilor, de-a lungul veacurilor (1 Petru 2:21, Coloseni 1:24). Astfel a inceput crestinismul.

Catedrala Bunei Vestiri in vechiul Kremlin, Rusia

Dupa rastignirea, invierea si inaltarea la Ceruri a lui Hristos, ucenicii Sai s-au adunat impreuna cu mii de oameni din toata lumea cunoscuta, pentru sarbatoarea Rusaliilor. Atunci, intocmai cum proorocisera Sfintele Scripturi si precum chiar Hristos fagaduise, din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt (Fapte 2:2-4). Ei au inceput sa propovaduiasca Calea, Adevarul si Viata tutror celor de fata la sarbatoare, in limbile lor de nastere. Cei ce au primit aceasta descoperire si i-au urmat lui Iisus Hristos au inceput sa fie cunoscuti drept Crestini.

Din acea zi inainte, crestinatatea a fost inzestrata cu tarie si a inceput sa se raspandeasca catre marginile pamantului. De la Ierusalim, ucenicii lui Hristos au calatorit prin intreaga lume cunoscuta: Apostolii Petru si Pavel au mers in Grecia si Roma, Andrei a mers in Rusia, Marcu in Egipt, Simeon in Anglia si Africa, Toma a ajuns pana in India, iar Matei in Etiopia. Desi erau in diferite colturi ale lumii, inima si sufletul lor erau una (Fapte 4:32) si propovaduiau un Domn, o credinţă, un botez (Efeseni 4:5). Pretutindeni unde au mers, ei au numit episcopi, preoti si diaconi si i-au hirotonit, prin punerea mainilor, spre a fi pastori ai turmei lui Hristos. In putina vreme Apostolii au adus multime de pagani la Hristos – oameni simpli si filosofi, cersetori si imparati. Desi Apostolii au avut parte de prigoane, cazne si chiar de moarte pentru convingerile lor, nimic nu a putut impiedica Credinta sa se raspandeasca precum focul in toate colturile pamantului. Aproape fiecare Apostol a avut o moarte muceniceasca, si multe din ramasitele lor sunt pastrate in Bisericile Ortodoxe pana astazi.