IERUSALIM,CETATE SFANTA
» Biserica Ortodoxă a Ierusalimului
Inapoi la Pagina de Discutii
|
Biserica Ortodoxă a Ierusalimului
Biserica Ortodoxă din Ierusalim este considerată Biserica-mamă a întregii creştinătăţi, fiindcă la Ierusalim a avut loc Pogorârea Duhului Sfânt peste ucenicii şi apostolii adunaţi în foişorul cel de sus, în ziua de Cincizecime după Înălţarea la Cer a Domnului Iisus Hristos, când Duhul Sfânt S-a pogorât peste ei, în chip de limbi de foc. Acesta este unul din momemtele cheie a întemeierii Bisericii. De aici ucenicii au început a predica Evanghelia, după cuvintele Domnului: "Ci veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi în Samaria şi până la marginea pământului." (Faptele Apostolilor 1, 8). Pe măsură ce creştinismul s-a răspândit în tot Imperiul Roman, şi persecuţiile împotriva creştinilor de origine iudaică s-au înmulţit, creştinii din Ierusalim au trebuit să se exileze, iar Biserica din Ierusalim a început a-şi pierde influenţa concretă în lumea creştină. Secolele IV-VI au marcat ascensiunea Bisericii din Constantinopol (Noua Romă - capitala Imperiului) alături de cea a "vechii" Rome. Când Pentarhia bisericească s-a format, Biserica din Ierusalim, în calitate de "Patriarhie apostolică" a fost una din cele cinci Patriarhii ale Imperiului creştin, alături de Roma, Constantinopol, Alexandria şi Antiohia. Biserica Ierusalimului păstrează până în ziua de astăzi în custodie multe dintre locurile sfinte din Ierusalim și din împrejurimi, uneori împreună cu romano-catolicii, copții sau cu armenii. Este vorba mai ales de Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și Biserica Naşterii Domnului din Vithleem (Betleem). În ultima vreme, au apărut critici la adresa autorităților bisericești din partea credincioșilor palestinieni, care acuză ierarhia (în majoritate de origine greacă și elenofonă) de irosirea banilor Bisericii și pentru faptul că membrii vorbitori de limba arabă ai Bisericii sunt tratați ca niște credincioși de rangul doi. După depunerea din treaptă a Patriarhului Irineu I în contextul unui scandal privind o vânzare de pământuri către evrei, Sfântul Sinod al Bisericii a ales ca locum tenens al scaunului Ierusalimului pe IPS Cornelie al Petrei. Pe 22 august 2005, Sfântul Sinod l-a ales în unanimitate ca Patriarh al Bisericii Ierusalimului pe fostul Arhiepiscop de Tabor, acum Preafericitul Teofil al III-lea ca al 141-lea Patriarh al Ierusalimului. |
|
|
Biserica Ortodoxă a Ierusalimului
Biserica Ortodoxă din Ierusalim este una din cele cinci biserici care au alcătuit în primul mileniu creștin așa numita Pentarhie, alături de Biserica Romei, Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, Alexandria și Antiohia. Biserica Ortodoxă a Ierusalimului păstrează până în ziua de astăzi în custodie multe din Locurile Sfinte din Ierusalim și din împrejurimi, pe unele împreună cu Biserica Romano-Catolică, Biserica Coptă a Alexandriei și cu Biserica Apostolică Armeană. Este vorba mai ales de Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și Biserica Nașterii Domnului din Betleem. În ultima vreme, au apărut critici la adresa autorităților bisericești din partea credincioșilor palestinieni, care acuză ierarhia (în majoritate de origine greacă și elenofonă) de irosirea banilor bisericii și pentru faptul că membrii vorbitori de limba arabă ai bisericii sunt tratați ca niște credincioși de rangul doi. După depunerea din treaptă a Patriarhului Irineu I în contextul unui scandal privind o vânzare de pământuri către evrei, Sfântul Sinod al Bisericii a ales ca locum tenens al scaunului Ierusalimului pe IPS Cornilie al Petrei. Pe 22 august 2005, Sfântul Sinod l-a ales în unanimitate ca Patriarh al Bisericii Ierusalimului pe fostul Arhiepiscop de Thabor, acum Preafericitul Theofil al III-lea ca al 141-lea Patriarh al Ierusalimului. Această biserică a întrerupt comuniunea cu Biserica Ortodoxă Română în data de 9 mai 2011, în urma unei dispute privind așezămintele ortodoxe române din Israel.[1] |
|
|
Biserica Ortodoxă a Ierusalimului
Biserica Ortodoxă din Ierusalim este una din cele cinci biserici care au alcătuit în primul mileniu creștin așa numita Pentarhie, alături de Biserica Romei, Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, Alexandria și Antiohia. Biserica Ortodoxă a Ierusalimului păstrează până în ziua de astăzi în custodie multe din Locurile Sfinte din Ierusalim și din împrejurimi, pe unele împreună cu Biserica Romano-Catolică, Biserica Coptă a Alexandriei și cu Biserica Apostolică Armeană. Este vorba mai ales de Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și Biserica Nașterii Domnului din Betleem. În ultima vreme, au apărut critici la adresa autorităților bisericești din partea credincioșilor palestinieni, care acuză ierarhia (în majoritate de origine greacă și elenofonă) de irosirea banilor bisericii și pentru faptul că membrii vorbitori de limba arabă ai bisericii sunt tratați ca niște credincioși de rangul doi. După depunerea din treaptă a Patriarhului Irineu I în contextul unui scandal privind o vânzare de pământuri către evrei, Sfântul Sinod al Bisericii a ales ca locum tenens al scaunului Ierusalimului pe IPS Cornilie al Petrei. Pe 22 august 2005, Sfântul Sinod l-a ales în unanimitate ca Patriarh al Bisericii Ierusalimului pe fostul Arhiepiscop de Thabor, acum Preafericitul Theofil al III-lea ca al 141-lea Patriarh al Ierusalimului. Această biserică a întrerupt comuniunea cu Biserica Ortodoxă Română în data de 9 mai 2011, în urma unei dispute privind așezămintele ortodoxe române din Israel.[1] |
|
|