Oameni cu credinta
» Credinta omului ca si valoare a constiintei sale
Inapoi la Pagina de Discutii
|
Credinta si cunoasterea ca valoare spirituala, sunt o singura cale ce poate fi parcursa prin perseverenta. Orice parcurs de cale, în timp, aduce la sfarsitul ei rodul mult asteptat. Fiecare dintre cei ce spera la acest deznodamant, au sansa sa afle adevarul trairii, doar în momentul regasirii lor ca si Fiinte de Lumina. Regasirea este acea binecuvantare, care aduce bucurie fiintei umane. Fiecare bucurie traita, aduce un nou destin în viata omului. Cati pot trai o regasire bucurandu-se de ea? Dar nu uitati: toate sunt cu putinta, daca se doreste cu adevarat acel ceva. Pentru a avea aceasta sansa, fiti ceea ce este cautare pentru a va regasi în Binecuvantarea lui Dumnezeu! Încrederea este aceea care apropie omul de marele sau ideal. Acceptarea Filiatiunii Divine, este primul pas al omului catre Cel ce i-a dat viata. Fara aceasta întelegere, omul ca si fiinta creata, nu poate patrunde în esenta vietii sale ca si ideal.
Pe parcursul vremurilor, oamenii au înteles gresit ce înseamna a-L iubi pe Dumnezeu. Iubirea în sine, este sentimentul ce nu cunoaste înfrangerea si nici deznadejdea. Cati dintre cei ce spun “Doamne”, cred în ceea ce fac? Unde poate fi raspunsul la aceasta întrebare? Daca fiecare om ar constientiza Marele Adevar care se gaseste în el, n-ar mai fi uneori o ratacire, aparent spirituala pe pamant. Adevarul acceptat, creaza o valoare de constiinta ce situeaza fiinta pe adevaratul sau loc în univers. Valoarea constiintei este un cumul de trairi împlinite, ce aduce fiintei Lumina necesara si de dorit, pentru a se înalta. Fiecare traire emotionala a omului, poate declansa ionizarea unui loc, echilibrandu-l. Orice stare de bucurie este în acelasi timp o împacare cu sine, a fiintei umane. Fiecare împacare venita în constiinta omului, aduce împlinirea sa. Asa apare încrederea si de la aceasta, pana la a avea credinta în Divinitate, este un pas mic. Dar acest pas, aparent mic, poate mentine omul “viu”, dandu-i sansa de a se înalta catre adevaratul sau ideal. Orice înaltare va apropie de Dumnezeu. Aceasta cere doar fapte de dorit ca si traire simtita prin iubire, pentru aproapele vostru. Aproapele este tot ceea ce va înconjoara ca si Creatie a lui Dumnezeu. Tot ceea ce este “viu” în preajma fiecarui om, este aproapele vostru. Toate regnurile fac parte din Creatia lui Dumnezeu, iar tot ce este în Lumina Lui, este Binecuvantat. Deci trebuie sa se respecte fiecare forma de viata ca sa se poata ajunge la cele mai nobile sentimente de iubire pentru Creator. În toate aceste regnuri sunt fiinte, mai mult, sau mai putin evoluate, care asteapta de la om iubirea neconditionata. Iar daca omul nu ar uita, ca cele ce sunt venite sincer din adancul fiintei sale, ca traire si simtire, sunt o manifestare a iubirii, ar fi mereu în Lumina lui Dumnezeu. Iubirea este trairea vie ce va uneste cu Dumnezeu. A crede cu adevarat în acest Mare Adevar ce salasuieste în fiecare om, înseamna a conlucra permanent cu Însusi Creatorul. Aceasta conlucrare permanenta înseamna credinta, care este parte din valoarea constiintei de sine ce trebuie pastrata mereu treaza. |
|
|