|
Postat 12:11 pe 4.07.2011
|
|
Secretele bucatelor manastiresti! Vezi cum se gateste in manastirile din Iasi Autor:15 Nov 2009Comentarii:0Vizualizari:9067va multumim!1 2 3 4 5 Mancarea gatita in manastirile din Moldova pare, intotdeauna, mai gustoasa decat orice meniu sofisticat din restaurantele de lux. Multi s-au intrebat care sunt ingredientele secrete folosite de calugari, iar 7est a reusit sa afle tainele gastronomiei manastiresti.
Fara ulei Niciodata la o manastire nu se gateste doar pentru calugari sau calugarite, pentru ca sunt asteptati, in permanenta, pelerini. “Comunitatea noastra numara 22 de persoane, dar se face mancare pentru circa 40 de persoane” afirma parintele Arsenie de la Cetatuia. La aceasta manastire vin, saptamanal, peste 100 de persoane in pelerinaj. Unii vin doar ca sa se roage iar altii sunt interesati atat de mancare, cat si de vinul manastiresc produs la Cetatuia. Pelerinii trebuie insa sa stie ca sunt nevoiti sa se supuna canoanelor manastiresti care, in perioada de post, sunt extrem de severe. Postul Craciunului, care tocmai a inceput, este unul mai “bland”, dar in prima saptamana se gateste fara ulei. “Este un canon in perioada postului, o abtinere. Si uleiul este tot o grasime, chiar daca e vegetala”, explica parintele Arsenie. Postul cel mai dur este considerat cel al Pastelui cand, in prima saptamana, atat calugarii cat si pelerinii tin post negru. “Cine nu poate tine post negru poate manca, dupa ora 16, cartofi fierti si varza murata”, precizeaza parintele Arsenie. La manastirea de maici din Copou postul este chiar mai dur deoarece, potrivit parintelui Hrisostom, maicutele aflate aici pot manca doar paine si apa. Dar, dupa perioada de post negru, calugarii si calugaritele din Iasi incep din noua sa gateasca mancaruri deosebite, imbinand retete traditionale, vechi de sute de ani, cu mancarurile moderne.
Natural Dincolo de credinta, la manastire un lucru este cert: pentru bucatarie se folosesc doar produse naturale. Cei 22 de calugari de la Cetatuia cultiva pana la un hectar de legume, pe care le conserva pentru iarna. “Anul acesta am fost nevoiti sa reducem suprafata pentru ca trebuie irigat si e dificil. Oricum, am facut deja cateva sute de kilograme de bulion, am pus zarzavaturi, morcovul si telina sunt puse in nisip”, spune parintele Arsenie, iconomul manastirii Cetatuia. Si la Manastirea Podgorii Copou, mai cunoscuta ca “manastirea dintre vii”, din Gradina Botanica, cele 15 maici cultiva tot ce le trebuie pentru masa. In cele doua sere imense, aflate chiar in curtea manastirii, salata verde abia asteapta sa fie recoltata. Daca au nevoie de unele alimente pe care nu le pot obtine prin resurse proprii, manastirile fac schimb de produse. “Sunt relatii normale. Daca noi avem nevoie de ciuperci, de exemplu, apelam la o manastire de la munte. La fel, daca ei au nevoie de vin, ne contacteaza”, spune iconomul de la Cetatuia.
Mancarea Tehnologiile moderne au patruns si in manastire, dar canoanele se pastreaza cu strictete. Astfel, se gateste la aragaz si nu la plita iar cand este nevoie se apeleaza si la robotul de bucatarie sau cuptorul cu microunde. Totusi, fiind comunitati inchise, manastirile pastreaza unele obiceiuri culinare vechi de sute de ani, peste care au suprapus retete moderne, unele dintre ele de inspiratie franceza. Maicutele din Copou, de exemplu, gatesc in post o mancare extraordinar de gustoasa folosind fasole, cartofi, ciuperci si radacinoase. Astfel, aici se pot manca celebrele sarmalute, o supa-crema delicioasa si, ca desert, cateva prajituri de post. La Cetatuia, bucataria este exotica si traditionala in acelasi timp, iar oaspetii veniti pentru rugaciune isi pot delecta papilele gustative cu sarmale cu crupe de porumb, mancare de bob sau salata de telina cu maioneza de pufuleti. Fiecare reteta are ceva aparte, iar bucatarul pare surprins ca mirenii sunt incantati de gustul mancarii.
Tuica Cum mancarea nu are gust fara un strop de vin sau de tuica, calugarii se ingrijesc si de acest lucru. Tuica de pruna, fabricata dupa metode traditionale, capata un gust deosebit dupa ce calugarii introduc in aceasta cateva plante mai putin cunoscute. La manastirea din Copou se adauga melisa, o planta din familia mentei. “Am primit-o de la manastirea Varatec, unde este cultivata”, spune parintele Hrisostom. Melisa, sau roinita, este cunoscuta din antichitate, fiind descrisa ca planta terapeutica inca din primul secol al erei crestine. Si la Cetatuia se adauga in tuica o planta cu proprietati terapeutice, mai exact o radacina de schinduc. “Schinducul este un fel de ginseng romanesc. Creste doar pe Ceahlau si are proprietati medicinale deosebite”, explica parintele Arsenie. Desi nu este foarte veche, tuica de la manastire are o culoare galbuie, asemenea uleiului si, consumata cu moderatie, poate fi considerata un adevarat elixir divin.
Vinul Totusi, manastirile din Iasi nu sunt renumite pentru tuica produsa, ci pentru vin. La manastirea Bucium se afla un adevarat depozit de vinuri, dar mult mai cunoscut iesenilor este vinul produs la Cetatuia. De pe 9 hectare de vita de vie se produce dupa metode moderne un vin manastiresc foarte apreciat pentru calitatile sale. “Vinul este curat, fara zahar. Este produs doar in scop liturgic. La Bucium, dar si la Cetatuia se folosesc utilaje ultramoderne pentru ca soiurile actuale de vita de vie nu mai permit lucrul cu teascul”, precizeaza Constantin Sturzu, purtatorul de cuvant al Mitropoliei. “Secretul vinului nostru nu-l putem dezvalui. El s-a mostenit de la un preot la altul si nu il cunosc nici macar toti calugarii din comunitatea noastra. Cert este ca nu mai folosim teascul, ci o presa pneumatica, avem masina de decorticat care separa boabele de ciorchine si o statie de imbuteliere semiautomata” afirma iconomul de la Cetatuia, parintele Arsenie. In aceasta manastire se produc nu mai putin de 7 soiuri de vin, toate nobile. Vinul din soiurile nobile este tratat pentru a-si pastra calitatile, dar calugarii incearca sa-i ofere acestuia un aspect si un gust cat mai naturale. De altfel, calugarii de la Cetatuia sustin ca principalul inamic al vinului este oxigenul iar, pentru pastrarea calitatii, este vitala curatenie. De aceea, in crama se spala peretii cu clor si se varuieste o data la trei luni, dupa care se toarna un lapte de ciment proaspat pe pardoseala. In acest mod, spun ei, crama este intotdeauna curata iar vinul de cea mai buna calitate.
Butoaie de stejar Vinul de la Cetatuia se imbuteliaza doar cand este vandut. Pana atunci, se pastreaza in butoaie de stejar care au capacitatea de pana la 5 tone. Pe masura ce vinul din butoi se vinde, cantitatea ramasa este transferata in butoaie mai mici astfel incat sa patrunda cat mai putin aer care sa altereze bautura. “Butoaiele cele mari, de 5 tone, au fost ansamblate direct in crama, pentru ca nu puteau fi deplasate”, adauga iconomul de la Cetatuia. Parintele Arsenie spune ca butoiul in care se pastreaza vinul este afumat cu sulf, pentru sterilizare. Mai mult, in perioada urmatoare vor sa cumpere un dispozitiv special care, montat in butoi, nu va mai permite aerului sa intre in contact cu vinul chiar daca nivelul vinului din vas scade.
………………………………. In proces pentru nume Producatori de vin de calitate, calugarii ieseni au incercat sa protejeze denumirea unor vinuri prin inregistrarea marcii la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Astfel, Manastirea Golia a cerut inregistrarea titulaturilor de “vin liturgic”, “vin bisericesc” si “vin manastiresc”, dar s-a lovit de refuzul autoritatilor. “Au motivat ca vin este un cuvant universal si nu poate fi inregistrat”, afirma purtatorul de cuvant al Mitropoliei, Constantin Sturza. In consecinta, Manastirea Golia a dat in judecata OSIM si spera sa aiba castig de cauza mai ales pentru ca sintagma “vin calugaresc”, care contine cuvantul “vin”, a fost inregistrata de poetul Mircea Dinescu.
……………………………………
Denumiri Potrivit reprezentantilor Bisericii, nu exista nicio diferenta intre vinul liturgic, cel manastiresc si cel bisericesc. Preotul Constantin Sturza afirma ca tot vinul produs de biserici si manastiri este unul liturgic, pentru ca este folosit doar in acest scop. Asadar, indiferent de culoare sau de cantitatea de zahar, vinul este considerat liturgic. Diferenta de denumire este data de locul unde este produs vinul: intr-o parohie sau intr-o manastire
……………………………..
Rugaciunea Aparent, mancarea manastireasca nu difera foarte mult de cea gatita acasa. Ingredientele sunt, in general, aceleasi, dar este ceva ce face diferenta. Purtatorul de cuvant al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, preotul Constantin Sturzu, afirma ca ingredientul secret din mancare este rugaciunea pe care o rosteste bucatarul. “In manastire nu se acorda o mare importanta rafinamentului gastronomic. Rugaciunea face mancarea mai gustoasa, pentru ca starea spirituala a celui ce gateste este foarte importanta”, afirma Constantin Sturzu. Aceeasi idee este impartasita si de duhovnicul manastirii Podgorii Copou, parintele Hrisostom. “Atmosfera creeaza o stare de bine, de armonie si de accea este importanta rugaciunea celui care gateste”, spune acesta. In general, calugarul care face mancarea pentru comunitate nu participa la slujba si, de aceea, se roaga in timp ce gateste.
………………..
Retetele culese de la manastirea Cetatuia nu includ cantitati pentru ca acestea sunt estimate de bucatar in functie de numarul de portii de mancare. Pentru ca la aceasta manastire se gatesc, la fiecare masa, peste 40 de portii, calugarii au considerat ca prezentarea cantitatilor folosite de ei nu sunt utile gospodinelor.
Sarmale cu crupe (Cetatuia) Boabele de porumb se zdrobesc in rasnita si se fac crupe. Crupele se pun la inmuiat in apa calduta si, separat, se curata ceapa si se toaca marunt. Se pune ceapa la calit in ulei si, cand s-a calit ceapa se adauga morcov ras. In acest amestec se pun crupele si patrunjel frunze tocat. Aceasta compozitie se infasoara in frunze de varza sau vita de vie. Foarte important, in compozitie nu se pune bulion, pentru ca se intaresc crupele. In vasul in care fierbem sarmalele se aseaza, pe fund, frunze de varza, peste care se pun crengute de cimbru si leustean, precum si 2-3 foi de dafin. Se aseaza sarmalele si, deasupra lor, se pune bulion. Sarmalele se fierb la foc mic circa 15 minute, dupa care se dau la cuptor.
Mancare de bob (Cetatuia) Bobul se pune in apa seara, la umflat. A doua zi se opareste si se cojeste de pielita. Se toaca ceapa si se caleste cu rosii taiate si se adauga un morcov ras si seminte de cimbru. In acest sos se pune bobul curatat si se lasa la fiert. Dupa ce a fiert, se pune usturoi taiat felii si o legatura de marar. Se consuma cu gogosari sau castraveti la otet.
Salata de telina cu maioneza de pufuleti (Cetatuia) Se rad morcovi si radacini de telina in raport de trei sferturi telina si un sfert morcov. Se iau 2-3 pungi de pufuleti, se aseaza intr-un vas, se pune ulei si se freaca pana se face pasta. Se adauga zeama de lamaie si o jumatate de lingurita de mustar. Amestecul de morcov si telina se sareaza si se amesteca cu maioneza obtinuta. Compozitia omogenizata se aseaza pe un platou ornat cu carne de masline verzi.
Supa-crema (Copou) Ingrediente: 1 kg de cartofi, ½ kg morcovi, 3-4 cepe, 3-4 catei de usturoi, 1 ardel gras, 1 gogosar, 3-4 radacini de pastarnac, O telina. Se fierb toate ingredientele foarte bine, cu sare si ulei, dupa care se paseaza. Pasta obtinuta se pune din nou in supa si se mai fierbe cateva minute. Supa se serveste cu crutoane si lamaie.
Sarmale (Copou) Ingrediente: 2 kg ceapa 1 kg morcov 1 kg orez 800 g bulion ardei copti tocati 2 kg bureti Se caleste ceapa tocata cu morcovul ras in ½ litru de ulei, se adauga sare si putin piper. Cand s-au calit ceapa si morcovul se adauga si celelalte componente. Apoi se ruleaza sarmalele in frunza de varza sau de vita de vie, dar compozitia poate fi folosita si la ardei umpluti.
Prajitura cu mere (Copou) 2 cani de mere rase 2 cani de zahar 1 praf de sare 2 cani faina de grau 1 praf de copt Se amesteca merele cu zaharul, apoi se adauga praful de copt, sarea si faina. Se unge o tava cu ulei, apoi se tapeteaza cu faina si se coace la foc potrivit 40 de minute. Prajitura se taie bucati si se insiropeaza cu un amestec format din ½ litru de apa, 100 grame de margarina si 2 linguri de cacao. Se serveste rece.
Secretele bucatelor manastiresti! Vezi cum se gateste in manastirile din Iasi Autor:15 Nov 2009Comentarii:0Vizualizari:9067va multumim!1 2 3 4 5 Mancarea gatita in manastirile din Moldova pare, intotdeauna, mai gustoasa decat orice meniu sofisticat din restaurantele de lux. Multi s-au intrebat care sunt ingredientele secrete folosite de calugari, iar 7est a reusit sa afle tainele gastronomiei manastiresti.
Fara ulei Niciodata la o manastire nu se gateste doar pentru calugari sau calugarite, pentru ca sunt asteptati, in permanenta, pelerini. “Comunitatea noastra numara 22 de persoane, dar se face mancare pentru circa 40 de persoane” afirma parintele Arsenie de la Cetatuia. La aceasta manastire vin, saptamanal, peste 100 de persoane in pelerinaj. Unii vin doar ca sa se roage iar altii sunt interesati atat de mancare, cat si de vinul manastiresc produs la Cetatuia. Pelerinii trebuie insa sa stie ca sunt nevoiti sa se supuna canoanelor manastiresti care, in perioada de post, sunt extrem de severe. Postul Craciunului, care tocmai a inceput, este unul mai “bland”, dar in prima saptamana se gateste fara ulei. “Este un canon in perioada postului, o abtinere. Si uleiul este tot o grasime, chiar daca e vegetala”, explica parintele Arsenie. Postul cel mai dur este considerat cel al Pastelui cand, in prima saptamana, atat calugarii cat si pelerinii tin post negru. “Cine nu poate tine post negru poate manca, dupa ora 16, cartofi fierti si varza murata”, precizeaza parintele Arsenie. La manastirea de maici din Copou postul este chiar mai dur deoarece, potrivit parintelui Hrisostom, maicutele aflate aici pot manca doar paine si apa. Dar, dupa perioada de post negru, calugarii si calugaritele din Iasi incep din noua sa gateasca mancaruri deosebite, imbinand retete traditionale, vechi de sute de ani, cu mancarurile moderne.
Natural Dincolo de credinta, la manastire un lucru este cert: pentru bucatarie se folosesc doar produse naturale. Cei 22 de calugari de la Cetatuia cultiva pana la un hectar de legume, pe care le conserva pentru iarna. “Anul acesta am fost nevoiti sa reducem suprafata pentru ca trebuie irigat si e dificil. Oricum, am facut deja cateva sute de kilograme de bulion, am pus zarzavaturi, morcovul si telina sunt puse in nisip”, spune parintele Arsenie, iconomul manastirii Cetatuia. Si la Manastirea Podgorii Copou, mai cunoscuta ca “manastirea dintre vii”, din Gradina Botanica, cele 15 maici cultiva tot ce le trebuie pentru masa. In cele doua sere imense, aflate chiar in curtea manastirii, salata verde abia asteapta sa fie recoltata. Daca au nevoie de unele alimente pe care nu le pot obtine prin resurse proprii, manastirile fac schimb de produse. “Sunt relatii normale. Daca noi avem nevoie de ciuperci, de exemplu, apelam la o manastire de la munte. La fel, daca ei au nevoie de vin, ne contacteaza”, spune iconomul de la Cetatuia.
Mancarea Tehnologiile moderne au patruns si in manastire, dar canoanele se pastreaza cu strictete. Astfel, se gateste la aragaz si nu la plita iar cand este nevoie se apeleaza si la robotul de bucatarie sau cuptorul cu microunde. Totusi, fiind comunitati inchise, manastirile pastreaza unele obiceiuri culinare vechi de sute de ani, peste care au suprapus retete moderne, unele dintre ele de inspiratie franceza. Maicutele din Copou, de exemplu, gatesc in post o mancare extraordinar de gustoasa folosind fasole, cartofi, ciuperci si radacinoase. Astfel, aici se pot manca celebrele sarmalute, o supa-crema delicioasa si, ca desert, cateva prajituri de post. La Cetatuia, bucataria este exotica si traditionala in acelasi timp, iar oaspetii veniti pentru rugaciune isi pot delecta papilele gustative cu sarmale cu crupe de porumb, mancare de bob sau salata de telina cu maioneza de pufuleti. Fiecare reteta are ceva aparte, iar bucatarul pare surprins ca mirenii sunt incantati de gustul mancarii.
Tuica Cum mancarea nu are gust fara un strop de vin sau de tuica, calugarii se ingrijesc si de acest lucru. Tuica de pruna, fabricata dupa metode traditionale, capata un gust deosebit dupa ce calugarii introduc in aceasta cateva plante mai putin cunoscute. La manastirea din Copou se adauga melisa, o planta din familia mentei. “Am primit-o de la manastirea Varatec, unde este cultivata”, spune parintele Hrisostom. Melisa, sau roinita, este cunoscuta din antichitate, fiind descrisa ca planta terapeutica inca din primul secol al erei crestine. Si la Cetatuia se adauga in tuica o planta cu proprietati terapeutice, mai exact o radacina de schinduc. “Schinducul este un fel de ginseng romanesc. Creste doar pe Ceahlau si are proprietati medicinale deosebite”, explica parintele Arsenie. Desi nu este foarte veche, tuica de la manastire are o culoare galbuie, asemenea uleiului si, consumata cu moderatie, poate fi considerata un adevarat elixir divin.
Vinul Totusi, manastirile din Iasi nu sunt renumite pentru tuica produsa, ci pentru vin. La manastirea Bucium se afla un adevarat depozit de vinuri, dar mult mai cunoscut iesenilor este vinul produs la Cetatuia. De pe 9 hectare de vita de vie se produce dupa metode moderne un vin manastiresc foarte apreciat pentru calitatile sale. “Vinul este curat, fara zahar. Este produs doar in scop liturgic. La Bucium, dar si la Cetatuia se folosesc utilaje ultramoderne pentru ca soiurile actuale de vita de vie nu mai permit lucrul cu teascul”, precizeaza Constantin Sturzu, purtatorul de cuvant al Mitropoliei. “Secretul vinului nostru nu-l putem dezvalui. El s-a mostenit de la un preot la altul si nu il cunosc nici macar toti calugarii din comunitatea noastra. Cert este ca nu mai folosim teascul, ci o presa pneumatica, avem masina de decorticat care separa boabele de ciorchine si o statie de imbuteliere semiautomata” afirma iconomul de la Cetatuia, parintele Arsenie. In aceasta manastire se produc nu mai putin de 7 soiuri de vin, toate nobile. Vinul din soiurile nobile este tratat pentru a-si pastra calitatile, dar calugarii incearca sa-i ofere acestuia un aspect si un gust cat mai naturale. De altfel, calugarii de la Cetatuia sustin ca principalul inamic al vinului este oxigenul iar, pentru pastrarea calitatii, este vitala curatenie. De aceea, in crama se spala peretii cu clor si se varuieste o data la trei luni, dupa care se toarna un lapte de ciment proaspat pe pardoseala. In acest mod, spun ei, crama este intotdeauna curata iar vinul de cea mai buna calitate.
Butoaie de stejar Vinul de la Cetatuia se imbuteliaza doar cand este vandut. Pana atunci, se pastreaza in butoaie de stejar care au capacitatea de pana la 5 tone. Pe masura ce vinul din butoi se vinde, cantitatea ramasa este transferata in butoaie mai mici astfel incat sa patrunda cat mai putin aer care sa altereze bautura. “Butoaiele cele mari, de 5 tone, au fost ansamblate direct in crama, pentru ca nu puteau fi deplasate”, adauga iconomul de la Cetatuia. Parintele Arsenie spune ca butoiul in care se pastreaza vinul este afumat cu sulf, pentru sterilizare. Mai mult, in perioada urmatoare vor sa cumpere un dispozitiv special care, montat in butoi, nu va mai permite aerului sa intre in contact cu vinul chiar daca nivelul vinului din vas scade.
………………………………. In proces pentru nume Producatori de vin de calitate, calugarii ieseni au incercat sa protejeze denumirea unor vinuri prin inregistrarea marcii la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Astfel, Manastirea Golia a cerut inregistrarea titulaturilor de “vin liturgic”, “vin bisericesc” si “vin manastiresc”, dar s-a lovit de refuzul autoritatilor. “Au motivat ca vin este un cuvant universal si nu poate fi inregistrat”, afirma purtatorul de cuvant al Mitropoliei, Constantin Sturza. In consecinta, Manastirea Golia a dat in judecata OSIM si spera sa aiba castig de cauza mai ales pentru ca sintagma “vin calugaresc”, care contine cuvantul “vin”, a fost inregistrata de poetul Mircea Dinescu.
……………………………………
Denumiri Potrivit reprezentantilor Bisericii, nu exista nicio diferenta intre vinul liturgic, cel manastiresc si cel bisericesc. Preotul Constantin Sturza afirma ca tot vinul produs de biserici si manastiri este unul liturgic, pentru ca este folosit doar in acest scop. Asadar, indiferent de culoare sau de cantitatea de zahar, vinul este considerat liturgic. Diferenta de denumire este data de locul unde este produs vinul: intr-o parohie sau intr-o manastire
……………………………..
Rugaciunea Aparent, mancarea manastireasca nu difera foarte mult de cea gatita acasa. Ingredientele sunt, in general, aceleasi, dar este ceva ce face diferenta. Purtatorul de cuvant al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, preotul Constantin Sturzu, afirma ca ingredientul secret din mancare este rugaciunea pe care o rosteste bucatarul. “In manastire nu se acorda o mare importanta rafinamentului gastronomic. Rugaciunea face mancarea mai gustoasa, pentru ca starea spirituala a celui ce gateste este foarte importanta”, afirma Constantin Sturzu. Aceeasi idee este impartasita si de duhovnicul manastirii Podgorii Copou, parintele Hrisostom. “Atmosfera creeaza o stare de bine, de armonie si de accea este importanta rugaciunea celui care gateste”, spune acesta. In general, calugarul care face mancarea pentru comunitate nu participa la slujba si, de aceea, se roaga in timp ce gateste.
………………..
Retetele culese de la manastirea Cetatuia nu includ cantitati pentru ca acestea sunt estimate de bucatar in functie de numarul de portii de mancare. Pentru ca la aceasta manastire se gatesc, la fiecare masa, peste 40 de portii, calugarii au considerat ca prezentarea cantitatilor folosite de ei nu sunt utile gospodinelor.
Sarmale cu crupe (Cetatuia) Boabele de porumb se zdrobesc in rasnita si se fac crupe. Crupele se pun la inmuiat in apa calduta si, separat, se curata ceapa si se toaca marunt. Se pune ceapa la calit in ulei si, cand s-a calit ceapa se adauga morcov ras. In acest amestec se pun crupele si patrunjel frunze tocat. Aceasta compozitie se infasoara in frunze de varza sau vita de vie. Foarte important, in compozitie nu se pune bulion, pentru ca se intaresc crupele. In vasul in care fierbem sarmalele se aseaza, pe fund, frunze de varza, peste care se pun crengute de cimbru si leustean, precum si 2-3 foi de dafin. Se aseaza sarmalele si, deasupra lor, se pune bulion. Sarmalele se fierb la foc mic circa 15 minute, dupa care se dau la cuptor.
Mancare de bob (Cetatuia) Bobul se pune in apa seara, la umflat. A doua zi se opareste si se cojeste de pielita. Se toaca ceapa si se caleste cu rosii taiate si se adauga un morcov ras si seminte de cimbru. In acest sos se pune bobul curatat si se lasa la fiert. Dupa ce a fiert, se pune usturoi taiat felii si o legatura de marar. Se consuma cu gogosari sau castraveti la otet.
Salata de telina cu maioneza de pufuleti (Cetatuia) Se rad morcovi si radacini de telina in raport de trei sferturi telina si un sfert morcov. Se iau 2-3 pungi de pufuleti, se aseaza intr-un vas, se pune ulei si se freaca pana se face pasta. Se adauga zeama de lamaie si o jumatate de lingurita de mustar. Amestecul de morcov si telina se sareaza si se amesteca cu maioneza obtinuta. Compozitia omogenizata se aseaza pe un platou ornat cu carne de masline verzi.
Supa-crema (Copou) Ingrediente: 1 kg de cartofi, ½ kg morcovi, 3-4 cepe, 3-4 catei de usturoi, 1 ardel gras, 1 gogosar, 3-4 radacini de pastarnac, O telina. Se fierb toate ingredientele foarte bine, cu sare si ulei, dupa care se paseaza. Pasta obtinuta se pune din nou in supa si se mai fierbe cateva minute. Supa se serveste cu crutoane si lamaie.
Sarmale (Copou) Ingrediente: 2 kg ceapa 1 kg morcov 1 kg orez 800 g bulion ardei copti tocati 2 kg bureti Se caleste ceapa tocata cu morcovul ras in ½ litru de ulei, se adauga sare si putin piper. Cand s-au calit ceapa si morcovul se adauga si celelalte componente. Apoi se ruleaza sarmalele in frunza de varza sau de vita de vie, dar compozitia poate fi folosita si la ardei umpluti.
Prajitura cu mere (Copou) 2 cani de mere rase 2 cani de zahar 1 praf de sare 2 cani faina de grau 1 praf de copt Se amesteca merele cu zaharul, apoi se adauga praful de copt, sarea si faina. Se unge o tava cu ulei, apoi se tapeteaza cu faina si se coace la foc potrivit 40 de minute. Prajitura se taie bucati si se insiropeaza cu un amestec format din ½ litru de apa, 100 grame de margarina si 2 linguri de cacao. Se serveste rece.
|