|
Postat 14:01 pe 12.08.2009
|
|
Muzica bizantina - Sunetele si scarile muzicale
Muzica bizantina s-a format, s-a dezvoltat si a evoluat in cadrul Imperiului Bizantin. Termenul de “muzica bizantina” este relativ recent, cercetatorii moderni intrebuintandu-l pentru a desemna pe de-o parte, cantarea intalnita in cultul Bisericii Ortodoxe, iar pe de alta, o serie de melodii care erau interpretate in cinstea imparatilor bizantini si a familiilor imperiale. Acestea au fost transferate ulterior in zona liturgica sub forma imnelor la inchinarea arhiereilor inainte de inceperea Sfintei Liturghii si sub forma polichroniilor (urari de “la multi ani”), in diverse ocazii.
Principalele elemente utilizate in cantarea psaltica sunt urmatoarele: notele, gamele, ritmul (recitativ, irmologic, stihiraric si papadic), semnele vocale, semne de durata, semnele consunante, marturiille, ftoralele, genurile (diatonic, cromatic si enarmonic), modurile(cele 8 glasuri), accidentii, sisteme le muzicale (tetracord, pentacord, octava).
Sunetele muzicale
Sunetele muzicale emise de catre om prin intermediul instrumentelor muzicale sau al corzilor vocale se numesc note. Fiecare nota este caracterizata de: inaltime, durata, timbru. Aceste trasaturi diferentiaza un sunet muzical de un zgomot. In general, in muzica, o nota este un sunet cu inaltime precisa.
In perioada de inceput a muzicii bizantine, principalul procedeu de grafie muzicala era cel cu ajutorul alfabetului elin. Astfel notele muzicale ale muzicii bizantine sunt reprezentate prin primele sapte litere ale alfabetului grec: Α, Β, Γ, Δ, Ε, Ζ, Η (Alpha, Beta, Gamma, Delta, Epsilon, Zeta, Eta). Langa aceste litere a fost adaugata cate o vocala, o consoana sau diftong inainte sau dupa. De exemplu, inainte de “A” a fost adaugat “π (Pi)” rezultand nota “πΑ”; langa “B” a fost adaugat diftongul “ου” rezultand nota “Bου”; langa “Γ” a fost adaugata lvocala “α”, rezultand “Γα”; langa “Δ” a fost adaugata vocala “ι” rezultand nota “Δι”; inaintea lui “E” a fost adaugat “κ” rezultand nota “κΕ”; dupa “Z” a fost adaugata vocala “ω”, rezultand nota “Zω”; inaintea lui “H” a fost adaugata consoana “ν” rezultand nota “νΗ”.
Prin aceste sapte note ( Pa, Vu, Ga, Di, Ke, Zo, Ni) sunt formate toate scarile muzicii bizantine.
Scarile muzicale
Numim scara sau gama, urcarea sau coborare a opt note consecutive.
Scara diatonica este formata din opt note (a opta nota fiind de fapt repetarea primei note cu o octava mai sus sau mai jos), doua tetracorduri egale, un ton de legatura (intre cele doua tetracorduri) si din sapte intervale. Fiecare eh al muzicii bizantine are scara lui proprie cu intervale diferite intre sunetele lui .
Ocatava (sistemul cu opt note si sapte intervale) poate fi divizata in 72 de parti egale numite come pe care le vom numi in continuare “unitati”.
Prima nota se numeste baza iar ultima varf. Repetarea aceleiasi note este numita “unison”.
Distanta intre oricare doua sunete spre acut sau spre grav se numeste interval. (PA –DI, VU-KE, GA-ZO) Intervalul dintre doua sunete alaturate din scara muzicala se numeste ton ( NI - PA , PA - VU , KE - ZO etc . ).
Tonul format din 12 unitati este numit ton mare;
cel format din 10 unitati este numit ton mijlociu;
cel format din 8 unitati este numit mic.
Un tetracord al scarii diatonice (Ex. Ni-Di) cuprinde 30 de unitati. In muzica bizantina pe langa scara diapason este intrebuintata scara disdiapason (formata din doua scari diapason consecutive). De asemenea intalnim scari diatonice, cromatice, enarmonice corespunzatoare genurilor muzicale intalnite in muzica psaltica: diatonic, cromatic si enarmonic.
Muzica bizantina - Sunetele si scarile muzicale
Muzica bizantina s-a format, s-a dezvoltat si a evoluat in cadrul Imperiului Bizantin. Termenul de “muzica bizantina” este relativ recent, cercetatorii moderni intrebuintandu-l pentru a desemna pe de-o parte, cantarea intalnita in cultul Bisericii Ortodoxe, iar pe de alta, o serie de melodii care erau interpretate in cinstea imparatilor bizantini si a familiilor imperiale. Acestea au fost transferate ulterior in zona liturgica sub forma imnelor la inchinarea arhiereilor inainte de inceperea Sfintei Liturghii si sub forma polichroniilor (urari de “la multi ani”), in diverse ocazii.
Principalele elemente utilizate in cantarea psaltica sunt urmatoarele: notele, gamele, ritmul (recitativ, irmologic, stihiraric si papadic), semnele vocale, semne de durata, semnele consunante, marturiille, ftoralele, genurile (diatonic, cromatic si enarmonic), modurile(cele 8 glasuri), accidentii, sisteme le muzicale (tetracord, pentacord, octava).
Sunetele muzicale
Sunetele muzicale emise de catre om prin intermediul instrumentelor muzicale sau al corzilor vocale se numesc note. Fiecare nota este caracterizata de: inaltime, durata, timbru. Aceste trasaturi diferentiaza un sunet muzical de un zgomot. In general, in muzica, o nota este un sunet cu inaltime precisa.
In perioada de inceput a muzicii bizantine, principalul procedeu de grafie muzicala era cel cu ajutorul alfabetului elin. Astfel notele muzicale ale muzicii bizantine sunt reprezentate prin primele sapte litere ale alfabetului grec: Α, Β, Γ, Δ, Ε, Ζ, Η (Alpha, Beta, Gamma, Delta, Epsilon, Zeta, Eta). Langa aceste litere a fost adaugata cate o vocala, o consoana sau diftong inainte sau dupa. De exemplu, inainte de “A” a fost adaugat “π (Pi)” rezultand nota “πΑ”; langa “B” a fost adaugat diftongul “ου” rezultand nota “Bου”; langa “Γ” a fost adaugata lvocala “α”, rezultand “Γα”; langa “Δ” a fost adaugata vocala “ι” rezultand nota “Δι”; inaintea lui “E” a fost adaugat “κ” rezultand nota “κΕ”; dupa “Z” a fost adaugata vocala “ω”, rezultand nota “Zω”; inaintea lui “H” a fost adaugata consoana “ν” rezultand nota “νΗ”.
Prin aceste sapte note ( Pa, Vu, Ga, Di, Ke, Zo, Ni) sunt formate toate scarile muzicii bizantine.
Scarile muzicale
Numim scara sau gama, urcarea sau coborare a opt note consecutive.
Scara diatonica este formata din opt note (a opta nota fiind de fapt repetarea primei note cu o octava mai sus sau mai jos), doua tetracorduri egale, un ton de legatura (intre cele doua tetracorduri) si din sapte intervale. Fiecare eh al muzicii bizantine are scara lui proprie cu intervale diferite intre sunetele lui .
Ocatava (sistemul cu opt note si sapte intervale) poate fi divizata in 72 de parti egale numite come pe care le vom numi in continuare “unitati”.
Prima nota se numeste baza iar ultima varf. Repetarea aceleiasi note este numita “unison”.
Distanta intre oricare doua sunete spre acut sau spre grav se numeste interval. (PA –DI, VU-KE, GA-ZO) Intervalul dintre doua sunete alaturate din scara muzicala se numeste ton ( NI - PA , PA - VU , KE - ZO etc . ).
Tonul format din 12 unitati este numit ton mare;
cel format din 10 unitati este numit ton mijlociu;
cel format din 8 unitati este numit mic.
Un tetracord al scarii diatonice (Ex. Ni-Di) cuprinde 30 de unitati. In muzica bizantina pe langa scara diapason este intrebuintata scara disdiapason (formata din doua scari diapason consecutive). De asemenea intalnim scari diatonice, cromatice, enarmonice corespunzatoare genurilor muzicale intalnite in muzica psaltica: diatonic, cromatic si enarmonic.
|
|
Postat 14:02 pe 12.08.2009
|
|
|
|
Postat 14:13 pe 12.08.2009
|
|
Notatia muzicii bizantine - Teorie si exercitii
Notatia muzicii bizantine consta in semne care se scriu deasupra unui text din Sfanta Scriptura (Apostol, Evanghelie) sau textelor liturgice alcatuite de Sfintii Parinti. In elaborarea sistemelor semiografice pentru muzica lor, bizantinii au gasit solutii originale bazate pe principiul scrierii diastematice.
Conform acestui principiu, intervalele, durata si expesia sunt reprezentate prin diferite semne (neume). Fiecare semn grafic - neuma- reprezinta un interval melodic oarecare, ascendent sau descendent, iar nu un sunet fix ca in notatia occidentala cu portativ. Notatia bizantina n-a avut nevoie si nu va utiliza in evolutia sa portativul muzical – elementul principal de referinta in intreaga semiografie occidentala.
Sistemul de notatie a evoluat in decursul timpului ajungand pana la cea intrebuintata astazi in Biserica Ortodoxa. Principalele sisteme de notatie au fost: notatia ekfonetica (sec. V- XII), notatia paleobizantina (sec. IX-XII), notatia hagiopolita (sec. XII - XIV), notatia cucuzeliana (sec. XV- XIX).
Notatia folosita in zilele noastre sau “sistema ce noua” cum este cunoscuta, s-a aplicat la Constantinopol, in scoala de muzica bisericeasca, infiintata, se pare, in mod special, in 1814.
Protagonistii oficiali ai acestui nou sistem de cantare sunt: Chrysant de Madit, Grigorie Lampadarul (Levitul) si Hurmuz Gheorghiu (Chartofilax).
In muzica bisericeasca deosebim cinci feluri de semne neumatice: vocalice, timporale, consonante, ftorale si marturii.
Semnele vocalice
In muzica bizantina intalnim 10 semne vocalice. Lucrarea lor se refera strict la “inaltime” avand fiecare o anumita lucrare (mers treptat sau prin salt, ascendent sau descendent). Dintre acestea opt sunt simple, iar doua (o chendima, ipsili) nu sunt intalnite niciodata singure, ci numai combinate, spijinite sau inlantuite.
Pentru a exprima o varietate de intervale, anumite semne se sprijina pe oligon, oxia si petasti sau se combina cu ele. In cazul semnelor sprijinite, valoarea oligonului, oxiei sau petastiului (1 treapta) nu se ia in calcul ci numai valoare semnului sprijinit. Spunem ca doua semne sunt combinate daca valoarea oligonului, oxiei sau petastiului (1 treapta) se aduna semnului cu care se combina.
Notatia muzicii bizantine - Teorie si exercitii
Notatia muzicii bizantine consta in semne care se scriu deasupra unui text din Sfanta Scriptura (Apostol, Evanghelie) sau textelor liturgice alcatuite de Sfintii Parinti. In elaborarea sistemelor semiografice pentru muzica lor, bizantinii au gasit solutii originale bazate pe principiul scrierii diastematice.
Conform acestui principiu, intervalele, durata si expesia sunt reprezentate prin diferite semne (neume). Fiecare semn grafic - neuma- reprezinta un interval melodic oarecare, ascendent sau descendent, iar nu un sunet fix ca in notatia occidentala cu portativ. Notatia bizantina n-a avut nevoie si nu va utiliza in evolutia sa portativul muzical – elementul principal de referinta in intreaga semiografie occidentala.
Sistemul de notatie a evoluat in decursul timpului ajungand pana la cea intrebuintata astazi in Biserica Ortodoxa. Principalele sisteme de notatie au fost: notatia ekfonetica (sec. V- XII), notatia paleobizantina (sec. IX-XII), notatia hagiopolita (sec. XII - XIV), notatia cucuzeliana (sec. XV- XIX).
Notatia folosita in zilele noastre sau “sistema ce noua” cum este cunoscuta, s-a aplicat la Constantinopol, in scoala de muzica bisericeasca, infiintata, se pare, in mod special, in 1814.
Protagonistii oficiali ai acestui nou sistem de cantare sunt: Chrysant de Madit, Grigorie Lampadarul (Levitul) si Hurmuz Gheorghiu (Chartofilax).
In muzica bisericeasca deosebim cinci feluri de semne neumatice: vocalice, timporale, consonante, ftorale si marturii.
Semnele vocalice
In muzica bizantina intalnim 10 semne vocalice. Lucrarea lor se refera strict la “inaltime” avand fiecare o anumita lucrare (mers treptat sau prin salt, ascendent sau descendent). Dintre acestea opt sunt simple, iar doua (o chendima, ipsili) nu sunt intalnite niciodata singure, ci numai combinate, spijinite sau inlantuite.
Pentru a exprima o varietate de intervale, anumite semne se sprijina pe oligon, oxia si petasti sau se combina cu ele. In cazul semnelor sprijinite, valoarea oligonului, oxiei sau petastiului (1 treapta) nu se ia in calcul ci numai valoare semnului sprijinit. Spunem ca doua semne sunt combinate daca valoarea oligonului, oxiei sau petastiului (1 treapta) se aduna semnului cu care se combina.
|
|
Postat 14:14 pe 12.08.2009
|
|
|
|
Postat 14:26 pe 12.08.2009
|
|
|
|
Postat 17:54 pe 12.08.2009
|
|
|
|
Postat 17:59 pe 12.08.2009
|
|
Doamne ajuta! Am gramatica psaltica in format PDF pentru cine doreste sa invete.Foarte buna initiativa ta Alex.poate sunt doritori sa invete muzica psaltica.
Doamne ajuta! Am gramatica psaltica in format PDF pentru cine doreste sa invete.Foarte buna initiativa ta Alex.poate sunt doritori sa invete muzica psaltica.
|
|
Postat 12:10 pe 13.08.2009
|
|
|
|
Postat 19:46 pe 14.08.2009
|
|
Pentru cine vrea sa invete sunt binevenite aceste materiale.
Pentru cine vrea sa invete sunt binevenite aceste materiale.
|
|