OBICEIURI SI TRADITII ROMANESTI
» I MARTIE
Inapoi la Pagina de Discutii
|
An de an sarbatoarea de 1 Martie ne readuce speranta, optimismul, credinta in mai bine si spor la toate. Din inclestarea frigului cu razele soarelui, a intunericului cu lumina, dupa ultimele zvarcoliri din zilele babelor, invinge viata, primavara, soarele.
Acest triumf al reinvieri si regenerari nu putea fi invocat decat prim Martisor-pe care il daruim celor dragi la inceput de primavara. Snurul alb si rosu cu o amuleta(banut, o scoica) il legau parintii la mana copiilor, il daruiau flacaii fetelor, il shimbau fetele intre ele cu sens de urare de noroc, de sanatate ca argintul curat, ca piatra de rau, ca scoica din ape. Martisorul daruit in zorii primei zile din Martie se purta 9-12 zile, uneori chiar pana la vederea primului pom inflorit, apoi se atarna de ramurile inflorite, crezandu-se ca tot astfel va fi si anul celui care l-a purtat. In Dobrogea martisorul se purta pana sa venirea berzelor, apoi era aruncat spre analtul cerului ca norocul sa fie 'mare si inaripat. Martisorul' era un dar ce-si trimiteau romanii, unul altuia, in ziua de 1 Martie. Se constituia dintr-un banut de aur sp�nzurat de un gaietan de matase impletit cu fire albe si rosii, pe care persoana ce-l primea in dar il purta la gat pana cand intalnea cea dintai roza inflorita, pe crengile careia depunea apoi darul primit. Banutul insemna imbelsugarea, firele albe si rosii ale gaietanului simbolizau fata alba ca crinul si rumena ca roza, iar ofranda facuta reginei florilor era o salutare poetica adresata primaverii. In satele Transilvaniei Martisorul rosu-alb din lana se agata la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la tortile galetilor, pentru indepartarea deochilui, a spiritelor malefice, pentru invocarea vietii, aputerii regeneratoare care se credea ca ar fi stimulata prin insasi 'culoarea vietii. Prima zi a lui Martie se numea in calendarul traditional al satelor carpatine si Drogobete, cand fetele se spalau cu apa de omat' ca sa fie 'curate, frumoase, albe ca neaua. Bihorenii credeau ca insasi apa de ploaie adunata de 1 Martie sau din zilele babelor te face frumos si sanatos, iar in Banat se obisnuia ca fetele sa adune stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure sa se spele pe obrajori rostind descantecul Drogobetelui de dragoste: ”Floare de fraga/ Din luna lui Mart/La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti”. |
|
|