OBICEIURI SI TRADITII ROMANESTI
» MARTISORUL
Inapoi la Pagina de Discutii |
[Utilizator Sters]
|
An de an sarbatoarea de 1 Martie ne readuce speranta, optimismul, credinta �n mai bine si spor la toate. Din �nclestarea frigului cu razele soarelui, a �ntunericului cu lumina, dupa ultimele zv�rcoliri din zilele babelor, �nvinge viata, primavara, soarele. Acest triumf al re�nvieri si regenerari nu putea fi invocat dec�t prim Martisor-pecare �l daruim celor dragi la 'cap de primavara'. Snurul alb si rosu cu o amuleta(banut, o scoica) l legau parintii la m�na copiilor, �l daruiau flacaii fetelor, �l shimbau fetele �ntre ele cu sens de urare de noroc, de sanatate ca 'argintul curat, ca piatra de r�u, ca scoica din ape'. Martisorul daruit �n zorii primei zile din Martie se purta 9-12 zile, uneori chiar p�na la vederea primului pom �nflorit, apoi se at�rna de ramurile �nflorite, crez�ndu-se ca tot astfel va fi si anul celui care l-a purtat. Martisor Martisor Martisor Apasati pe imagini pentru detaliu... �n Dobrogea martisorul se purta p�na sa venirea berzelor, apoi era aruncat spre analtul cerului ca norocul sa fie 'mare si �naripat'. 'Martisorul' era un dar ce-si trimiteau rom�nii, unul altuia, �n ziua de 1 Martie. Se constituia dintr-un banut de aur sp�nzurat de un gaietan de matase �mpletit cu fire albe si rosii, pe care persoana ce-l primea �n dar �l purta la g�t p�na c�nd �nt�lnea cea dint�i roza �nflorita, pe crengile careia depunea apoi darul primit. Banutul �nsemna �mbelsugarea, firele albe si rosii ale gaietanului simbolizau fata alba ca crinul si rumena ca roza, iar ofranda facuta reginei florilor era o salutare poetica adresata primaverii. �n satele Transilvaniei Martisorul rosu-alb din l�na se agata la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la tortile galetilor, pentru �ndepartarea deochilui, a spiritelor malefice, pentru invocarea vietii, aputerii regeneratoare care se credea ca ar fi stimulata prin �nsasi 'culoarea vietii'. Prima zi a lui Martie se numea �n calendarul traditional al satelor carpatine si Drogobete, c�nd fetele se spalau 'cu apa de omat' ca sa fie 'curate, frumoase, albe ca neaua'. Bihorenii credeau ca �nsasi apa de ploaie adunata de 1 Martie sau din 'zilele babelor' te face frumos si sanatos, iar �n Banat se �ndatina ca fetele sa adune stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure sa se spele pe obrajori rostind desc�ntecul 'drogobetelui de dragoste': 'Floare de fraga/ Din luna lui Mart/La toata lumea sa fiu draga / Ur�ciunile sa le desparti'. Dupa "Martisorul �n traditia rom�neasca", Dr. Maria Bocse. Home Legende Martisoare Baba Dochia Mama Poezii Calendar Cugetari Desene Despre noi Pagina primaverii - ScoalaOnline | 1 Martie | Martisor | Ziua Mamei
|
|
|