Marea rugăciune (1486 – 1504)

Intervalul în care sunt construite majoritatea lăcaşurilor de cult.

Bătălia de la Şcheia (6 martie 1486). Confruntare în cadrul expediţiei otomane ce are ca scop înlocuirea domnului Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), cu pretendentul Hroiot, un fiu al lui Petru Aron (1451 – 1452, 1454 – 1457). Sultanul Bayezid al II-lea (1481 – 1512) încredinţează atacul aspra Moldovei sangeacbey-ului de Silistra, Bali bey Malcocioglu, Ali bey şi Iskender bey, cu ordinul de a-l îndepărta pe recalcitrantul domn. Otomanii au trecut Dunărea pe la Isaccea, la 19 februarie 1486, iar peste câteva zile au trecut Prutul. Alături de oştile muntene, ele înaintează spre Siret, îndreptându-se spre Suceava. În apropiere de Roman, Ştefan cel Mare le iese în întâmpinare, la Şcheia (Bulgari), cu o parte din armată. În prima parte a bătăliei, oştile lui Ştefan sunt învinse: „a bătut Petru Hronoda pe Ştefan voievod şi a câştigat lupta şi Ştefan voievod a căzut de pe cal şi a zăcut printre morţi de dimineaţă până la prânz. Atunci a venit călare un boier, cu numele Purice, care a recunoscut pe Ştefan voievod. Atunci a scos pe voievod de acolo, de şi-a adunat oastea lui, şi a trimis la Petru voievod pe un boier, anume Pântece, care s-a supus lui Petru voievod şi l-a scos afară din bătălie, după ce l-a convins că de acum câştigase bătălia. Şi cu ceata lui au tăiat capul lui Petru voievod şi au adus capul lui Ştefan voievod. Astfel, a rămas Ştefan voievod stăpân în ţară, cu ajutorul lui Dumnezeu”. (Cronicile slavo-române). Cei doi boieri ai lui Ştefan, Purice şi Pântece, au schimbat situaţia, recuperarea domnului şi uciderea pretendentului a dus la mobilizarea trupelor şi la victoria moldovenilor. Consecinţa cea mai importantă a acestor ultime conflicte cu otomanii a fost încheierea păcii cu sultanul, în acelaşi an (1486), Ştefan cel Mare fiind de acord şi cu plata tributului. Marea rugăciune (1486 – 1504) Intervalul în care este construită majoritatea lăcaşurilor de cult. 1486 martie, 6 – Lupta de la Şcheia. Eşecul militar de la sfârşitul anului 1485 l-a determinat pe sultanul Baiazid să trimită o oaste care să încerce din nou înscăunarea pretendentului Hroiot. Luni, 6 martie, domnul Moldovei i-a întâmpinat pe turci la Şcheia, în ţinutul Romanului: „…şi a bătut Petru Hronoda pe Ştefan voievod şi a câştigat lupta şi Ştefan voievod a căzut de pe cal şi a zăcut printre morţi de dimineaţă până la prânz” (Cronica moldo-germană). În a doua jumătate a zilei se produce răsturnarea spectaculoasă a situaţiei, datorită a doi boieri credincioşi ai lui Ştefan: Pântece şi Purice. Primul, asigurând pe noul domn, Petru, că victoria este a lui, l-a scos din luptă şi l-a ucis; cel de al doilea, căutându-şi domnul, l-a scos dintre cadavre, ceea ce a îngăduit regruparea trupelor credincioase. „Astfel – zice cronicarul – a rămas Ştefan voievod stăpân în ţară, cu ajutorul lui Dumnezeu”. toamna. Ştefan încheie pace cu Poarta. Înţelegând că o recuperare a cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă era imposibilă doar cu forţe proprii şi într-o perspectivă imediată, precum şi faptul că puterile creştine nu mai doreau continuarea războiului cu turcii, Ştefan trimite la Poartă un sol care, predând haraciul, s-a întors aducând cuvântul de pace al sultanului. Consemnări mai târzii arată că haraciul fusese fixat la suma de 4.000 de galbeni. 1487 iunie, 13. Începe construcţia Bisericii Sfânta Cruce a mănăstirii de călugăriţe de la Pătrăuţi. iunie, 8 – noiembrie, 13. Este construită Biserica Sfântul Procopie de la Bădeuţi (Milişăuţi). 1490 aprilie, 27 – septembrie, 20. Este construită biserica Sfântul Ioan din Vaslui. 1492 mai, 30 – octombrie, 28. Se zideşte Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău. 1493 iulie, 9 – 1494, octombrie, 12. A fost construită Biserica Adormirii Maicii Domnului de la Borzeşti. 1495 octombrie, 18. S-a terminat zidirea Bisericii Sfântul Nicolae din Dorohoi, construită pe vestigiile unui edificiu mai vechi. noiembrie, 30. S-a terminat construirea Bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Huşi. până în 1496. Este construită Biserica Sfânta Paraschiva de la Şipot, Suceava. 1496 iulie, 4 – noiembrie, 8. A fost construită Biserica Naşterea Maicii Domnului a Mănăstirii Tazlău. iulie, 26. Moare Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare; este înmormântat la Mănăstirea Bistriţa, ctitoria strămoşului său Alexandru cel Bun. septembrie, 30. Se termină zidirea Bisericii Sfântul Nicolae de la Popăuţi, Botoşani. noiembrie, 18. Se încheie ridicarea Bisericii Sfântul Mihail din Războieni, construită peste osemintele celor căzuţi la Valea Albă. 1497 iulie, 15 – 1498, noiembrie, 11. A fost construită Biserica Sfântul Ioan din Piatra Neamţ septembrie, 26 – octombrie, 16. Armata polonă condusă de regele Ioan Albert asediază fără succes Cetatea de Scaun a Sucevei. Incursiunea poloneză avea ca scop principal înscăunarea unui frate al regelui ca domn al Moldovei. octombrie, 19. Oştile polone părăsesc Suceava şi încep retragerea din Moldova după ce la insistenţele regelui Ungariei, Vladislav, este încheiat un armistiţiu. octombrie, 26, joi (Sfântul Mare Mucenic Dimitrie) – Lupta din Codrii Cosminului. Deşi bolnav, Ştefan cere să fie dus cu sania pe câmpul de luptă, acolo unde oştile moldoveneşti şi aliate (turceşti, ungureşti şi munteneşti) luptau împotriva regelui Ioan Albert. Oştile lui Ştefan îi atacă pe polonezi în pădurea Cosminului „prăbuşind codrul peste ei, tăindu-i şi omorându-i fără milă”. octombrie, 29 – Lupta de la Lenţeşti. Oastea moldovenilor condusă de vornicul Sima Boldur înfrânge un corp de oaste polon trimis în sprijinul regelui Albert. noiembrie, 14. A fost terminată construirea Bisericii Înălţarea Domnului a Mănăstirii Neamţ decembrie, 6 (Sfântul Nicolae). La 40 de zile după lupta de la Codrii Cozminului, Ştefan face la Hârlău un mare ospăţ ostaşilor săi, pe care îi răsplăteşte cu daruri, întru pomenirea celor căzuţi în luptă. după 1497 Ştefan cel Mare a construit în oraşul Suceava o biserică cu hramul Sfântul Dimitrie, în amintirea victoriei de la Codrii Cosminului. 1498 septembrie, 13. A fost terminată construcţia turnului clopotniţă şi a paraclisului cu hramul Sfântul Ioan cel Nou de la Mănăstirea Bistriţa. 1499 ianuarie, 5. Ştefan cel Mare atacă şi înfrânge o oaste turcească venind din Polonia. iulie, 16. Este semnat, la Hârlău, în condiţii de egalitate, tratatul de pace moldo-polon. decembrie, 6 (Sfântul Nicolae). A fost terminată Biserica Sfântul Nicolae din Bălineşti, ctitoria logofătului Ioan Tăutu. 1500 august – septembrie. Ştefan rupe legăturile cu Poarta, sistează haraciul şi trimite pe vornicul Boldur să incendieze cetăţile Chilia şi Cetatea Albă. A început construirea Bisericii Înălţarea Sfintei Cruci de la Volovăţ. Este realizat Steagul de luptă al lui Ştefan cel Mare, păstrat în prezent la Muzeul Naţional de Istorie a României. 1502 octombrie – noiembrie. Ştefan cel Mare ocupă Pocuţia, „ţara bunicului său”. 1503 aprilie, 27 – 1504. A fost zidită Biserica Coborârea Sfântului Duh a Mănăstirii Dobrovăţ. septembrie, 8 – 1504, septembrie, 18. Este construită, pe locul unde a fost omorât Bogdan al II-lea, Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de la Reuseni. 1504 sfârşitul lunii iunie. Medicul italian Hieronimo da Cesena, un chirurg de la Buda şi un altul, trimis de hanul tătar, îi ard lui Ştefan cel Mare rănile care îi cuprinseseră amândouă picioarele. iulie, 2, marţi. La ceasul al patrulea din zi (ora 10 dimineaţa), moare, în Cetatea de Scaun a Sucevei, Ştefan cel Mare. Este înmormântat, câteva zile mai târziu, în naosul bisericii Mănăstirii Putna. Sus „…pănă astăzi, îi zicu Sveti Ştefan vodă…” Ştefan cel Mare în istoria modernă şi contemporană. 1871 august, 15 (Adormirea Maicii Domnului). Prima mare serbare naţională de la Putna. Au participat circa 3000 de români din toate provinciile ţării. Printre ei se aflau: Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol, G. Dem. Teodorescu, Grigore Tocilescu, Dimitrie Gusti, Ciprian Porumbescu, pictorul Epaminonda Bucevschi. La hotarul mănăstirii cu satul se ridică un arc de triumf, pe al cărui frontispiciu strălucea inscripţia: „Memoriei lui Ştefan cel Mare, mîntuitorul neamului”. A. D. Xenopol rosteşte o cuvântare festivă; se interpretează „Imnul lui Ştefan cel Mare”, scris pentru această serbare de Vasile Alecsandri si pus pe note de Alexandru Flechtenmacher. Cu acest prilej a cântat Ciprian Porumbescu, tânăr de 18 ani, pe vioara vestitului lăutar Grigore Vindireu, declarând emoţionat tatălui său: „Tată, am cântat Daciei întregi!”. 1881 septembrie. Cu prilejul unei vizite în Bucovina, episcopul Melchisedec Ştefănescu, membru al Academiei Române, descoperă, la Mitropolia din Cernăuţi, faimosul Tetraevanghel de la Humor. 1904 Spiru Haret şi Nicolae Iorga au iniţiativa organizării la Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării, precum şi în numeroase localităţi rurale, a unor festivităţi solemne întru pomenirea lui Ştefan cel Mare, cu prilejul împlinirii a patru veacuri de la moartea sa. Inspirându-se din celebra miniatură a Tetraevanghelului de la Humor, pictorul Costin Petrescu zugrăveşte chipul slăvitului voievod, în mărime naturală. Nicolae Iorga tipăreşte „Istoria lui Ştefan cel Mare, povestită neamului românesc”. iulie, 3 (duminică). Are loc a doua mare serbare naţională de la Putna, organizată de un Comitet condus de Eudoxiu Hurmuzachi. 1905 Nicolae Iorga publică la Bucureşti cartea „Pomenirea lui Ştefan cel Mare”, în care sunt prezentate, cu lux de amănunte, manifestările prilejuite de comemorarea a patru veacuri de la moartea voievodului. 1926 august, 8. Din iniţiativa şi la stăruinţa Cercului studenţesc „Arboroasa” din Cernăuţi, se instalează în incinta Mănăstirii Putna bustul lui Minai Eminescu, în amintirea primei serbări a românilor de pretutindeni şi a primului congres studenţesc din august 1871, la organizarea cărora marele poet şi-a adus o contribuţie esenţială. Bustul este executat de sculptorul Oscar Han. 1954 Aniversarea a 450 de ani de la moartea voievodului este folosită de regimul comunist în scopuri propagandistice. În ciuda acestui fapt, în revista Patriarhiei Române este publicat un articol în care se face propunerea canonizării lui Ştefan cel Mare: „Persistenţa faimei lui de Sfânt, răspândirea ei continuă şi faptul că ea se întemeiază pe fapte măreţe, de o vrednicie rară şi aproape unică, în felul ei, pentru Sfânta noastră Biserică Ortodoxă, socotim că îndreptăţesc cârmuirea bisericească să consacre cultul popular şi printr-o hotărâre formală de canonizare… socotim că Mitropolia Moldovei şi Sucevei ar împlini o faptă bineplăcută lui Dumnezeu şi ar răspunde şi simţămintelor de evlavie ale credincioşilor săi dacă ar rândui prăznuirea în rândul sfinţilor a lui Ştefan cel Mare, binecredinciosul Domn şi apărător al dreptei credinţe.” 1957 aprilie, 14. Un mare număr de persoane, majoritatea studenţi, participă la Putna la aniversarea a 500 de ani de la urcarea lui Ştefan cel Mare pe tronul Moldovei. Serbarea, iniţiată de un mic grup de studenţi ieşeni, a fost transformată de organele de Securitate într-o „serbare a tăcerii”. Un an mai târziu, cei patru organizatori sunt arestaţi şi primesc între 8 şi 10 ani de închisoare „pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale”. 1992 iunie, 20. Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române semnează actul de canonizare a Dreptcredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu data de prăznuire la 2 iulie. 2004 Anul UNESCO „Ştefan cel Mare şi Sfânt” aprilie, 18 – 25. Se desfăşoară la mănăstirea Putna simpozionul internaţional de istorie „Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine”. iunie, 29 (Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel). Cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Voievod, peste 500 de tineri, în mare parte membrii ai Asociaţiei Studenţilor Creştin Ortodocşi Români şi ai Ligii Tinerilor Creştin Ortodocşi Români din întreaga ţară, pornesc într-un pelerinaj, pe jos, de la Suceava la Putna. Plecarea se face de la Cetatea de scaun a Sucevei după Dumnezeiasca Liturghie săvârşită aici de un sobor de preoţi condus de Înalt Prea Sfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi al Rădăuţilor şi de Prea Sfinţitul Gherasim Putneanul. iulie, 2 – 500 de ani de la Adormirea Sfântului Ştefan cel Mare. În prezenţa a mii de credincioşi, în ziua prăznuirii Sfântului Ştefan cel Mare, la mănăstirea Putna are loc Dumnezeiasca Liturghie oficiată de un sobor de 154 de slujitori. În fruntea soborului s-au aflat Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice, Înalt Prea Sfinţitul Ghenadios de Sasima şi Prea Fericitul Sava, conducătorul Bisericii Ortodoxe din Polonia. Între cei prezenţi s-au aflat numeroase oficialităţi şi cei peste 500 de pelerini care au plecat din Suceava pe 29 iunie şi care au ajuns la Putna în dimineaţa acestei zile, după ce au parcurs pe jos distanţa de 72 de kilometri dintre cele două localităţi. 30 septembrie – 31 octombrie. Muzeul Vatican găzduieşte expoziţia „Ştefan cel Mare. Punte între Orient şi Occident”. 2005 ianuarie, 2. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a luat fiinţă Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna. 2006 octombrie, 21. Ştefan cel Mare este desemnat cel mai mare român al tuturor timpurilor în campania „Mari Români” organizată de Televiziunea Română, acumulând 77.493 de voturi (21,30%) din totalul de 363.846 de voturi exprimate. 2007 aprilie, 12 – 550 de ani de la urcarea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt pe tronul Moldovei. Sunt organizate diferite manifestări culturale şi religioase prilejuite de acest eveniment. La Doljeşti se oficiază o slujbă de pomenire condusă de Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul. septembrie, 3-5. Are loc simpozionul internaţional de istorie de la mănăstirea Putna dedicat lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Zidiri sfinte stefanide

Este un instantaneu al paginii, aşa cum arăta ea în 28 Feb 2011 06:02:07 GMT. Este posibil ca pagina curentă să se fi modificat între timp. Aflaţi mai multe Versiune numai text Sunt evidenţiaţi următorii termeni de căutare: lui stefan cel mare dupa 1486 Aceşti termeni apar doar în legăturile ce trimit spre această pagină: ctitorii ale Blog prin vizor Fotografii ,locuri ,oameni si eu Acasă Eu Preluare fotografii Posts tagged “stefan cel mare” Biserica Sfantul Nicolae – 1495 , Dorohoi , jud Botosani Biserica a fost ridicata de Stefan cel Mare , sfintita pe 18 octombrie 1495 , si a fost construita pe locul uneia mai vechi . Se mai numeste si Sf Nicolae Domnesc deorece Dorohoiul este mentionat ca resedinta secundara a domnului Moldovei de pe vremea lui Alexandru Cel Bun , apoi , in anul 1499, dupa zdrobirea ostilor polone conduse de Ioan Albert pe teritoriul comunei Varfu Campului, Stefan cel Mare se retrage la Dorohoi pentru “odihna si reculegere “ Biserica a fost restaurata in perioada 1894-1921 , destul de aiurea , in genul celei din Harlau si Iasi , adica frumoasa dar fara nicio legatura cu vremurile lui Stefan. Dar , se pare , forma sa initiala a fost pastrata intacta ,acoperisul recapatand forma initiala dupa consolidari recente , terminate in 2009 . De asemenea , interiorul a ramas intact , de o deosebita valoare este pictura realizata in perioada 1522-1525 la porunca lui Stefanita Voda, care se pastreaza in mare masura si astazi , avind nevoie de o spalare si de o protectie mai buna . In interior, tabloul votiv al ctitorului si a familiei sale este pictat in fresca, sunt reprezentati Ștefan cel Mare cu doamna Maria Voichița, Bogdan Vodă și Ștefăniță Vodă. in 1408, targul Dorohoi este mentionat ca un “punct vamal” pentru negustorii care exportau cai la Camenita. “Iar cine va duce cai sau iepe la Camenita, ce i-ar fi sa dea in Siret tot aceea va da in Dorohoi… Aceeasi este vama si pentru iepe ca si pentru cai”.Dorohoiul este mentionat acum si ca resedinta secundara a domnului Moldovei. Asa, de exemplu, Stefan II voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, a emis in anul 1434 din targul Dorohoi un uric pentru manastirea Moldovita, iar fratele sau, Ilie voievod, reinnoieste in acest targ (in 1437) privilegiul acordat mai inainte negustorilor din Brasov pentru cumpararea de vite.La 29 iunie 1456, Petru voievod intareste negustorilor din Liov privilegiile de mai inainte, iar documentul din 16 februarie 1459, scris in Suceava, face cunoscuta existenta judecatorilor din Dorohoi. In anul 1460, Stefan cel Mare reinnoieste privilegiul vamal dat de Alexandru cel Bun liovenilor, intarind targului Dorohoi dreptul de a lua vama. Mai multe despre istoria Dorohoiului puteti afla aici , de unde am si luat fraza anterioara.

Manastirea Neamt “Doamne Iisuse Hristoase, primeste acest hram, care s-a zidit cu ajutorul Tau intru slava sfintei si slavitei de la pamant la cer inaltare a Ta si Tu stapane acopere-ne cu mila Ta de acum si pana in veac. Io Stefan Voievod a binevoit si a inceput si a zidit acest hram pentru rugaciunea sa si a Doamnei sale Maria si a fiului sau Bogdan si a celorlalti fii ai sai si s-a sfarsit an anul 7005 iar al domniei sale anul patruzeci si cel dintai curgator luna lui noiembrie in 14 “(1497)” ( Pisania bisericii , traducere din slavona) (mai mult…) mai 3, 2010 | Categories: Calatorie, Fotografii, Manastiri,Biserici,Catedrale

Curtea Domneasca Harlau- biserica Sfantu Gheorghe Harlaul si cetatea domneasca a Harlaului au fost atestate documentar prima oara in anul 1384 , ca si loc de vietuire a Musatei ,mama lui Petru I Musat .Harlaul a cunoscut o importanta dezvoltare in vremea lui Stefan Cel Mare, care considera Harlaul ca un punct strategic .În anul 1486, el a refăcut din temelii clădirile vechii curţi domneşti, si apoi in 1492 a ridicat biserica Sfantu Gheorghe. La curtea domneasca din Hîrlau au vietuit domnitorii Stefan cel Mare, Stefanita, Petru Rares, Stefan Lacusta, Alexandru Lapusneanu (care a mutat curtea domneasca la Iasi ), Radu Mihnea( care readuce curtea la Harlau in 1624 si ii aduce imbunatatiri ). Dupa moartea lui Radu Mihnea rolul curtii domnesti de la Harlau dispare de pe harta politica , se stie ca s-a pastrat pina in anii 1800 cind a fost distrusa , piatra fiind folosita la ridicarea de case si construirea de drumuri .

Documentele istorice ne spun ca Sihastria Putnei a fost întemeiata de unii monahi în timpul domniei Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfânt (1457-1504). Prima atestare documentara este în jurul anului 1466, când aflam si despre cel dintâi vietuitor al Sihastriei cunoscut cu numele: un tatar încrestinat, calugarit apoi cu numele de Atanasie, venit aici de la Manastirea Putna. Exemplul sau a fost urmat si de alti monahi iubitori de viata sihastreasca, unii chiar ucenici ai Sfântului Cuvios Daniil Sihastru, care îsi vor ridica aici si o mica bisericuta de lemn sihastria Putnei

Biserica Alba – Baia- Suceava Conform traditiei , Biserica Albă din Baia este o biserică ctitorită de Ştefan cel Mare după victoria din 14-15 decembrie 1467 asupra ostilor lui Matei Corvin din apropierea localităţii Baia. Thoader Saulescu în 30 august 1951 scria din “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice ,, de C Bals : ,, Date precise asupra originii bisericii nu sunt; nici o inscriptie, nici un indiciu nu ne-a fost lasat sa descoperim cu ocazia lucrarilor de restaurare, cu toate ca s-a sapat la altar si sub fereastra altarului în speranta ca vom gasi ceva.

Cetatea de Scaun – Suceava cetatea de scaun suceava Cetatea de Scaun Suceava a fost construita in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391). Constructia initiala era dreptunghiulara, cu latura de sud de 36 m si cea de est de circa 40 m. La capete si la mijlocul fiecarei laturi se gaseau turnuri de aparare de forma patrata. cetatea de scaun suceava Din ordinul lui Stefan cel Mare incaperile din interior sunt restaurate si se adauga zidul de incinta care inconjoara fortul. Zidul de incinta a fost construit in doua etape: in prima etapa, inainte de anul 1476, se construieste un zid lat de 1,5 m, intarit cu turnuri patrate, in a doua etapa, inainte de anul 1497, se adauga la primul zid un al doilea, lat de 2 m, iar turnurile patrate devin semicirculare. cetatea de scaun suceava

Biserica Sfintu Ilie – Scheia , Suceava Biserica “Sf. Ilie” (satul Sf. Ilie, Comuna Scheia), situat la 1,5 km de Suceava a fost ctitorita de Stefan cel Mare in 1488. Pictura a fost realizata in epoca lui Stefan cel Mare, apoi refacuta in sec. XVII, cand Mitropolitul Varlaam repara intreaga biserica, nu i s-a alterat forma initiala, avand aceleasi trasaturi cu biserica din Patrauti. Impresioneaza tabloul votiv reprezentandu-l pe Stefan cel Mare si Sfant cu familia sa. A fost distrusa partial in timpul luptelor cu polonii lui Ian Sobiesky. Icoanele imparatesti au fost realizate la Moscova in 1708.

Biserica Balinesti – Suceava biserica Balinesti

Biserica Patrauti , Suceava Biserica “Inaltarea Sfintei Cruci” din Patrauti, inaltata de Sf. Stefan cel Mare in 1487, este cea mai redusa ca proportii dintre ctitoriile sale si singura destinata a fi manastire de calugarite. (mai mult…) aprilie

Manastirea Probota – Suceava , UNESCO Manastirea Probota a fost ctitorita de Petru Rares, intre 1530 (biserica si clisiarnita) si 1550, cand au fost terminate zidurile de incinta si turnurile. Biserica Volovat olympus 5060wz ctitorita de Stefan pe locul unei alte biserici , de lemn , construita de Dragos,care se regaseste astazi linga Manastirea Putna news: Descoperire uluitoare in interiorul Bisericii “Inaltarea Sfintei Cruci” din Volovat (judetul Suceava): o pictura murala, desi se credea ca biserica nu a fost pictata vreodata. Salasul de cult este o ctitorie a lui Stefan cel Mare din 1502;manastirea Putna – Suceava Manastirea Putna , pe inserat , se bate pentru masa… martie 2008 olympus E510 Zidirea a început la un an după cucerirea cetăţii Chilia în vara anului 1466 (la 4 iulie după prima versiune a Letopiseţului de la Putna, 10 iulie după a doua versiune şi după Cronica moldo-polonă). Lucrările de construcţie au durat patru ani, timp în care această măreaţă operă a fost dusă la bun sfârşit de arhitectul grec Teodor, ajutat de meşterii zidari, pietrari, zugravi şi argintari veniţi din Transilvania. manastirea Putna , decembrie 2006 Olympus c5060wz Sfinţirea mănăstirii s-a făcut la 3 septembrie 1470, după victoria asupra tătarilor la Lipinţi, slujba fiind săvârşită de un sobor de 64 de arhierei, preoţi şi diaconi, în frunte cu mitropolitul Teoctist, episcopul Tarasie al Romanului, egumenii mănăstirilor, după cum relatează Letopiseţul de la Putna şi cel al lui Grigore Ureche. Strădania domnitorului ctitor de a crea Putnei o puternică bază materială reiese din cuprinsul multor documente păstrate. Prin hrisovul datat 17 noiembrie 1502 Ştefan cel Mare hotăra ca preoţii din satele Mănăstirii Putna să plătească acesteia dările ce reveneau chiriarhului şi să fie judecaţi de egumen, nu de slujbaşii Mitropoliei. Din lungul şir al actelor de danie, menţionăm ultimul act emis în timpul vieţii, la 2 februarie 1503, prin care i se întăreau mănăstirii toate daniile şi privilegiile obţinute până atunci (27 de sate, vii, sare de la ocnă, pietre de ceară, venitul unor vămi, mori, prisăci). Alte danii au făcut şi unii din boierii lui Ştefan. Privilegiile mănăstirii au fost întărite şi printr-un hrisov emis de Ştefăniţă vodă, nepotul lui Ştefan cel Mare (1517-1527), la 21 august 1520. Urmaşii au continuat să înzestreze mănăstirea astfel încât puterea ei economică a crescut necontenit. Încă din timpul lui Ştefan cel Mare, cu îndrumarea primilor ei egumeni, arimandriţii Ioasaf, Paisie (zis cel Scurt) şi Spiridon, Mănăstirea Putna a devenit cel mai însemnat centru cultural şi artistic al ţării. Importanţa ei creşte şi prin faptul că este gropniţa lui Ştefan cel Mare, a familiei şi a urmaşilor săi până la Petru Rareş. Aici au fost înmormântaţi: Maria de Mangop, a doua soţie a domnitorului († 19 decembrie 1477), fiii săi Bogdan († 27 iulie 1479) şi Petru († 21 noiembrie 1480), domnitorul ctitor († 2 iulie 1504), doamna Maria Voichiţa († 1511), Bogdan cel Orb († 20 aprilie 1517), Maria – una din fiicele domnitorului († 18 martie 1518), Ştefăniţă vodă († 14 ianuarie 1527) şi doamna Maria, prima soţie a lui Petru Rareş († 28 iunie 1529). În pridvorul bisericii se află mormântul mitropolitului Teoctist († 18 noiembrie 1477). Toate mormintele au lespezi funerare frumos lucrate, cu inscripţii în limba slavonă. text preluat : http://www.manastiri-bucovina.go.ro martie 19, 2008 |