|
Postat 19:22 pe 14.03.2010
|
|
Sfanta si viteaza Mucenita Anastasia, din orasul Roma, a trait in vremea domniei lui Diocletian (284-305), fiind dintr-o casa de bun neam. Si tatal ei, Pretextat cu numele, era pagan cu credinta, iar mama sa Fausta, crestina. Si a fost incredintata pentru invatatura cartii unui dascal, barbat preaslavit si binecredincios, Hristogon, care, dupa aceea s-a facut si mucenic. Si ai invatat de la el Sfanta Carte, iar credinta in Hrtistos o invata de la maica sa. Si se sarguia in citirea cartilor crestinesti, ziua si noaptea, invatand Calea Domnului si intarindu-si inima in dragostea lui Dumnezeu.
Si, trecand mama ei, Fausta, din aceasta viata, a fost data de tatal ei dupa un barbat Puplie, de neam bun, dar pagan cu credinta. Si ea nu putea suferi o insotire fara dragoste, pentru necredinta lui, facandu-se pururea bolnava. Si adeseori isi schimba hainele cele luminate si, pe ascuns, se imbraca in haine sarace si iesea din casa, nestiind nimeni, numai o slujnica fiind pururea cu dansa si slujea pe ascuns celor ce se chinuiau pentru Hristos, intrand in temnitele unde se aflau, scotandu-i din legaturi, ungandu-le ranile, stergand puroaiele si intarindu-i cu bucate.
Cand barbatul ei pricepu gandul ei, dupa cele ce facea, pentru unele ca acestea, a fost data mai intai la chinuri, iar apoi a pus-o sub aspra straja, ca piciorul ei sa nu mai calce afara. Si ea se mahnea ca nu poate sluji pe marturisitorii lui Hristos. Si s-a izbavit, precum se izbaveste o pasare din cursa vanatorului, abia cand barbatul ei, trimis fiind de imparatul si umbland pe mare, corabia s-a scufundat de vifor si el s-a inecat. Deci, Sfanta, vazandu-se libera, si-a impartit toata averea la saraci si slujea cu si mai mare ravna, celor ce se chinuiau pentru Hristos, iar dupa sfarsitul vietii lor ii lua si-i ingropa cu cinste. Si indemna pe multi spre mucenicie, patimind ea insasi pentru credinta. Iar, in cele mai de pe urma, poruncind dregatorul s-o intinda intre patru pari, sa o lege si sa o arda in foc, Fericita si-a luat cununa muceniciei
Sfanta si viteaza Mucenita Anastasia, din orasul Roma, a trait in vremea domniei lui Diocletian (284-305), fiind dintr-o casa de bun neam. Si tatal ei, Pretextat cu numele, era pagan cu credinta, iar mama sa Fausta, crestina. Si a fost incredintata pentru invatatura cartii unui dascal, barbat preaslavit si binecredincios, Hristogon, care, dupa aceea s-a facut si mucenic. Si ai invatat de la el Sfanta Carte, iar credinta in Hrtistos o invata de la maica sa. Si se sarguia in citirea cartilor crestinesti, ziua si noaptea, invatand Calea Domnului si intarindu-si inima in dragostea lui Dumnezeu.
Si, trecand mama ei, Fausta, din aceasta viata, a fost data de tatal ei dupa un barbat Puplie, de neam bun, dar pagan cu credinta. Si ea nu putea suferi o insotire fara dragoste, pentru necredinta lui, facandu-se pururea bolnava. Si adeseori isi schimba hainele cele luminate si, pe ascuns, se imbraca in haine sarace si iesea din casa, nestiind nimeni, numai o slujnica fiind pururea cu dansa si slujea pe ascuns celor ce se chinuiau pentru Hristos, intrand in temnitele unde se aflau, scotandu-i din legaturi, ungandu-le ranile, stergand puroaiele si intarindu-i cu bucate.
Cand barbatul ei pricepu gandul ei, dupa cele ce facea, pentru unele ca acestea, a fost data mai intai la chinuri, iar apoi a pus-o sub aspra straja, ca piciorul ei sa nu mai calce afara. Si ea se mahnea ca nu poate sluji pe marturisitorii lui Hristos. Si s-a izbavit, precum se izbaveste o pasare din cursa vanatorului, abia cand barbatul ei, trimis fiind de imparatul si umbland pe mare, corabia s-a scufundat de vifor si el s-a inecat. Deci, Sfanta, vazandu-se libera, si-a impartit toata averea la saraci si slujea cu si mai mare ravna, celor ce se chinuiau pentru Hristos, iar dupa sfarsitul vietii lor ii lua si-i ingropa cu cinste. Si indemna pe multi spre mucenicie, patimind ea insasi pentru credinta. Iar, in cele mai de pe urma, poruncind dregatorul s-o intinda intre patru pari, sa o lege si sa o arda in foc, Fericita si-a luat cununa muceniciei
|