Descriere | URMAŞILOR URMAŞILOR NOŞTRI...
O preacunoscută trilogie a dramaturgului nostru, Barbu Ştefănescu Delavrancea, ne-a lăsat o imagine aparte privitoare la domnitorul moldovean Ştefan cel Mare şi Sfânt, care era preocupat de ideea lăsării unei moşteniri durabile şi care să poată fi de folos urmaşilor săi. Era viziunea celui care privea dinspre trecut spre viitor, gândindu-se mereu la cei care vor urma după el şi aşa au gândit toţi acei care s-au preocupat de viaţa Mănăstirii Dealu, dintru începuturile ei şi până în prezent. Într-un articol-monografie a monumentului de la Dealu, Părintele Profesor Nicolae Şerbănescu enumera, în final, pe marii ctitori ai acestui sfânt locaş: Radu Voievod, Neagoe Voievod, Constantin Voievod (Brâncoveanu), Dionisie Mitropolitul, Gheorghe Bibescu Voievod şi Justinian Patriarhul. Aceştia sunt cei care s-au remarcat în ajutarea sfântului locaş până la acea vreme, numai că numărul lor nu se opreşte aici, el continuând cu cei care au avut grija lui în vremurile mai noi, până în ziua de azi.
De la înfiinţarea obştii monahale de la Mănăstirea Dealu, vieţuitoarele ei – aflate mulţi ani sub oblăduirea Maicii Stareţe Stavrofore Eufrasia Poiană – s-au îngrijit de buna rânduială şi de sporirea duhovnicească, dar şi materială a sfântului aşezământ monahal. În viaţa Arhiepiscopiei Târgoviştei un suflu nou a apărut în momentul în care, la 26 decembrie 1999, pe scaunul Arhiepiscopal a fost ales Înalt Prea Sfinţitul Dr. NIFON Mihăiţă – ce poartă un nume cu rezonanţe adânci pentru Arhiepiscopia Târgoviştei, având în vedere că, în urmă cu mai bine de 500 de ani pe scaunul mitropolitan al Ţării Româneşti întâistătător a fost Sfântul Nifon, fostul Patriarh al Constantinopolului. Înalt Prea Sfinţitul Nifon, ierarh cu o personalitate aparte, bun cârmuitor şi călăuzitor al turmei ce i-a fost încredinţată spre păstorire, pe care ştie să o îndrume cu dragoste părintească, s-a implicat energic în rezolvarea multiplelor şi complexelor probleme ce apar permanent în viaţa unei eparhii şi, îndeosebi în cea a Mănăstirii Dealu, alăturându-se astfel şirului de ctitori de seamă de care a avut parte sfântul lăcaş.
Asemenea înaintaşilor săi mitropoliţi, Înalt Prea Sfinţitul Nifon a intervenit şi în organizarea şi buna desfăşurare a unui eveniment major din viaţa mănăstirii: sărbătorirea, la 8 septembrie 2001, a 500 de ani de la construirea bisericii Dealu şi a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul. Cu ajutorul Sfintei Arhiepiscopii şi al sponsorilor înduplecaţi de râvna Înalt Prea Sfinţiei Sale şi de dorinţa de a face ceva pentru "casa Domnului", s-au realizat o sumedenie de reparaţii majore ale sfântului aşezământ monahal. A fost asfaltat drumul care urcă dealul către mănăstire, au fost modernizate trapeza şi bucătăria, s-a vopsit tabla întregii învelitori a incintei şi s-au înlocuit dalele tuturor aleilor şi ale trotuarului. De asemenea, s-au văruit toate încăperile, inclusiv bolțile de la exteriorul corpurilor ridicate în 1955-1958, astfel că, în final, întreaga mănăstire era împodobită asemenea unei mirese a lui Hristos, gata să-şi primească oaspeţii de seamă. Toate aceste înnoiri au demonstrat cu prisosinţă faptul că tradiţia înaintaşilor nu a pierit şi că atunci când voieşte Domnul se ridică oameni de suflet şi cu râvnă care să înnoiască din temelie sfântul aşezământ monahal. Ele au fost o încununare a celorlalte îmbunătăţiri realizate de-a lungul anilor şi care conduseseră, în final, către sfinţirea bisericii mari, eveniment ce s-a petrecut în 1992.
Din anul 2005 la cârma obştii de monahii se află Prea Cucernică Maică Emanuela Preda, care, cu energia-i caracteristică, s-a implicat în rezolvarea problemelor existente la vremea când a preluat conducerea, dintre care cea mai urgentă era consolidarea întregului corp de clădiri al mănăstirii, ameninţat de alunecările de teren, lucrările realizate în ultimii ani fiind o mărturie în acest sens. În prezent, după ce au fost finalizate consolidările şi înnoirile incintei de pe latura vestică şi nordică, au demarat lucrările la biserica mare, străvechi monument ce necesită ample reparaţii.
Se cuvine a fi menţionaţi şi preoţii slujitori care au vegheat permanent la buna desfăşurare a slujbelor, o mare grijă acordându-se Sfintei Liturghii, ce se săvârşeşte zilnic. În sfânta biserică a Mănăstirii Dealu a slujit, din 1992, ieromonahul Neofit Florea, cuvioşia sa fiind şi părintele duhovnic al obştii monahale timp de 16 ani, până când Domnul l-a chemat la El, în 24 octombrie 2008. Din anul 1999, aici slujeşte şi preotul Florinel Ulmeanu.
|