Oamenii de stiinta celebre care au crezut în Dumnezeu

1. Nicholas Copernicus (1473-1543) Nicolae Copernic (1473-1543)
   Copernicus was the Polish astronomer who put forward the first mathematically based system of planets going around the sun. Copernicus a fost astronom polonez care a prezentat primul sistem matematic bazat pe planete merge în jurul Soarelui. He attended various European universities, and became a Canon in the Catholic church in 1497. El a participat la diferite universităţi europene, şi a devenit un Canon în Biserica Catolică în anul 1497. His new system was actually first presented in the Vatican gardens in 1533 before Pope Clement VII who approved, and urged Copernicus to publish it around this time. Sistemul lui nou a fost de fapt primul prezentat în grădinile Vaticanului în 1533 înainte de Papa Clement al VII care a aprobat, Copernic şi a cerut să-l publicaţi în această perioadă. Copernicus was never under any threat of religious persecution - and was urged to publish both by Catholic Bishop Guise, Cardinal Schonberg, and the Protestant Professor George Rheticus. Copernicus a fost niciodată sub orice ameninţare de persecuţie religioasă - şi a fost îndemnat să publice atât de către Episcopul catolic Guise, Cardinalul Schonberg, şi profesorul protestant Rheticus George. Copernicus referred sometimes to God in his works, and did not see his system as in conflict with the Bible. Copernicus menţionate uneori la Dumnezeu în lucrările sale, şi nu vedea sistemul său ca fiind în conflict cu Biblia.
2. Sir Francis Bacon (1561-1627) Sir Francis Bacon (1561-1627)
   Bacon was a philosopher who is known for establishing the scientific method of inquiry based on experimentation and inductive reasoning. Bacon a fost un filosof care este cunoscut pentru a stabili metoda stiintifica de cercetare bazate pe experimentare şi raţionament inductiv. In De Interpretatione Naturae Prooemium , Bacon established his goals as being the discovery of truth, service to his country, and service to the church. În De Interpretatione Naturae Prooemium, Bacon a stabilit obiective său ca fiind descoperirea adevărului, serviciul în ţara sa, şi de servicii la biserica. Although his work was based upon experimentation and reasoning, he rejected atheism as being the result of insufficient depth of philosophy, stating, "It is true, that a little philosophy inclineth man's mind to atheism, but depth in philosophy bringeth men's minds about to religion; for while the mind of man looketh upon second causes scattered, it may sometimes rest in them, and go no further; but when it beholdeth the chain of them confederate, and linked together, it must needs fly to Providence and Deity." Deşi munca lui a fost bazat pe experimentare şi raţionament, el a respins ateismul ca fiind rezultat al adâncime insuficientă de filosofie, declarând, "Este adevărat, că un om filozofie mic inclineth mintea la ateism, dar adâncime în minţile oamenilor bringeth filozofia despre a religiei , în timp ce pentru mintea omul se uită la două cauze risipit, poate, uneori, de odihnă în ele, şi merge mai departe, dar atunci când vede pe lanţul lor aliati, si legate împreună, ea trebuie să zboare către Providence şi Divinitate ". ( Of Atheism ) ( de ateism )
3. Johannes Kepler (1571-1630) Johannes Kepler (1571-1630)
   Kepler was a brilliant mathematician and astronomer. Kepler a fost un stralucit matematician şi astronom. He did early work on light, and established the laws of planetary motion about the sun. El a facut munca mai devreme pe lumina, şi a stabilit legile mişcării planetelor în jurul Soarelui. He also came close to reaching the Newtonian concept of universal gravity - well before Newton was born! De asemenea, el a venit aproape de a ajunge la conceptul newtoniană a gravitaţiei universale - cu mult înainte Newton sa născut! His introduction of the idea of force in astronomy changed it radically in a modern direction. introducerea lui de ideea de forţă în astronomie sa schimbat radical într-o direcţie modernă. Kepler was an extremely sincere and pious Lutheran, whose works on astronomy contain writings about how space and the heavenly bodies represent the Trinity. Kepler a fost un luteran extrem de sincer şi pios, ale căror lucrări de astronomie conţin scrieri despre modul în care spaţiul şi corpurile cereşti reprezintă Sfânta Treime. Kepler suffered no persecution for his open avowal of the sun-centered system, and, indeed, was allowed as a Protestant to stay in Catholic Graz as a Professor (1595-1600) when other Protestants had been expelled! Kepler a suferit nici o persecuţie pentru mărturisire sa deschis de soare-sistem centrat, şi, într-adevăr, a fost permis ca un protestant să staţi în catolice Graz ca un profesor (1595-1600) atunci când alţi protestanţi au fost expulzaţi!
4. Galileo Galilei (1564-1642) Galileo Galilei (1564-1642)
   Galileo is often remembered for his conflict with the Roman Catholic Church. Galileo este adesea amintit pentru conflictul său cu Biserica Romano-Catolică. His controversial work on the solar system was published in 1633. lucrarea Sa controversate pe sistemul solar a fost publicată în 1633. It had no proofs of a sun-centered system (Galileo's telescope discoveries did not indicate a moving earth) and his one "proof" based upon the tides was invalid. Ea nu a avut dovezi ale unui soare-sistem centrat (descoperirile lui Galilei pentru telescop nu indică un pământ în mişcare) si sa o "dovadă", bazate pe mareele a fost invalid. It ignored the correct elliptical orbits of planets published twenty five years earlier by Kepler. Acesta a ignorat orbitele eliptice ale planetelor corectă publicat douăzeci şi cinci ani mai devreme de Kepler. Since his work finished by putting the Pope's favorite argument in the mouth of the simpleton in the dialogue, the Pope (an old friend of Galileo's) was very offended. Din moment ce activitatea sa terminat prin punerea argumentul preferat Papei în gura de naiv în dialog, Papa (un vechi prieten al lui Galileo) a fost foarte jignit. After the "trial" and being forbidden to teach the sun-centered system, Galileo did his most useful theoretical work, which was on dynamics. După "proces" şi de a fi interzis să predea soare-sistem centrat, Galileo a făcut lucrarea sa cea mai utilă teoretice, care a fost pe dinamica. Galileo expressly said that the Bible cannot err, and saw his system as an alternate interpretation of the biblical texts. Galileo a spus în mod expres că Biblia nu poate greşi, şi a văzut sistemul său ca o interpretare alternativă a textelor biblice.
5. Rene Descartes (1596-1650) Rene Descartes (1596-1650)
   Descartes was a French mathematician, scientist and philosopher who has been called the father of modern philosophy. Descartes a fost un matematician francez, om de ştiinţă şi filosof care a fost numit parintele filosofiei moderne. His school studies made him dissatisfied with previous philosophy: He had a deep religious faith as a Roman Catholic, which he retained to his dying day, along with a resolute, passionate desire to discover the truth. Studiile sale l-au facut scoala nemulţumit cu filozofia anterioare: El a avut o credinţă profundă religioasă ca un romano-catolic, care a păstrat până în ziua lui moarte, împreună cu o dorinţă hotărâtă, pasionat de a descoperi adevărul. At the age of 24 he had a dream, and felt the vocational call to seek to bring knowledge together in one system of thought. La vârsta de 24 de el a avut un vis, şi simţit chemarea profesională de a încerca să aducă cunoştinţe împreună într-un singur sistem de gândire. His system began by asking what could be known if all else were doubted - suggesting the famous "I think therefore I am". Sistemul lui a început prin a cere ceea ce ar putea fi cunoscut în cazul în care orice altceva a fost pusă la îndoială - sugerând celebra "Cred ca, prin urmare, eu sunt". Actually, it is often forgotten that the next step for Descartes was to establish the near certainty of the existence of God - for only if God both exists and would not want us to be deceived by our experiences - can we trust our senses and logical thought processes. De fapt, este de multe ori uitat că următorul pas pentru Descartes a fost de a stabili certitudinea aproape de existenţa lui Dumnezeu - pentru doar dacă Dumnezeu atât există şi nu ar vrea să fim înşelaţi de experientele noastre - sa avem incredere in simturile noastre şi de gândire logică procese. God is, therefore, central to his whole philosophy. Dumnezeu este, prin urmare, în centrul filozofiei sale întregi. What he really wanted to see was that his philosophy be adopted as standard Roman Catholic teaching. Ceea ce a vrut să vadă a fost că filosofia sa fie adoptat ca standard de predare romano-catolică. Rene Descartes and Francis Bacon (1561-1626) are generally regarded as the key figures in the development of scientific methodology. Rene Descartes şi Francis Bacon (1561-1626) sunt în general considerate ca cifrele cheie în dezvoltarea metodologiei ştiinţifice. Both had systems in which God was important, and both seem more devout than the average for their era. Ambele au avut sisteme în care Dumnezeu a fost important, si ambele par a fi mai devotat decât media pentru epoca lor.
6. Isaac Newton (1642-1727) Isaac Newton (1642-1727)
   In optics, mechanics, and mathematics, Newton was a figure of undisputed genius and innovation. În optica, mecanica, matematica şi, Newton a fost o figură de geniu de necontestat şi inovare. In all his science (including chemistry) he saw mathematics and numbers as central. În toate ştiinţă (inclusiv chimie) a văzut matematică şi a numerelor, central. What is less well known is that he was devoutly religious and saw numbers as involved in understanding God's plan for history from the Bible. Ce este mai puţin cunoscut este faptul că el a fost cu evlavie religios şi a văzut numerele implicate în înţelegerea planul lui Dumnezeu pentru istorie din Biblie. He did a considerable work on biblical numerology, and, though aspects of his beliefs were not orthodox, he thought theology was very important. El a făcut o lucrare considerabil pe numerologie biblice, şi, deşi aspecte legate de convingerile sale nu au fost ortodoxe, el a crezut teologie a fost foarte important. In his system of physics, God is essential to the nature and absoluteness of space. În sistemul său de fizica, Dumnezeu este esenţială pentru natura şi absolutul de spaţiu. In Principia he stated, "The most beautiful system of the sun, planets, and comets, could only proceed from the counsel and dominion of an intelligent and powerful Being." În Principia el a declarat, "sistemul cel mai frumos de soare, planete, comete şi, ar putea continua doar din sfatul si stapanirea unei Fiinte inteligente si puternice."
7. Robert Boyle (1791-1867) Robert Boyle (1791-1867)
   One of the founders and key early members of the Royal Society, Boyle gave his name to "Boyle's Law" for gases, and also wrote an important work on chemistry. Encyclopedia Britannica says of him: "By his will he endowed a series of Boyle lectures, or sermons, which still continue, 'for proving the Christian religion against notorious infidels...' Unul dintre fondatorii si inceputul membrii cheie ai Royal Society, Boyle a dat numele său la "Legea lui Boyle" pentru gaze, şi, de asemenea, a scris o lucrare importantă la chimie:. Enciclopedia Britannica spune el "Prin testamentul său înzestrat o serie de Boyle prelegeri sau predici, care continua, "pentru care dovedesc religia creştină împotriva necredincioşilor notoriu ..." As a devout Protestant, Boyle took a special interest in promoting the Christian religion abroad, giving money to translate and publish the New Testament into Irish and Turkish. In 1690 he developed his theological views in The Christian Virtuoso , which he wrote to show that the study of nature was a central religious duty." Ca un protestant devotat, Boyle a avut un interes deosebit în promovarea religiei creştine în străinătate, dând bani pentru a traduce şi publica Noul Testament în irlandeză şi turci. În 1690 el a dezvoltat teologice opiniile sale în Virtuoso creştină, care a scris pentru a demonstra că studiul naturii era o datorie religioasă centrală. " Boyle wrote against atheists in his day (the notion that atheism is a modern invention is a myth), and was clearly much more devoutly Christian than the average in his era. Boyle a scris împotriva atei în ziua lui (ideea că ateismul este o invenţie modernă este un mit), şi a fost în mod clar mult mai mult cu evlavie creştină decât media în epoca lui.
8. Michael Faraday (1791-1867) Michael Faraday (1791-1867)
   Michael Faraday was the son of a blacksmith who became one of the greatest scientists of the 19th century. Michael Faraday a fost fiul unui fierar, care a devenit unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă din secolul 19. His work on electricity and magnetism not only revolutionized physics, but led to much of our lifestyles today, which depends on them (including computers and telephone lines and, so, web sites). lucrarea Lui pe electricitate şi magnetism, nu numai a revolutionat fizica, ci a dus la o mare parte din modul nostru de viaţă astăzi, care depinde de ele (inclusiv calculatoare şi linii telefonice şi, astfel, site-uri web). Faraday was a devoutly Christian member of the Sandemanians, which significantly influenced him and strongly affected the way in which he approached and interpreted nature. Faraday a fost un membru cu evlavie creştină a Sandemanians, care la influenţat în mod semnificativ şi a afectat puternic modul în care el a abordat şi interpretat natura. Originating from Presbyterians, the Sandemanians rejected the idea of state churches, and tried to go back to a New Testament type of Christianity. Originare din Prezbiterienii, Sandemanians respins ideea de biserici de stat, şi a încercat să se întoarcă la un tip Noului Testament a creştinismului.
9. Gregor Mendel (1822-1884) Gregor Mendel (1822-1884)
   Mendel was the first to lay the mathematical foundations of genetics, in what came to be called "Mendelianism". Mendel a fost primul pentru a pune bazele matematice ale geneticii, în ceea ce a ajuns să fie numit "Mendelianism". He began his research in 1856 (three years before Darwin published his Origin of Species ) in the garden of the Monastery in which he was a monk. El a început cercetările sale în anul 1856 (trei ani înainte de Darwin a publicat Originea lui de specii) în grădina de la Manastirea în care a fost un călugăr. Mendel was elected Abbot of his Monastery in 1868. Mendel a fost ales staret al Manastirii său în 1868. His work remained comparatively unknown until the turn of the century, when a new generation of botanists began finding similar results and "rediscovered" him (though their ideas were not identical to his). Opera sa a rămas relativ necunoscută până la începutul secolului, atunci când o nouă generaţie de botanişti au început constatarea rezultate similare şi "redescoperit" el (deşi ideile lor nu erau identice său). An interesting point is that the 1860's was notable for formation of the X-Club, which was dedicated to lessening religious influences and propagating an image of "conflict" between science and religion. Un punct interesant este că anii 1860 a fost notabil pentru formarea X-Club, care a fost dedicat la diminuarea influenţelor religioase şi de înmulţire o imagine de "conflict" între ştiinţă şi religie. One sympathizer was Darwin's cousin Francis Galton , whose scientific interest was in genetics (a proponent of eugenics - selective breeding among humans to "improve" the stock). Unul a fost simpatizant al lui Darwin vărul Francis Galton , ale căror interes ştiinţific a fost in genetica (un susţinător al eugeniei - reproducere selectivă printre oameni pentru a "imbunatati" stoc). He was writing how the "priestly mind" was not conducive to science while, at around the same time, an Austrian monk was making the breakthrough in genetics. El a fost scris cum "mintea sacerdotală" nu a fost propice pentru ştiinţă în timp ce, la aproximativ acelaşi timp, un călugăr austriac a fost a face progres în genetica. The rediscovery of the work of Mendel came too late to affect Galton's contribution. Redescoperirea de muncă de Mendel au venit prea târziu pentru a afecta contribuţia lui Galton.
10. William Thomson Kelvin (1824-1907) William Thomson Kelvin (1824-1907)
    Kelvin was foremost among the small group of British scientists who helped to lay the foundations of modern physics. Kelvin a fost în primul rând printre mic grup de oameni de ştiinţă britanici care au ajutat pentru a pune bazele fizicii moderne. His work covered many areas of physics, and he was said to have more letters after his name than anyone else in the Commonwealth, since he received numerous honorary degrees from European Universities, which recognized the value of his work. Munca sa acoperit multe domenii ale fizicii, şi el a fost spus de a avea mai multe litere după numele său decât oricine altcineva în Commonwealth, deoarece el a primit numeroase grade de onoare de la universităţi europene, care a recunoscut valoarea muncii sale. He was a very committed Christian, who was certainly more religious than the average for his era. El a fost un creştin foarte angajat, care a fost cu siguranţă mai religioase decât media pentru epocii sale. Interestingly, his fellow physicists George Gabriel Stokes (1819-1903) and James Clerk Maxwell (1831-1879) were also men of deep Christian commitment, in an era when many were nominal, apathetic, or anti-Christian. Interesant, fizicienii colegii lui George Gabriel Stokes (1819-1903) şi James Clerk Maxwell (1831-1879) au fost, de asemenea, oameni de angajament profund creştine, într-o epocă în care mulţi au fost nominale, apatici, sau anti-creştină. The Encyclopedia Britannica says "Maxwell is regarded by most modern physicists as the scientist of the 19th century who had the greatest influence on 20th century physics; he is ranked with Sir Isaac Newton and Albert Einstein for the fundamental nature of his contributions." Enciclopedia Britannica spune: "Maxwell este considerată de majoritatea fizicienilor moderne ca om de ştiinţă al secolului 19, care a avut cea mai mare influenţă asupra fizicii secolului 20, este clasat pe locul cu Sir Isaac Newton si Albert Einstein pentru fundamentale ale naturii sale. Contribuţiile el" Lord Kelvin was an Old Earth creationist , who estimated the Earth's age to be somewhere between 20 million and 100 million years, with an upper limit at 500 million years based on cooling rates (a low estimate due to his lack of knowledge about radiogenic heating). Lord Kelvin a fost un creaţionist Vechiul Pamant , care a estimat Pamantului vârstă care urmează să fie undeva între 20 milioane şi 100 de milioane de ani, cu o limită superioară de 500 milioane de ani pe baza de răcire ratele (o estimare redus datorită lipsei lui de cunoştinţe despre încălzire radiogenic) .
11. Max Planck (1858-1947) Max Planck (1858-1947)
    Planck made many contributions to physics, but is best known for quantum theory, which revolutionized our understanding of the atomic and sub-atomic worlds. Planck a făcut numeroase contribuţii la fizica, dar este cel mai bine cunoscut pentru teoria cuantică, care a revoluţionat înţelegerea noastră a lumi atomice şi sub-atomice. In his 1937 lecture "Religion and Naturwissenschaft," Planck expressed the view that God is everywhere present, and held that "the holiness of the unintelligible Godhead is conveyed by the holiness of symbols." În 1937 sa prelegerea "Religie şi Naturwissenschaft," Planck şi-a exprimat opinia că Dumnezeu este pretutindeni prezent, şi a considerat că "sfinţenia Dumnezeirii neinteligibilă este transmis de sfinţenia de simboluri." Atheists, he thought, attach too much importance to what are merely symbols. Atei, el a crezut, acordă o importanţă prea mult la ceea ce sunt doar simboluri. Planck was a churchwarden from 1920 until his death, and believed in an almighty, all-knowing, beneficent God (though not necessarily a personal one). Planck a fost un churchwarden din 1920 până la moartea sa, şi credeau într-un atotputernic, atotştiutor, binefăcătoare Dumnezeu (deşi nu neapărat una personală). Both science and religion wage a "tireless battle against skepticism and dogmatism, against unbelief and superstition" with the goal "toward God!" Atât salariul stiinta si religie "o lupta neobosit impotriva scepticism şi dogmatism, împotriva necredinţa şi superstiţie" cu scopul de "faţă de Dumnezeu!"
12. Albert Einstein (1879-1955) Albert Einstein (1879-1955)
    Einstein is probably the best known and most highly revered scientist of the twentieth century, and is associated with major revolutions in our thinking about time, gravity, and the conversion of matter to energy (E=mc ² ). Einstein este probabil cel mai cunoscut şi cel mai venerat extrem de om de ştiinţă al secolului XX, şi este asociat cu revolutiile majore în gândirea noastră despre timp, gravitatea, şi de conversie a materiei în energie (E = mc ^2). Although never coming to belief in a personal God , he recognized the impossibility of a non-created universe. Deşi nu vin la credinţa într-un Dumnezeu personal , el a recunoscut imposibilitatea de un non-univers creat. The Encyclopedia Britannica says of him: "Firmly denying atheism, Einstein expressed a belief in "Spinoza's God who reveals himself in the harmony of what exists." This actually motivated his interest in science, as he once remarked to a young physicist: "I want to know how God created this world, I am not interested in this or that phenomenon, in the spectrum of this or that element. Enciclopedia Britannica spune despre el: "ferm negarea ateism, Einstein a exprimat credinţa în" lui Dumnezeu, Spinoza, care se revelează în armonie a ceea ce există ".", De fapt, acest său motivat interesul în ştiinţă, ca el o dată a remarcat tineri un fizician: I vrei să ştii cum Dumnezeu a creat această lume, eu nu sunt interesat de acest fenomen sau care, în spectrul de acest lucru sau acel element. I want to know His thoughts, the rest are details." Einstein's famous epithet on the "uncertainty principle" was "God does not play dice" - and to him this was a real statement about a God in whom he believed. A famous saying of his was "Science without religion is lame, religion without science is blind." . Vreau să ştiu gândurile Lui, restul sunt detalii ", epitet faimoasa lui Einstein pe" principiul de incertitudine "a fost" Dumnezeu nu joaca zaruri "- şi să-i acest lucru a fost o declaraţie real despre un Dumnezeu în care el a crezut Un celebru spune. a lui a fost "Ştiinţa fără religie este neconvingătoare, iar religia fără ştiinţă este oarbă."