Un pustnic, afland un om indracit si care nu putea sa posteasca, s-a rugat lui Dumnezeu sa se mute la sine dracul si acela sa se zlobozeasca. L-a ascultat deci Dumnezeu si a intrat dracul in pustnic, departandu-se de la omul acela. Iar pustnicul, fiind ingreuiat de drac, rabda nevoindu-se in post si rugaciune. Dupa putine zile, pentru dragostea lui, mai mult a gonit Dumnezeu si de la dansul dracul.

Cand vezi ca oamenii sunt preocupati in a gasi cat mai multe retete de post, e semn ca omul nu mai vede din el decat trupul. Uitam ca suntem chemati sa postim nu numai de bucate, ci si de pacate. Exista mai multa preocupare pentru indelunga pregatire a mancarurilor, decat pentru stergerea din inima a cuvintelor si faptelor care ne-au tulburat.

Nu e nimic rau in a-i impartasi aproapelui o reteta de post, dupa cum nu este rau sa mananci. Insa, atunci cand la finalul postului ramai doar cu o reteta de post, denota ca avem un suflet mort in aceasta viata.

Postul nu are menirea de a face din noi bucatari, ci de a ne curati de patimi. Nu mi-a fost dat sa aud ca in cadrul unei predici sa se rosteasca o reteta de post. Sigur, nici nu-mi doresc, caci nu stau de vorba cu Dumnezeu ca sa fiu inspirat in a gasi cel mai potrivit mod de a aseza o leguma langa alta. Stau de vorba cu El, ca sa ajung la asemanarea cu El. Iar daca patima a fost definita ca un atasament "irational” fata de trup, postul are rolul de a elibera trupul de sclavia patimilor.

Sa retinem: trupul prospera doar in masura in care sufletul slabeste si sufletul prospera in masura in care trupul slabeste. Postul restaureaza aici si acum starea in care se afla Adam inainte de caderea in pacat: era vegetarian si nu era rob nevoilor trupului.

A nu manca mult, dar a ravni mancaruri rafinate, e semn ca firea omului e imbolnavita. In acest caz, Avva Dorotei marturiseste: "Cand un asemenea gurmand mananca ceva ce-i place, e pana intr-atat de stapanit de placerea sa, incat o tine mult timp in gura, o plimba incoace si incolo si n-o inghite decat cu greu, din pricina placerii pe care o incearca."

Dar nu doar prin restrangerea cantitativa a hranei si prin abtinerea de la anumite categorii de alimente se obtine tamaduirea firii omenesti. Caci nu este nici un castig sa stim ca unii au postit saptamani intregi, dar au refuzat sa-si imbratiseze si sa le vorbeasca semenilor cu care s-au certat.

Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca nu trebuie sa savarsim postul cu mainile goale: "Cand cineva iti va zice: "Eu am tinut tot postul”, raspunde-i: "Eu aveam un dusman si m-am impacat cu el, obisnuiam sa barfesc si m-am oprit.”

Adrian Cocosila

Multi dintre semenii nostri considera randuielile bisericesti, intre care se numara si postul, niste prescriptii care nu se refera in mod necesar si la propria lor persoana, crezandu-le uneori fara sens sau imposibil de respectat din cauza exigentei lor. Dar aceasta atitudine nu este decat efectul lipsei sau putinatatii credintei si este sustinuta de necunoasterea rostului pe care il au randuielile stabilite de Parintii Bisericii pentru viata omului.

Trebuie stiut ca toate legile bisericesti se stabilesc spre folosul credinciosilor si in spatele acestor legi se gaseste nevoia fiecarui om de a trai cat mai aproape de Dumnezeu si de a scapa de toate rautatile ce stau in calea comuniunii omului cu Dumnezeu.

Vazand ca una dintre poruncile bisericesti ne indeamna sa tinem toate posturile de peste an, ar trebui sa ne punem mai multe intrebari: Ce este postul?, De ce este el recomandat de Biserica?, Oare este folositor omului sa posteasca?, Cum se comporta un om care posteste? Vom incerca sa raspundem in continuare la aceste intrebari.

Pentru crestini, postul este o porunca, dar nu o porunca absurda prin care Dumnezeu voieste sa-si arate puterea de stapan, ci o porunca izvorata din iubirea de oameni a Creatorului, Care stie cele mai pune mijloace pentru curatirea si sfintirea oamenilor.

In sens general, orice om stie ca a posti inseamna a ne abtine de la toate mancarurile provenite de la animale, mancaruri numite in popor „de dulce”. Dar daca ne-am opri la acest aspect am transforma postul intr-o simpla dieta si nu i-am descoperi semnificatia duhovniceasca. Trebuie sa mergem mai departe si, paralel cu acest „post de bucate”, sa ne straduim sa postim si de pacate, mai ales ca perioada postului este prielnica pentru lucrarea faptelor bune.

Omul este alcatuit din trup si suflet si este chemat sa placa in intregime lui Dumnezeu. Nu se poate vorbi despre un om ca are suflet bun, dar face numai fapte rele. De aceea, stiind ca toate pornirile spre rau se manifesta prin trup, iar trupul, prin componenta sa materiala inclina mai mult spre cele materiale sau lumesti, a fost nevoie de legea postului, pentru ca, prin mancare usoara si mai putina, sa potolim poftele pacatoase ale trupului, facand din el, in loc de izvor de pofte si pacate, o unealta a sufletului care lucreaza numai fapte bune. Astfel se pune in practica un principiu al spiritualitatii crestine care ne invata ca trupul trebuie sa fie supus sufletului, iar sufletul trebuie sa se supuna lui Dumnezeu.

Mancarea grea si in cantitati mari, pe langa faptul ca provoaca multe boli, creeaza un surplus de energie folosita de oameni pentru a satisface poftele unui stomac plin: lacomia, betia, desfranarea, lipsa de grija pentru saraci, dezvoltarea orgoliului personal. Punand restrictie mancarii vom putea infrange si poftele trupesti, iar prin infranarea trupuluisufletul este liber sa se ridice la Dumnezeu.

Postul mai poate fi vazut si ca un exercitiu al vointei. Cel care reuseste sa renunte la un anumit fel de mancare, va castiga astfel puterea de a renunta la orice fel de indemn sau pofta ce aprinde in el pacatul.

Exista in Sfanta Scriptura numeroase exemple de oameni care prin post s-au umplut de puterea lui Dumnezeu si au tinut piept puterii vrajasului. Moise a postit inaite de a primi Legea de la Dumnezeu, Ilie prin post l-a invins pe regele Ahab, Ioan Botezatorul era recunoscut prin postire si sfintenia vietii si chiar Domnul nostru Iisus Hristos, inainte de a iesi in lume sa vesteasca Evanghelia Sa a mers in pustiu si a postit 40 de zile si 4o de nopti, apoi a inceput sa vesteasca, plin de har si de putere, sosirea Imparatiei lui Dumnezeu. Tot El ne indeamna sa postim si sa ne rugam, aratand ca postul unit cu rugaciunea este singurul remediu impotriva diavolului: „Acest neam de diavoli nu iese decat cu rugaciune si cu post.” (Evanghelia dupa Matei, cap. 17, verset 21).

Despre folosul postului vorbeste in cuvinte frumoase Sfantul Vasile cel Mare: „Postul pazeste pruncii, face curat pe tanar, umple de vrednicie pe batran, caci parul alb, impodobit cu postul, este mai vrednic de respect. Postul este pentru femei podoaba cea mai potrivita, este frau pentru oamenii in floarea varstei, ocrotitorul casniciei, pazitorul fecioriei. Acestea sunt binefacerile pe care le aduce postul in fiecare casa.”

Tot acelasi Sfant Parinte arata ca un post desavarsit depaseste simpla renuntare la anumite mancaruri si trebuie sa se impodobeasca cu toate faptele bineplacute lui Dumnezeu: „Dar pentru ca postul sa fie vrednic de lauda, nu-i de ajuns sa ne infranam numai de la mancaruri; trebuie sa postim post primit si bineplacut lui Dumnezeu. Iar postul adevarat este insrainarea de pacat, infranarea limbii, oprirea maniei, indepartarea de pofte, de barfeli, de minciuna, de juramant stramb. Lipsa acestora este post adevarat. In ele sta postul cel bun.”

Exista in scrierile Parintilor din primele veacuri crestine o pilda expresiva din care orice credincios poate invata ce inseamna sa postesti cu adevarat:

„Pe cand posteam si stateam pe un munte, multumind lui Dumnezeu pentru toate cate a facut cu mine, vad pe pastor stand langa mine si zicandu-mi acestea:
- Pentru ce ai venit aici asa dimineata?
- Pentru ca fac de garda, Domnule, i-am raspuns eu.
- Ce este aceasta garda? m-a intrebat el.
- Postesc, Domnule, i-am spus.
- Dar ce post este acesta pe care il postiti? m-a intrebat el.
- Dupa cum m-am obisnuit, i-am raspuns, asa postesc!
- Nu stiti sa postiti lui Dumnezeu, mi-a zis el, si nici nu-i folositor postul acesta, pe care il postiti Lui!
- Pentru ce spui aceasta, Domnule? l-am intrebat eu.
- Iti spun, mi-a raspuns el, ca nu-i post postul acesta pe care vi se pare ca-l postiti; dar eu te voi invata care post este bineprimit si desavarsit inaintea lui Dumnezeu.
- Da, Domnule! i-am spus. Ma vei face fericit daca voi cunoaste postul cel bineprimit de Dumnezeu.
- Asculta, mi-a zis el. Dumnezeu nu vrea un astfel de post zadarnic; ca postind asa nu faci nici o fapta de dreptate inaintea lui Dumnezeu. Posteste, dar, lui Dumnezeu, un post ca acesta: sa nu faci nici o fapta rea in viata ta, ci slujeste Domnului cu inima curata, pazind poruncile Lui si mergand pe calea hotararilor Lui; sa nu se suie in inima ta nici o pofta rea; crede lui Dumnezeu, ca daca vei face acestea, daca te vei teme de El si daca te vei infrana de la orice lucru rau, vei trai in Dumnezeu. Daca vei face acestea vei posti post mare si primit de Domnul.”

Dupa aceste scurte lamuriri, stiind ca postul este „radacina a nepatimirii (nepacatuirii) si maica a virtutii”, sa pasim cu credinta pe drumul anevoios al postului ca sa simtim cu adevarat ce inseamna a trai in comuniune cu Hristos.

Sebastian Marin

Dumnezeul nostru, nadejdea tuturor marginilor pamantului si a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai inainte ai tocmit, prin Legea Ta cea Veche si cea Noua, aceste zile de post, la care ne-ai invrednicit sa ajungem acum, pe Tine Te laudam si Tie ne rugam: intareste-ne cu puterea Ta, ca sa ne nevoim intru ele cu sarguinta, spre marirea numelui Tau celui sfant si spre iertarea pacatelor noastre, spre omorarea patimilor si biruinta asupra pacatului,- ca impreuna cu Tine rastignindu-ne si ingropandu-ne, sa ne ridicam din faptele cele moarte si sa petrecem cu buna placere inaintea Ta intru toate zilele vietii noastre. Ca Tie se cuvine a ne milui si a ne mantui pe noi, Hristoase-Dumnezeule, si Tie slava inaltam, impreuna si Celui fara de inceput al Tau Parinte, si Preasfantului si bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin

Sus la poarta raiului

Sus la poarta Raiului, poarta Raiului,
Paste turma Tatalui, turma Tatalui.
Linu-i lin si iara lin,
Bate vantul frunza lin,
Lin si iara lin.

Langa ea un leganel, da un leganel,
Cu un copilas in el, copilas in el,
Linu-i lin si iara lin,
Bate vantul frunza lin,
Lin si iara lin.

Dar la turma cine sta? Oare cine sta?
Sta chiar Maica Precista, Maica Precista.
Linu-i lin si iara lin,
Bate vantul frunza lin,
Lin si iara lin.

Copilasul cand dormea, puiul cand dormea,
Maica Sfanta lin canta
Linu-i lin si iara lin,
Bate vantul frunza lin,
Lin si iara lin

Tara din suflet

In suflet,ascunsa,exista o tara,
O tara de visuri mai buna,mai rara,
In care fiecare e bun si iubeste;
O tara in care fericirea infloreste!
Acolo e mereu primavara,flori,
Acolo e soare, sunt pasari. nu-s nori.

In tara aceia eu vreau sa ajung
Dar drumul te doare,e greu,este lung.
De aceia sunt mereu obosita si plang,
Caci merg,merg intr-una,nu pot sa ajung.
Iar la hotarul acestei tari ideale
Intinse si calde stau mainile TALE.

Dorina Stoica
Din volumul "De la poezie la Rugaciune", editura Sfera
 

"Sa nu uitati, fiilor si rudeniilor, iubirea de saraci. Sa cercetati pe cei bolnavi si pe cei din inchisori! Sa aparati pe vaduve si pe orfani! Sa nu poftiti lucrurile altora! Sa nu lipsiti de la slujbele si liturghiile Bisericii! Si ca sa spun pe scurt, sa nu incetati de a face ceea ce m-ati vazut pe mine facand". Dupa ce a spus acestea si s-a rugat pentru ei, a adormit in pace. Asa ,fratilor si surorilor in Domnul, si in ziua de azi se fac toate acestea atunci vom fi bine placuti lui Dumnezeu.Domnul sa ne ajute fiecaruia in  parte sa aplicam aceste sfaturi.Amin.
 

"Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre invatatura,spre mustrare,spre indreptare,spre inteleptirea cea intru dreptate,Astfel ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit,bine pregatit pentru orice lucru bun."(2Tim.3 :16 ,17.)
Biblia reprezinta mesajul deplin al lui Dumnezeu pentru omenire.Limbajul este clar,usor de inteles pentru cei ce-l citesc cu dorinta de a cunoaste si de a urma voia Domnului.Contine un mesaj datator de viata.Pentru a trimite mesajul Sau omului,Duhul lui Dumnezeu a insuflat oameni evlaviosi sa scrie mesajul divin."Pentru ca niciodata proorocia nu s-a facut din voia omului,ci oamenii cei sfinti ai lui Dumnezeu au grait, purtati fiind de Duhul Sfant."(2Petru1:21)
Oriunde s-a aflat,Biblia a schimbat viata oamenilor si a influientat societatea in mod pozitiv.Biblia este o carte ce schimba viata oamenilor.Relevanta sa a ramas aceeasi de-a lungul istoriei,deoarece ea se adreseaza tuturor oamenilor din orice vreme.
Biblia este o carte universala cu un mesaj etern.Cuvantul Domnului ,sa nu indraznim sa-l tinem doar pentru noi.Trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta sa il facem cunoscut celor ce nu au acces la acest Cuvant datator de viata.La Biblie putem apela pentru a gasi mangaiere.Duhul lui Dumnezeu ilumineaza Cuvantul pentru noi.Biblia este o comoara minunata "Aflat-am cuvintele Tale si le-am sorbit si cuvantul Tau a fost bucurie si veselie pentru inima mea,ca s-a chemat asupra mea numele Tau,Doamne Dumnezeul puterilor."(Ier.15:16

Biblia este autoritara deoarece este Cuvantul lui Dumnezeu.Desi despre invatatura altor oameni se poate spune ca e depasita,acest lucru nu este valabil in invatatura Domnului Iisus Hristos.Biblia este o carte vejnica.Mesajul ei corespunde nevoilor oamenirii din orice vreme.Puterea sa de a schimba vieti vorbeste despre competenta si importanta sa.Nici o alta carte in istoria omenirii n-a avut meritul de a provoca schimbari atat de drastice si de durabile in viata oamenilor precum Biblia,Cuvantul lui Dumnezeu.In cartea Evrei 4:12 citim despre eficienta sa: "Caci cuvantul lui Dumnezeu e viu si lucrator si mai ascutit decat orice sabie cu doua taisuri,si patrunde pana la despartitura sufletului si a duhului,dintre inchieturi si maduva,si destoinic este sa judece simturile si cugetarile inimii."Ea se adreseaza oricarei nevoi a omului si are un cuvant pentru orice situatie.
O dovada a autoritatii sale o reprezinta profetiile implinite.Timpul, locul si natura nasterii lui Hristos au fost prevestite in Vechiul Testament,la fel ca si alte multe lucruri despre viata,moartea si invierea Sa...Drept rezultat,profetia implinita reprezinta un indiciu puternic al autoritatii Bibliei.

Slava Tie Scump Iisuse
Slava Tie Scump Iisuse
Iti aduc si ma inchin
Binecuvantat sa fie
Al Tau nume Sfint.Amin.
Scump Iisus, ramai cu mine
Cu iubirea-Ti sa m-ajuti
Sa ma port intotdeauna
Cum se poarta a Tai placuti.
Tine-ma Iisuse Doamne,
Linistitita ascultatoare
Sa m-arat intotdeauna
Multumita rabdatoare.
Da-mi o minte sanatoasa
Da-mi un suflet credincios
Da-mi o viata frumoasa,
Domnul meu Iisus Christos.
Vreau cu-o viata ascultatoare
Sa-ti slujesc si sa ma-nchin
S-aduc cea mai multa slava
Numelui Tau Sfant ,Amin.

Cand ne supara cineva ne tulburam si ajungem la deznadejde, care arata in mod clar mandrie,si duce la greseli si mai mari.Deznadejdea este socotita in fata lui Dumnezeu cel mai greu pacat, caci deznadejdea te face sa pierzi nadejdea mantuirii.Prin deznadejde,doar pe deavol il bucuram ,iar pe Dumnezeu suparam.Cand suntem in deznadejde trebuie sa ne smerim si sa ne caim prin mustrare de sine si pocainta si sa nadajduim ca vom fi miluiti,caci Domnul pentru pacatosi Si-a varsat Preacuratul Sau Sange.Prin pocainta si smerenie,cainta si indreptare, atragem asupra noastra harul lui Dumnezeu si ajutorul Lui.In nici un caz nu trebuie sa deznadajduim cu privire la mila lui Dumnezeu,ci sa luam ca exemplu pe desfranata,pe talharul si pe vamesul din Evanghelie,care s-au pocait si au dobandit iertare de la Domnul cel Milostiv.Pentru orice pacat, omul se poate pocai,luand hotararea ferma de a nu se mai intoarce la el si astfel  poate dobandi iertare si mila de la Domnul.Crestinul se mustra cu smerenie pe sine si proslaveste mila lui Dumnezeu si iubirea Lui si in pace se impartaseste cu Hristos"Cred,Doamne,si marturisesc.....ca ai venit sa-i mantuiesti pe cei pacatosi,dintre care cel dintai sunt eu"Nu este pacat care sa biruie milostivirea lui Dumnezeu,caci El voieste ca toti sa se mantuiasca.Daca gresim,cainta si indreptare iar daca ne lovesc necazurile trebuie sa le induram dupa cuvantul:"Prin rabdarea voastra veti dobandi sufletele voastre"Luca 21:19.Pentru cei ce sufera ,exista cuvantul mangaietor al Apostolului:"Caci pe cine il iubeste Domnul il cearta,si biciuieste pe tot fiul pe care il primeste"Evr.12:6.Astfel putin cate putin ne curatam de patimi si ne apropiem de Dumnezeu.Doamne ajuta-ne sa umblam pe calea cea dreapta,e bine sa ne lasam in voia lui Dumnezeu.

    Ingerul lui Hristos,pazitorul meu cel Sfant si acoperitorul sufletului si trupului meu,iarta-mi toate cate am gresit si de toata viclenia vrjmasului meu celui potrinic ma izbaveste;ca sa nu manii cu nici un pacat pe Dumnezeul meu si te roaga pentru mine,pacatoasa si nevrednica roaba,ca sa ma arati vrednica bunatatii si milei Preasfintei Treimi,si Maicii Domnului meu Iisus Hristos si tuturor Sfintilor.Amin.

   In numele Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh ,roaga-te lui Dumnezeu pentru mine,Sfinta,placuta lui Dumnezeu Ecaterina,caci eu cu osardie alerg catre tine,cea grabnic ajutatoare si rugatoare inaintea lui Dumnezeu pentru sufletul meu.Doamne miluieste-ma.

  Dumnezeule Preasfinte,cum voi putea a-Ti multumi cu vrednicie pentru viata ce mi-ai dat?Tu m-ai scos din intunericul nefiintei si viata mea este un dar al bunatatii Tale.Tu ,care m-ai pazit pana acum,ma sprijineste in necazuri si intampina trebuintele mele.Tu esti cela ce priveghezi asupra mea,indreptezi pasii mei in calea binelui si ma aperi de ispite.Cand ma ratacesc,Tu ma intorci in calea poruncilor Tale;cand ma poticnesc,Tu ma sprijinesti;cand cad,Tu ma ridici si cand pacatuiesc,Tu ma intorci si-mi deschizi parintestile Tale brate.O,cat de multe sunt datoriile mele catre Tine,pentru ca mi-ai dat viata si mi-ai dat in toate zilele semne despre parinteasca Ta bunatate si ingrijire.Plina de vie recunostinta ,Tie iti inchin toate zilele vietii mele si mai ales aceasta zi de sarbatoare pentru mine,si ma rog cu umilinta ca bunatatea Ta sa nu ma paraseasca in tot timpul vietii mele si intelepciunea Ta sa ma povatuiasca totdeauna in calea binelui si a fericirii;pentru rugaciunile si mijlocirile sfintei Ecaterina si ale Preacuratei Maicii Tale.Amin.

     Ridicat-am ochii mei la munti,de unde va veni ajutorul meu.

2.Ajutorul meu de la Domnul,Cel ce a facut cerul si pamantul.

3.Nu va lasa sa se clatine piciorul tau,nici nu va dormita Cel ce te pazeste

4.Iata,nu va dormita,nici nu va adormi Cel ce pazeste pe Izrael.

5.Domnul te va pazi pe tine;Domnul este acoperamantul tau,de-a dreapta ta.

6.Ziua soarele nu te va arde,nici luna noaptea.

7.Domnul te va pazi pe tine de tot raul;pazi-va sufletul tau.

8.Domnul va pazi intrarea ta si iesirea ta de acum si pana in veac.

   Laudati pe Domnul toate neamurile ;laudati-L pe El toate popoarele;

2.Ca s-a intarit mila Lui peste noi si adevarul Domnului ramane in veac.

    Iubit-am pe Domnul, ca a auzit glasul rugaciunii mele,

2.Ca a plecat urechea Lui spre mine si in zilele mele il voi chema.

3.Cuprinsu-m-au durerile mortii,primejdiile iadului m-au gasit;necaz si durere am aflat

4.Si numele Domnului am chemat:<<O,Doamne,izbaveste sufletul meu!>>

5.Milostiv este Domnul si drept si Dumnezeul nostru miluieste.

6.Cel ce pazeste pe prunci este Domnul;umilit am fost si m-am izbavit.

7.Intoarce-te,suflete al meu,la odihna ta,ca Domnul ti-a facut tie bine;

8.Ca a scos sufletul meu din moarte,ochii mei din lacrimi si picioarele mele de la cadere.

9.Bine voi placea inaintea Domnului,in pamantul celor vii.

     Laudati,tineri,pe Domnul,laudati numele Domnului.

2.Fie  numele Domnului binecvantat de acum si pana in veac.

3.De la rasaritul soarelui pana la apus,laudat este numele Domnului.

4.Inalt este peste toate neamurile Domnul,peste ceruri este slava  Lui.

5.Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru,Cel ce locuieste intru cele inalte

6.Si spre cele smerite priveste,in cer si pe pamant?

7.Cel ce scoate din pulbere pe cel sarac si ridica din gunoi pe cel sarman,

8.Ca sa-l aseze cu cei mari,cu cei mari ai poporului Sau.

9.Cel ce face sa locuiasca cea stearpa in  casa,ca o mama ce se bucura de fii.