|
Category:
Naturism
Creat: 10 luna (i) in urma Afinul, proprietăţi medicinale şi efecte terapeutice
Afinul (Vaccinium myrtillus) este un arbust, care creşte la munte, cu fructe de culoare negru albăstrui şi gust duce acrişor. Frunzele şi fructele de afin sînt folosite de secole pentru efectele terapeutice pe care le are asupra sănătăţii umane. Ceaiurile şi sucurile de afine reprezintă o sursă extrem de bogată de vitamina A şi C, dar şi de nutrienţi precum flavonoide şi antocianine, care protejează organismul uman împotriva diabetului şi bolilor de inimă.
Frunzele de afin conţin "insulină vegetală"
Din frunze de afin se prepară un ceai recomandat celor cu diabet, avînd proprietatea de a scădea zahărul din sînge, acţiune datorată mirtilinei, substanţă denumită şi "insulină vegetală".
Pentru a mări eficacitatea ceaiului, frunzele de afin se pot asocia cu păstăi de fasole şi frunze de dud. Ceaiul se bea neîndulcit, cîte o ceaşcă înaintea fiecărei mese principale.
Ceaiul dietetic recomandat diabeticilor are în compoziţia sa, pe lîngă alte plante, şi frunze de afin. Datorită conţinutului în tanin, frunzele au acţiune astringentă, folosindu se şi în diaree, iar datorită arbutinei, au proprietăţi bacteriostatice, utilizîndu se ca antiseptic urinar şi uşor diuretic. Se mai recomandă în cazuri de gută şi reumatism.
Efectele curative ale afinelor
Fructele de afin sînt bogate în tanin, pectine, mirtilină, acizi organici (acid malic, citric, oxalic, lactic, succinic), dar cea mai mare bogăţie a lor sînt provitamina A şi vitamina C. Aceste vitamine, în combinaţie cu pigmentul antocianină, îmbunătăţesc acuitatea vizuală, circulaţia sîngelui la nivelul ochilor şi la nivelul sistemului nervos şi pot preveni sau ajuta la tratarea unor boli de ochi precum retinita pigmentoasă, glaucomul, miopia. Aceste efecte benefice sînt datorate antocianinelor, care ajută la protejarea ţesuturilor retinei împotriva radicalilor liberi.
Vitaminele şi nutrienţii din afine au o mare eficienţă şi împotriva oboselii ochilor sau a orbirii pe timp de noapte.
Ceaiul de afine combate diareea, are proprietăţi antiseptice în infecţiile intestinale, mai ales în gastroenterite, contribuind la ameliorarea proceselor de fermentaţie şi putrefacţie. Unii autori le recomandă în combaterea oxiurilor.
Ceaiul de afine poate fi făcut dintr-o linguriţă şi jumătate de fructe uscate, peste care se toarnă două pahare cu apă fiartă şi răcită. Fructele se lasă la macerat opt ore, apoi se bea întreaga cantitate de lichid în cursul unei zile. Pentru a mări acţiunea astringentă şi antiseptică a fructelor de afin, se adaugă coajă de stejar, flori de muşeţel şi frunze de mentă.
Tot din fructe de afin se mai pot prepara lichior şi vin, care au proprietăţi antiseptice şi astringente. Consumate în stare proaspătă, afinele reglează scaunele, fac să înceteze fermentaţiile intestinale, ameliorează inflamaţiile hemoroidale şi restabilesc pofta de mîncare.
Flavonoidele, antocianinele şi glucochinina
Alături de vitamine, afinele mai conţin flavonoide, antocianine şi glucochinină, care ajută la prevenirea şi tratarea afecţiunilor vasculare sau problemelor sanguine precum varice, tromboză venoasă, angină, fragilitatea capilarelor.
Flavonoidele reprezintă o clasă de compuşi naturali întîlniţi în plante, care funcţionează la nivelul organismului plantelor ca antioxidanţi. Aceşti compuşi sînt, de fapt, pigmenţi ai plantelor şi chiar dacă nu sînt enumeraţi printre nutrienţii vegetali esenţiali, aceştia ajută la sinteza de vitamina C în organism. Flavonoidele sînt necesare organismului şi datorită faptului că protejează pereţii capilarelor şi organismul împotriva infecţiilor. Deficitul de flavonoide în organism influenţează rănirea cu uşurinţă, după care este nevoie de un timp îndelungat pentru refacerea ţesuturilor lezate.
Antocianina este, de asemenea, un pigment regăsit în corpul plantelor, la nivelul vacuolelor celulare. Conferă pigmentul de culoare multor plante şi flori, fiind tot un antioxidant, protejînd plantele împotriva razelor UV, pe carele absoarbe.
Glucochinina este un compus regăsit în majoritatea fructelor bace (zmeură, fragi, căpşuni, smochine, mure, struguri, afine) şi a fost folosită în multe cercetări ştiinţifice efectuate asupra bolnavilor de diabet, deoarece specialiştii consideră că această substanţă reduce nivelul de zahăr din vasele de sînge şi, prin urmare, reduce dependenţa de administrarea insulinei.
Pentru prevenirea şi tratarea gastritei şi a ulcerului peptic
Ceaiurile de afine ajută şi la vindecarea diferitelor afecţiuni ale stomacului şi la calmarea problemelor tractului digestiv. Acest fapt se datorează taninurilor din afine, care mai ajută şi la vindecarea mai rapidă a leziunilor sau la reducerea inflamaţiilor de la nivelul laringelui în cazul gripei, răcelii sau diferitelor tipuri de alergii.
Peste toate, efectele antioxidante ale vitaminelor şi celorlalţi compuşi nutritivi din afine protejează împotriva oxidării celulelor care ar putea provoca pierderi de memorie asociate cu vîrsta înaintată şi disfuncţii cognitive, cum ar fi în cazul maladiei Alzheimer.
Fructele sunt benefice pentru vedere, usureaza adaptarea de la lumina la intuneric (datorita antocianozelor pe care le contin) si ajuta la dezvoltarea capacitatii vizuale.
Fructele sunt benefice pentru vedere, usureaza adaptarea de la lumina la intuneric (datorita antocianozelor pe care le contin) si ajuta la dezvoltarea capacitatii vizuale.
Fructele uscate din musli sunt bune pentru organism,deoarece contin toate vitaminele,fibrele si provitaminele care are organismul necesar dis de dimineatza
Preparare
Frunze
- 2 linguriţe de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acoperă pentru 10 minute după care se strecoară. Se bea în cursul unei zile;
- 2 linguriţe de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apă şi se fierb apoi timp de 15 minute. Se folosesc la tratarea diareei, antiseptic urinar şi uşor diareic.
Fructele
- 2 linguriţe de fructe se vor pune la 500 ml apă. Se va fierbe la foc mic 30 minute. Se va bea călduţ în decursul unei zile;
- 2 linguriţe de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de apă de seara până dimineaţa la temperatura camerei. A doua zi se va bea în decursul zilei;
- 2 linguriţe de fructe uscate se vor pune la 250 ml apă. Se fierb timp de 10 minute. Se strecoară şi se pot consuma 3 căni pe zi;
- 1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahăr la fiert. Se ţin timp de 30 minute, după care se pun în sticle cu gura mai largă. Se închid bine şi se pot folosi în tot cursul anului;
- 1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahăr. Se fierb apoi până se leagă siropul. Se pot folosi în tot cursul anului la diferite băuturi răcoritoare;
- Fructe uscate se vor transforma în praf cu ajutorul râşniţei de cafea. Se va lua un vârf de cuţit de 3 ori pe zi sub limbă. Se va ţine timp de 10 minute, după care se înghite.
- Tinctura (se poate face şi din frunze la diabetici): se folosesc fructele proaspete- o parte de fructe zdrobite şi 5 părţi alcool alimentar de 70 de grade. Se ţin 15 zile, apoi se vor strecura.
În timpul celor 15 zile se va agita des şi se ţine la temperatura camerei. Se va lua câte 20 picături - o linguriţă de 3 ori pe zi diluată cu puţină apă.
Se mai pot face gemuri, dulceţuri, vinuri, lichioruri, afinate.
Afinele au efecte antidiabetice, antitoxice intestinale, antiseptice, urinare, vasoprotectoare capilare, protectoare contra radiaţiilor ionizante. Datorită mirtilinei, care este considerată insulină vegetală, atît frunzele cît şi fructele de afin au efecte hipoglicemiante. Afinele se folosesc în diabetul zaharat, complicat cu afecţiuni dermatologice (candidoze, prurigo diabetic, ulceraţii trofice), în tulburări circulatorii, uretrite, stomatite, eczeme, cuperoze. Cercetările experimentale au arătat că flavonoizii conţinuţi în extractul apos de afine reprezintă un puternic factor protector, care previne oxidarea colesterolului, putînd juca astfel un rol important în prevenirea aterosclerozei. Acţiunea acestor flavonoizi pare să fie mai intensă decît a acidului ascorbic (vitamina C). Proprietatea antiaterogenă a flavonoizilor din afine este deja exploatată în industria farmaceutică. De asemenea, principiile active din fructele de afin au o puternică acţiune de activare a regenerării retinei, stimulînd regenerarea pigmenţilor din fotoreceptorii retinieni. Afinele au efecte protectoare în ulcerul gastric indus de stres, medicamente, alcool şi chiar faţă de ulcerul cronic indus de acidul acetic, stimulînd apărarea locală a mucoasei stomacului. Mod de utilizare: Infuzie din frunze (1 lingură plantă la o cană cu apă), din care se beau cîte 2-3 căni/zi sau decoct concentrat din fructe uscate (3 linguri de afine la 0,5 l de apă), care se consumă nefiltrat, împreună cu fructele, de 2-3 ori/zi. De asemenea, decoctul din frunze ajută prin gargarisme în afecţiuni buco-faringiene. Afinele, consumate ca atare sau sub formă de suc, vindecă stomatitele. Fructele proaspete, pot fi consumate în orice cantitate, atît cît permite organismul...
|
Calugarul vindecator Mihai Neamtu ne-a lasat mostenire zeci de retete de ceaiuri cu care el a tamaduit, in timpul vietii, peste un milion de romani
Toti il stiau cu numele de Unchiul Mihai. Era un calugar de prin partile Ardealului de Nord, harazit de Dumnezeu cu puteri vindecatoare. A salvat multi oameni de la interventii chirurgicale, prin tratamente cu plante. Pe langa aceste ceaiuri de viata lunga, calugarul tamaduia suferinta insufland credinta. Cei care i-au urmat sfaturile au ajuns sa se bucure de viata. Unchiul Mihai nu mai e in lumea pamanteasca, dar ne-a lasat retetele lui miraculoase. Ingredientele sunt acestea: plante si rugaciune. Asa a reusit el sa vindece peste un milion de romani.
O viata pentru cei suferinzi
Calugarul Mihai Neamtu s-a nascut la 12 octombrie 1924 in satul Prilog, judetul Satu-Mare. si-a dedicat intreaga viata credintei crestine si a suferit prigoana comunista, fiind izgonit de la Manastirea Bixadului. Din 1970, a inceput sa mearga din sat in sat sa vindece oamenii cu ajutorul tratamentelor cu ceaiuri si indemnandu-i la rugaciune. Cu timpul, vestea i s-a dus in toata tara, si au inceput sa vina zilnic sute de oameni bolnavi la Prilog. Toti cei care l-au cautat au fost primiti. Dar calugarul vindecator refuza bani pentru binele pe care-l facea celor suferinzi. Programul de primire a celor bolnavi era de la ora 9 dimineata pana tarziu in noapte, astfel incat Unchiul Mihai, cum i se zicea, avea doar doua pauze de masa pe zi. Chiar extenuat, continua sa primeasca bolnav dupa bolnav. Nu se plangea niciodata de nimic, ca si cum el n-ar fi avut nici un necaz. La 23 iunie 2000, s-a stins din viata la Prilog. La inmormantare au participat mii de pelerini, oameni care l-au iubit, l-au ascultat si pe care i-a vindecat trupeste si sufleteste. Acesti credinciosi i-au ridicat Unchiului Mihai o biserica in gradina casei sale, sfiintita in 1997. Inca din timpul vietii lui, biserica a devenit loc de pelerinaj pentru cautatori de adevar si sanatate.
Minuni cu plante si rugaciuni
Orice boala poate fi vindecata, cu exceptia bolilor aflate in ultimul stadiu. Aceasta era credinta calugarului Mihai. El nu recomanda sa se renunte la terapia medicamentoasa aducatoare si ea de efecte benefice. Spunea doar ca medicamentele trebuie ajutate cu ceaiuri naturiste. In plus, indemna la rugaciune. In modestia lui credea cu toata convingerea ca orice om are in el o particica de Dumnezeu, de aceea fiecare bolnav se poate vindeca. „Nu fiti tristi, caci bucuria Domnului este Puterea voastra“, spunea el. Ii cunostea bine pe toti care ii calcau pragul. Le raspundea la intrebari legate de boala, de tratamente, la intrebari legate de viata de zi cu zi. Cine urmeaza terapia indicata de Unchiul Mihai trebuie sa tina cont de cateva sfaturi generale. Ceaiurile se pot indulci doar cu sirop natural de afine, lamaie, brad, zmeura, mure. Lichidele nu trebuie baute reci sau fierbinti, la fel si mancarea. Periodic, bolnavul trebuie sa faca analize si controale medicale. Impartasania, luata constient, conduce spre sanatate sufleteasca si trupeasca. Cele doua ceaiuri de baza
Iata un ceai care este recomandat si persoanelor sanatoase. Va revigora organismul si va ameliora toate suferintele. Nu are nici o contraindicatie. Se iau cate trei linguri din fiecare planta: frunze de alun, brusture, cicoare, coada-calului, coada-soricelului, frunze de corn, frunze si fructe de mar paduret, frunze de nuc, flori si fructe de paducel, de porumbar, frunze de stejar, tataneasa, flori de trifoi rosu, troscotel si urzica. Se pun intr-un saculet de panza subtire, deasa. Se fierb doua minute in 4 litri de apa. Ceaiul se toarna intr-un cazan peste care se pun inca 8 litri de apa rece. Se sta cu mainile si picioarele in baia de ceaiuri timp de 20-25 de minute. In timpul baii se transpira mult. Este preferabil sa se faca seara inainte de culcare, produce somn profund. Plantele din saculet se pot folosi timp de 5 zile, dupa care se arunca. Frunze de alun, cicoare, maces, menta, mur, musetel, mesteacan, coada-soricelului, patrunjel, stejar si trifoi rosu, cate trei linguri, se pun in saculet. Se fierb doua minute in 4-5 litri de apa. Se face gargara pentru afectiuni ale gatului, dintilor si ale corzilor vocale. Se fac bai de sezut intr-un lighean timp de 10-15 minute pentru hemoroizi si dereglari menstruale. Ceaiul se bea pentru vindecarea majoritatii afectiunilor.
Ceaiul care „taie“ boala
Cele doua ceaiuri de mai sus se folosesc in aproape orice suferinta. In plus, calugarul recomanda si tratamente ajutatoare. Contra caderii parului, se iau cate trei linguri din fiecare planta: cimbrisor de camp, coada-soricelului, flori de trifoi salbatic, salcie galbena, salcie rosie, sunatoare, porumbar, urzica vie, alun, paducel, mur si nuc. Amestecul se fierbe un minut in doi litri de apa. In fiecare seara se fac bai la cap. Nu se sterge parul, ci se infasoara capul cu un material din lana de culoare alba (o caciula) si se tine pana a doua zi dimineata. Un alt ceai care „taie“ boala, actionand in sensul vindecarii: se ia cate o lingura rasa din: albastrele, catina, cicoare, ciubotica-cucului, patrunjel, patlagina, salcie, porumb, plop, lumanarica, soc, visin, vasc, trei-frati-patati, troscotel, urzica moarta. Se pun in 1,5-2 litri de apa care fierbe. Se lasa aproximativ doua minute la fiert, dupa care se stinge focul. Dupa ce se raceste, se strecoara si se poate bea. In timpul tratamentului nu se bea apa. Nu se ia mai mult de sase zile la rand. Ceai contra diareei: chimion, corn, grau, iarba mare, maces, paducel, urzica vie, urzica moarta, dud, fasole, mesteacan, rachitan, vasc, volbura.
Ca sa arati la 80 de ani ca la 50
Cu acest ceai, vom obtine o stare de liniste sufleteasca si mai multa putere de munca. Procesul de imbatranire este mult incetinit. Unchiul Mihai spunea ca acest ceai baut permanent ajuta persoana respectiva sa ajunga la varsta de 80 de ani si sa arate ca la 50. Trebuie baut 21-22 zile pe luna. Gustul e bun, iar in caz de indulcire, aceasta se face cu miere. Ceaiul contine catina, ciubotioca-cucului, coada-calului, coada-soricelului, cimbrisor, cires, crusin, dud, levantica, musetel, maces, menta, mesteacan, paducele. Se pune cate o lingura in 2 litri de apa aflata la fiert. Se beau, din 30 in 30 de minute, cate 50 mililitri sau se bea o ceasca de 250 de mililitri inainte si una dupa masa de dimineata, de pranz si de seara. O alta combinatie cu acelasi efect: papadie, patlagina, patrunjel, pir, porumb, vasc, volbura, traista-ciobanului, troscotel, urzica moarta, vasc, volbura, trifoi. „Fumuri“ pentru pietrele de la rinichi
Pentru probleme de canal urinar si blocaj urinar, calugarul recomanda ceai concentrat de carpen, mesteacan, vasc, scai vanat, indulcit cu miere sau sirop natural. Pentru coloana vertebrala dureroasa, se amesteca spuma de lapte fiert cu coada-soricelului, musetel si patrunjel si se fierb in apa. Se poate pune compresa 10 pe locurile dureroase. Pentru descompunerea pietrelor de la rinichi, ficat si fiere: se ia cate un bob de rasina de brad si clei de cais, cires, piersic, visin, prun. Se pun pe o plita incinsa sau pe jar. Se pune o palnie de metal peste continut, cu teava in sus. Se trage o gura de fum plina si se inghite. Bolnavul va tusi de patru ori la rand. Se iau patru guri de fum inainte de mancare cu o ora, dimineata. Dupa o jumatate de ora, se ia o lingurita de ulei de masline, apoi 100 ml de bere proaspata si 100 ml de apa cat mai sulfuroasa. Dupa o jumatate de ora se poate manca.
Un copac vindeca de cancer Contra cancerului, se alege un trunchi de mesteacan care sa aiba scoarta sanatoasa. Se taie trunchiul de la 5-10 cm deasupra solului. Trunchiul trebuie sa aiba lungimea de 2 m. La inaltimea pe care o are bolnavul, trunchiul trebuie sa aiba circumferinta egala cu circumferinta capului bolnavului. Pentru a se pastra bine pe durata tratamentului, partea inferioara a trunchiului se pune in apa. Se decojeste lemnul, inelar, in forma de dreptunghiuri cat palma bolnavului. Se iau bucatile de coaja si se maruntesc. Se pun la fiert 3 litri de apa. Se pun 7 linguri de grau si se fierb incet pana ce graul devine comestibil, adica plesneste. Se adauga coaja de mesteacan maruntita si se mai fierbe inca doua minute impreuna cu graul. Ceaiul se bea. La indicatiile calugarului Mihai, la tratament se adauga si un trunchi de rachita care se alege si se pregateste la fel. Comprese de oblojit ranile
Pentru oprirea hemoragiei: se macina o lingura de cafea naturala prajita, una de seminte de chimion, alta de scortisoara, alta de zahar si un varf de lingura de cuisoare. Se adauga trei linguri de sare mare. Din amestec, se ia cate o lingurita la fiecare ora, dupa care se beau 100-200 ml lapte fiert si racit. Pentru cicatrizarea ranilor, se fierbe un litru de lapte in vas emailat. Dupa ce se raceste se toarna in alt vas curat. Fierberea se repeta de cinci ori. Se curata un cartof rosu cu pielita groasa si se taie cat se poate de marunt cu un cutit cromat sau de lemn de stejar uscat. Se introduce in lapte cand fierbe a 5-a oara si se amesteca pana se face pasta. Se pune pe orice fel de rana, un cm grosime si se leaga cu un tifon alb, sterilizat. Se pastreaza legatura doua zile si doua nopti. In caz de puroi cu febra, calugarul Mihai recomanda comprese asezate mai jos de locul care supureaza. Se folosesc 4 bucati de panza alba subtire si deasa, imbibate in lapte fiert, tuica de prune de 50-55 grade, vin alb-cristalin si vin rosu. Peste ele se aplica un strat subtire de frunza de sfecla de zahar sau o felie subtire de sfecla taiata in lung. In loc de sfecla de zahar se mai pot pune frunze de podbal sau brusture. Prima compresa, cea cu lapte trebuie sa fie pusa pe piele, a doua peste prima, si tot asa, pana la cea cu vin rosu.
Contra reumatismului si prostatei
Pentru prostata, se ia un fier magnetizat, incalzit si invelit intr-o carpa cu vin si se pune pe basica. De cate ori se incalzeste fierul, se schimba pozitia corpului. In timpul celor 20 de zile de tratament nu se bea apa, ci doar ceaiuri din ametec de patlagina, scai vanat, troscotel, grau, galbenele, vasc, volbura, catina, patrunjel, musetel, crusin, fasole, traista
ciobanului, salcie. Ceaiul din cimbrisor, busuioc, menta, mesteacan si maces e bun pentru cei care vor sa se ingrase. Pentru slabire, e bun ceaiul din frunze de nuc, talpa-gastei si papadie. Se bea o ceasca inainte de fiecare masa. Ceai contra reumatismului: se pune la fiert un litru de apa. Se ia o lingura rasa din fiecare planta (galbenele, mesteacan, carpen, cimbrisor, coada-soricelului, coada calului, cires, dud, mar paduret, mur si menta) si se pun toate deodata in apa care fierbe. Se lasa aproximativ doua minute la fiert. Dupa racire, se strecoara si se poate bea.
Leacuri pentru tensiune si probleme de vedere
Pentru anemie, se mananca in fiecare zi la fiecare masa un ou proaspat cu coaja cat mai rosiatica si o bucata de carne de vanat de marimea unui ou. Apoi se bea un pahar de vin de butuc. Pentru tensiune mare, se iau 6 boabe de fasole, se macina si se amesteca cu apa. Se formeaza un fel de pasta. Se bea o lingurita la fiecare 4 ore. Pentru deficiente de vedere, sa se priveasca lumina soarelui in apa curgatoare la rasarit si la asfintit. Se poate si intr-un lighean. In caz de dezechilibru hormonal, se bea ceai din urmatorul amestec: flori de coada-soricelului, coada-calului, coada-racului, marul-lupului, urzica moarta, urzica vie, lacramioare, mar paduret, trifoi cu flori rosii, catina, mesteacan. Pentru boli genitale, se bea si se fac spalaturi cu infuzii de coada-calului, coada-racului, coada-soricelului, iarba mare, papadie, patlagina, osul-iepurelui, patrunjel de camp, tataneasa.
Ceaiuri si frectii pentru sanatatea mintii
Ceai pentru tematori, pentru cei ce n-au incredere, n-au curaj si sunt nelinistiti: trifoi rosu, stir de apa, osul-iepurelui. Se pun la fiert 400-500 ml de apa. Se ia din fiecare planta cate o jumatate de lingura si se pune in apa. Se fierb doua minute. Se maseaza, de la umar, prin spatele urechii, pe deasupra urechii, pe frunte si pe deasupra ochilor. Se incepe o data din stanga si apoi din dreapta. Ceai pentru memorie: soc, musetel, patrunjel, cimbrisor, albastrele, flori de narcise. Se ia cate o lingura din fiecare planta si se pun intr-un litru de apa care fierbe. Ceaiul se toarna in spirt sanitar si se face frectie. Nu se bea. Frectia se face circular in partea de jos, sub buric si la organele sexuale. Calugarul mai recomanda, pentru cei cu boli psihice ca, in fiecare an, in luna martie, sa se bea seva de mesteacan si de carpen.
Pentru inima si plamani
Ceai pentru boli de inima: paducel, troscotel, trifoi cu foi rosii, trifoi cu foi albe, macris domnesc, nalba mare, nalba mica, talpa-gastii, mesteacan, cimbrisor de camp, menta, macris de padure, cicoare, musetel. Ceai pentru boli de plamani: fenicul, musetel, alun, par paduret, scai vanat, anason, ovaz, salvie, par de livada, arnica, chimion, paducel, potbal, tataneasa. Contra tusei convulsive: crenguta de par, ovaz, soc, frunze de alun, urzica moarta, scai vanat. Se pune la fiert un litru de apa. Se ia o lingura rasa din fiecare planta si se pun toate deodata in apa care fierbe. Se lasa aproximativ doua minute la fiert. Se beau 700-1.000 ml pe zi, o ceasca inainte de fiecare masa.
„Fiti buni si faceti bine!“
Pe langa retetele de sanatate, Unchiul Mihai ne-a transmis si invataturile lui pline de intelepciune, care ne vor face viata mai buna. „Fiti veseli!“, „Inainte de orice, fii moral!“, „Nu te enerva!“, aceastea sunt principiile de baza ale filosofiei lui. „Certaretii au fata urata, brazdata de riduri, iar cei buni, care sunt gata sa ierte oricand si orice greseala, au fata linistita, placuta si luminoasa. Daca de la noi pleaca o fapta buna, locul nu ramane gol, ci se va inmulti binele de 10 ori in acel loc. Incercati sa urmariti si voi cand faceti un lucru bun: va simtiti mai bine si asa se va simti si cel caruia ii faceti binele. Invata si pe altii care aud sau vad fapta, sa o faca si ei. Daca sunteti toata ziua binedispus, puteti observa cum creste puterea in voi. Cand ne certam cu cineva, suntem nervosi, nu mai putem manca, nu ne putem odihni, imprastiem agitatie in jurul nostru si, daca se repeta des, ne imbolnavim“, aceasta era credinta calugarului intelept. Cat priveste rugaciunea ca metoda de tamaduire, el spunea: „Vindecarea depinde de harul dat de la Dumnezeu persoanei respective si de credinta cu care este spusa rugaciunea“.
„Cele 24 de cuvinte care nu trebuiesc rostite“
Parintele ne indeamna sa nu mai folosim deloc anumite cuvinte si expresii, eventual sa le inlocuim cu altele, pozitive, aducatoare de dumnezeire:
1. Sudalma
2. Blestemul
3. Dracul
4. Raul
5. De ce ai facut?
6. Nu a trebuit sa faci!
7. Nu ai facut bine
8. Nu stiu
9. Nu pot
10. Nu reusesc
11. Baiul
12. Greul
13. Necazul
14. Nu merg
15. Nu fac
16. Nu vreau
17. Nu vad
18. Nu aud
19. Nu gasesc
20. Nu inteleg
21. Am uitat
22. Am pierdut
23. Am spart
24. Am stricat
Ca sa se stearga efectul pronuntarii acestor cuvinte, sa se rosteasca urmatoarea rugaciune: „O, Fecioara Maria, conceputa fara de prihana stramoseasca, roaga-Te pentru noi, care alergam la Tine, si pentru cei ce nu alearga. Amin.“
|
Întăritor natural. Măsuri egale şi de bună calitate: ulei de măsline presat la rece, miere de albine de la producători siguri, ţuică de prune trasă a doua oară. Se pun într-o sticlă (nu de plastic!), se amestecă până se omogenizează bine. Se ia una linguriţă înainte de masă. Este bună pentru întărirea organismului mai ales iarna spre primavară. Să vă fie de sănătate şi numai de bine! florin m
|
|
|
