Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie, 
Tara mea de glorii, tara mea de dor? 
Bratele nervoase, arma de tarie, 
La trecutu-ti mare, mare viitor! 
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul, 
Daca fiii-ti mandri aste le nutresc; 
Caci ramane stanca, desi moare valul, 
Dulce Romanie, asta ti-o doresc. 

Vis de razbunare negru ca mormantul 
Spada ta de sange dusman fumegand, 
Si deasupra idrei fluture ca vantul 
Visul tau de glorii falnic triumfand, 
Spuna lumii large steaguri tricolore, 
Spuna ce-i poporul mare, romanesc, 
Cand s-aprinde sacru candida-i valvoare, 
Dulce Romanie, asta ti-o doresc. 

Ingerul iubirii, ingerul de pace, 
Pe altarul Vestei tainic surazand, 
Ce pe Marte-n glorii sa orbeasca-l face, 
Cand cu lampa-i zboara lumea luminand, 
El pe sanu-ti vergin inca sa coboare, 
Guste fericirea raiului ceresc, 
Tu il stringe-n brate, tu ii fa altare, 
Dulce Romanie, asta ti-o doresc. 

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie, 
Tanara mireasa, mama cu amor! 
Fiii tai traiasca numai in fratie 
Ca a noptii stele, ca a zilei zori, 
Viata in vecie, glorii, bucurie, 
Arme cu tarie, suflet romanesc, 
Vis de vitejie, fala si mandrie, 
Dulce Romanie, asta ti-o doresc! 

 

Elvetia este asezata pe cursurile superioare ale fluviilor Rhon (Ron) si Rhein (Rin); relieful este predominant muntos (Alpii Elvetieni, Muntii Jura), Elvetia fiind tara cu cea mai ridicata altitudine medie din Europa; Alpii Elvetieni (Masivul Monte Rosa 4.634 m alt. max.) sunt acoperiti de zapezi vesnice si ghetari; Muntii Jura (vf. Tendre 1.679 m), situati la granita cu Franta, sunt calcarosi si au culmile paralele, ca niste platouri ondulate, cu foarte putine trecatori; in regiunea nordica se intinde Podisul Elvetiei; intre Alpii Elvetiei si Muntii Jura exista un culoar (Mitteland) de circa 680 m altitudine, coline, podisuri erodate de ghetari; Elvetia poate fi considerata castelul de apa al Europei, fiind strabatuta de o retea bogata de rauri: Rinul (vale adanca) cu afluentul sau Aar, apartinand bazinului hidrografic al Marii Nordului, Inn (afluent al Dunarii), apartinand bazinului hidrografic al Marii Negre, Ronul (vale adanca), apartinand bazinului hidrografic al Marii Mediterane, si Ticino (afluent al Padului), apartinand bazinului hidrografic al Marii Adriatice; in Elvetia se gasesc peste 1.000 de lacuri naturale, dintre cele tectono-glaciare facand parte Geneve (Leman), Constance (Bondesee), Neuchotel etc.
Berna (obiective turistice)
Manster (Catedrala)  Inceputa in 1421 de catre Matthaus Ensinger, catedrala a fost conceputa ca una din cele mai vaste din lume, constructia sa continuand secole la rand. Reforma religioasa a gasit-o in stadiu de santier, transformarea lacasului de cult din catolic in protestant nereusind sa opreasca lucrarile. Daniel Heinz s-a ocupat de edificiu intre 1573 si 1598, terminand naosul si turla. Clopotnita, cea mai inalta din Elvetia, a fost adaugata abia in 1893. O scara cu 254 de trepte duce in varful acesteia, de unde se poate admira panorama orasului. Portalul de la intrarea in biserica prezinta o magnifica ilustrare a Judecatii de Apoi, realizata inainte de Reforma, care contine 234 de figuri cioplite in piatra. In interior se disting vitraliile si stranele bogat sculptate, precum si fabuloasa orga cu 5.404 de tuburi, catedrala gazduind frecvent concerte. 
Kunstmuseum (Muzeul de arta)  Infiintat pentru a promova lucrarile artistilor elvetieni, acest muzeu expune cea mai vasta colectie din lume cuprinzand picturi semnate de Paul Klee, aici putand fi admirate peste 2.000 dintre operele acestuia. Kunstmuseum se mai poate lauda cu o vasta serie de desene si tablouri realizate de simbolistul Ferdinand Hodler, considerat a fi cel mai important artist elvetian al secolului al XIX-lea. Langa fabuloasele alegorii (unele fiind uriase), peisaje si portrete ale acestuia, sunt expuse lucrarilor altor nativi celebri, cum ar fi Stauffer, Anker sau Bocklin. Galeriile muzeului contin insa si opere ale unor monstri sacri precum Fra Angelico, Cezanne, Rouault si Picasso.
Cascade parfumate de culori Rosengarten, situata in dreapta meandrei raului Aare, este o splendida gradina de trandafiri, minunat amenajata si intretinuta. Intre aprilie si octombrie aceasta infloreste intr-o explozie de culori si parfumuri ametitoare. Pasionatii de horticultura pot identifica aici 27 de soiuri de rododendroni, 200 de tipuri diferite de trandafiri si circa 200 de varietati de irisi. Pentru noi, ceilalti, panorama superba a podurilor si caselor cu acoperisuri ale Bernei ramane principala atractie a parcului.
Zerich si-a inceput activitatea in anul 15 I.H. ca punct vamal roman, insa adevarata dezvoltare a cunoscut-o in secolul al X-lea D.H. Oras liber in 1336, centru al Reformei religioase in 1519 si centru comercial esential la inceputul secolului al XIX-lea, Zerich este astazi cel mai mare oras elvetian si capitala culturala si economica a acestei tari, bursa locala fiind a patra ca importanta din intreaga lume. Principala atractie turistica a localitatii este Altstadt (Orasul Vechi), grupat in jurul centrului medieval. Atmosfera este splendida, cu lebede argintii plutind pe apele raului Limmat si zeci de cafenele raspandite pe malurile acestuia, intr-o atmosfera boema altminteri de neimaginat intr-o capitala financiara.  Grossmenster (Catedrala)  Simbol al reformei religioase, catedrala are o poveste extrem de interesanta. In secolul al III-lea D.H., sfantul Felix si sora sa au fost martirizati in preajma actualului Zerich. Legenda spune ca, dupa ce au fost decapitati, cei doi au alergat pe dealuri tinandu-si capetele in maini, pana ce s-au prabusit in locul unde a fost ulterior ridicata aceasta biserica (in secolul al XI-lea). In fata turnului sudic al Catedralei se afla o statuie a lui Carol de Mare (768-814), al carui cal s-ar fi poticnit pe locul actualului lacas de cult. In secolul al XVI-lea, aici si-a tinut predicile terifiante pastorul reformat Huldrych Zwingli.  Schweizerisches Landesmuseum (Muzeul National al Elvetiei)  Gazduit intr-o imensa cladire in stil neo-gotic, acest muzeu poseda o impresionanta colectie de obiecte de la foarte vechi (datand din epoca de piatra) pana la moderne si contemporane. Exponatele sunt diverse, un deosebit succes inregistrand costumele si mobila de epoca, ceasurile vechi si obiectele de origine militara, ilustrand mai multe batalii celebre.
Geneva este cel de-al treilea oras elvetian ca marime si are o populatie de doar 180.000 de locuitori. Cu siguranta insa, nici o alta zona a tarii nu este mai cosmopolita decat vechea cetate de pe malul lacului cu acelasi nume, caci o treime dintre rezidentii sai provin din alte colturi ale lumii. Aici au fost infiintate organizatii internationale de prima marime precum Crucea Rosie (in 1864) si si-au stabilit sediul altele, deja existente, cum ar fi Liga Natiunilor (in 1919). La Geneva si-au gasit refugiul promotorii reformei religioase Calvin si Knox, dar si nemuritorii Byron, Shelley, Wagner sau Liszt. Orasul este locul ideal in care sa fii ajuns din urma de o zi ploioasa, intrucat este ticsit de muzee si monumente, iar agenda sa culturala este extrem de bogata. 
Catedrala Sf. Petru Constructia acestei catedrale a inceput in 1160 si a durat 150 de ani, timp in care structura sa initiala, in stil romanic, a capatat influente gotice. Fatada neo-clasica a fost adaugata abia in 1750. Austeritatea naosului reflecta cel mai bine transformarea acestei catedrale catolice intr-o biserica protestanta, eveniment produs in 1536. Calvin insusi a fost pastor aici intre aceasta data si 1564. Din pacate, succesorii sai au distrus elementele statuare si frescele bisericii, o parte din acestea fiind restaurate mai tarziu.
Palais des Nations (Palatul Natiunilor)  Partea centrala a acestui complex monumental, cel mai mare centru diplomatic din intreaga lume, a fost construita in 1930 pentru a adaposti Liga Natiunilor, care ulterior a devenit Organizatia Natiunilor Unite (ONU). De altfel, chiar si astazi ONU are aici unul dintre sedii (celalalt aflandu-se la New York), coridoarele sale purtand pasii celor mai importanti lideri ai lumii, dar si ai miilor de delegati internationali care participa la diverse conferinte sau vin sa militeze pentru chestiuni arzatoare ale societatii moderne, cum ar fi drepturile omului, protectia mediului sau dezarmarea nucleara.