Azi cu ocazia mari sarbatori ortodoxe Sf. si mari Inparati Constantin si Elena ,am avut marea bucurie si totodata un mare privilegiu de a putea vedea ,giulgiul cu care a fost acoperit Domnul nostru ISUS HRISTOS la rastignire . Bucuria mi-a fost imensa fiindca acest privilegiu se intimpla o data la 10 ani . Giulgiul se afla expus in catedrala catolica din Torino si este o minune ca am putut si eu sa particip la acest mare eveniment . Vin pelerini din toata lumea ,cozile sunt imense dar pelerini sunt cu o rabdare desavirsita ,asteapta calmi ore intregi pina le vine rindul sa intre in catedrala pentru a viziona giulgiul . Am ramas placut surprinsa si de-a dreptul impresionata fiindca ,cu o rabdare nemaiintilnita ,oameni asteapta fara sa faca galagie ,toata lumea asteapta si vorbeste in soapta .Nu vezi o hirtie aruncata pe jos nu ,vezi un lucrusor miscat de la locul lui .Am ramas la fel de impresionata de faptul ca au fost mobilizati o multime de oameni voluntari care au luat parte la bunul mers al lucrurilor -Cu o politete fara margini vin si intreaba daca avem nevoie de ceva .batrini sunt pusi in scaune speciale si sunt transportati de oameni voluntari .Peste tot sunt mobilizate centre ambulante de ajutor medical . Este un exemplu care ar trebui sa-l puna in practica cit mai multa lume .