Cand ne supara cineva ne tulburam si ajungem la deznadejde, care arata in mod clar mandrie,si duce la greseli si mai mari.Deznadejdea este socotita in fata lui Dumnezeu cel mai greu pacat, caci deznadejdea te face sa pierzi nadejdea mantuirii.Prin deznadejde,doar pe deavol il bucuram ,iar pe Dumnezeu suparam.Cand suntem in deznadejde trebuie sa ne smerim si sa ne caim prin mustrare de sine si pocainta si sa nadajduim ca vom fi miluiti,caci Domnul pentru pacatosi Si-a varsat Preacuratul Sau Sange.Prin pocainta si smerenie,cainta si indreptare, atragem asupra noastra harul lui Dumnezeu si ajutorul Lui.In nici un caz nu trebuie sa deznadajduim cu privire la mila lui Dumnezeu,ci sa luam ca exemplu pe desfranata,pe talharul si pe vamesul din Evanghelie,care s-au pocait si au dobandit iertare de la Domnul cel Milostiv.Pentru orice pacat, omul se poate pocai,luand hotararea ferma de a nu se mai intoarce la el si astfel poate dobandi iertare si mila de la Domnul.Crestinul se mustra cu smerenie pe sine si proslaveste mila lui Dumnezeu si iubirea Lui si in pace se impartaseste cu Hristos"Cred,Doamne,si marturisesc.....ca ai venit sa-i mantuiesti pe cei pacatosi,dintre care cel dintai sunt eu"Nu este pacat care sa biruie milostivirea lui Dumnezeu,caci El voieste ca toti sa se mantuiasca.Daca gresim,cainta si indreptare iar daca ne lovesc necazurile trebuie sa le induram dupa cuvantul:"Prin rabdarea voastra veti dobandi sufletele voastre"Luca 21:19.Pentru cei ce sufera ,exista cuvantul mangaietor al Apostolului:"Caci pe cine il iubeste Domnul il cearta,si biciuieste pe tot fiul pe care il primeste"Evr.12:6.Astfel putin cate putin ne curatam de patimi si ne apropiem de Dumnezeu.Doamne ajuta-ne sa umblam pe calea cea dreapta,e bine sa ne lasam in voia lui Dumnezeu.