De aceea aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu am zis odinioară: Casa ta şi casa tatălui tău va umbla nestrămutat înaintea feţei Mele în veac; dar acum Domnul zice: Să nu mai fie aşa, căci Eu preamăresc pe cei ce Mă preaslăvesc pe Mine, iar cei ce Mă necinstesc vor fi ruşinaţi. (1 Regi. 2:30)

Ucraina

Rusia

(1676)

(Nicolai Mihailovici, 1898-1980)

(27 noiembrrie, 1894 - 20 decembrie, 1970)

- de la stânga la dreapta -

(22 martie, 1982 - 17 martie, 1993)

- Grecia -

Pilda de viață a schiarhimandritului Alexandru (Pokroski) înainte de venire la mănăstire

În anul 1907, a terminat școala bisericească din Kazan. A fost căsătorit. Din 1909 a lucrat în învățământ și a fost cântăreț bisericesc.

În anul 1914, a fost recrutat în armată, iar în 1915 rănit. 1917 a fost anul lăsării la vatră, din cauza invalidității de gradul 1.

Recuperându-și oarecum sănătatea, în anul 1917, Alexandru Pokrovski a fost hirotonit întru diacon la eparhia de Penza, iar în 1918 el a devenit preot.

Pe 1 octobmrie 1921, părintele Alexandru este numit de către episcopul Kiril paroh al satului Saltikovo din județul Kerenski al guberniei Penza, unde a slujit până în anul 1924. A luptat cu mișcarea schismatică "obnovlenți" și cu alte grupări schismatice.

În continuare a slujit cu eparhiile Kuibâșev, Ulianovsk și Ciuvașia.

În anul 1995, protoiereul Alexandru s-a întors în eparhia Viatsk, cea atât de dragă inimii sale.

Pe parcursul slujirii sale, el a refăcut viața de parohie în câteva biserice redeschise.

Pentru rugăciunile Cuviosului Alexandru, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi !

- Ieromonahul Mihail (Țebenko Mihail Andreievici, 1915-1995) -

În anii '70 ai secolului trecut, atelierul de tâmplărie al Mănăstirii Pecerska din Pskov se afla în anexa din apropierea depozitului pentru făină, iar mai târziu, într-o clădire separată a vechiului garaj. Acolo munceau câțiva tâmplari bătrâni și experimentați. Ieromonahul Mihail (Țebenko Mihail Andreievici, 1915-1995) conducea lucrările atelieriului de tâmplărie.

Ziua de muncă în atelier începea cu rugăciunea generală și se termina la fel. În încăpere se mențineau ordinea și curățenia. În colțul de rugăciune se aflau sfintele icoane și tablouri duhovnicești.

Ieromonahul Mihail slujea Dumnezeiasca Liturghie în zilele de duminică și sărbătoare.

În chilie îi primea pentru Spovedanie pe fiii lui duhovnicești.

La trapeza mănăstirii, prin strădania egumenului Mihail, icoanei centrale a Născătoarei de Dumnezeu i s-a alăturat cea a Sfinților de la Pecerska din Pskov, în forma unei icoane cu canaturi. După lucrarea aceasta, a paralizat și a primit Schima Mare. Schiegumenul Melchisedec a fost îngrijit cu răbdare de fratele Gheorghe Gașev până la fericitul sfârșit.

Pentru rugăciunile Preacuviosului Părintelui nostru Melchisedec, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi !

~ Moscova (Rusia) ~

~ Belarus ~

(11 aprilie, 1920 - 5 februarie, 2006)

În Sfânta Scriptură Domnul nostru Iisus Hristos ne spune următoarele :

Şi i-a zis Domnul: Treci prin mijlocul cetăţii, prin Ierusalim, şi însemnează cu semnul crucii (litera "tau" care în alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem şi care plâng din cauza multor ticăloşii care se săvârşesc în mijlocul lui". (Iezechiel. 9:4)

în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, (Matei. 28:19)

Серафим (Звездинский)

Серафим (Роуз)

Copilul ăsta a fost făcut "profet mincinos" în ciuda unor interese destul de evidente.

El a demonstrat că oricâte haine preoțești de câte culori vrei tu ai avea, de mitre nu mai zic, tot omul face haina și nu haina pe om.

ЗИНОВИЙ, в схиме СЕРАФИМ (Мажуга), Serafim Mazuga
митрополит Тетрицкаройский,
преподобный

14.09.1896–08.03.1985

СХИАРХІМАНДРИТ ОЛЕКСІЙ

Авраам (Рейдман)

СЕРАФИМ (СОБОЛЕВ)

Серафим (Томин)

Brâul Maicii Domnului

Flavian Godoretski
Mitropolit din Kiev, 26.07.1840–04.11.1915

Ioan Antonov
23. 08.1926 - 23.12. 2017, monah de la Mănăstirea Poceaev

- Ucraina -

Schiarhimandrit Alexie Karpatorusky

[ Rusia ]

- egumena mănăstirii Iversky din Akherpi -

Схимонахиня Вера (Чмыхова)

[ icoana Lui Dumnezeu Tatăl ]

(n. 29 septembrie 1910, Vața de Sus, Hunedoara - d. 28 noiembrie 1989, Sinaia)

Sfinții Petru și Fevronia de Murom sunt prăznuiți pe 25 iunie (ziua adormirii în Domnul) și pe 23 iunie (Soborul Sfinților din Vladimir).

Sfântul Petru a fost al doilea fiu al Cneazului Iuri Vladimirovici de Murom. În anul 1203, după moartea fratelui său, Petru a moștenit tronul din Murom.

Cu câțiva ani înainte de aceasta, tânărul Cneaz s-a îmbolnăvit de lepră și nimeni nu a putut să-l vindece. Într-una dintre zile i s-a descoperit în vis că fata unui apicultor l-ar putea vindeca.

Tânăra Fevronia era o fecioară smerită și evlavioasă, care locuia în casa părinților săi din satul Laskova, din gubernia Ryazan. Ea era foarte înțeleaptă și cunoștea proprietățile plantelor, cu ajutorul cărora vindeca diverse boli.

Cneazul și-a trimis îndată emisarii la locul indicat în vis.

În clipa în care a văzut-o pe Fevronia, Cneazul s-a îndrăgostit de ea. Cunoscând-o și văzându-i evlavia, virtutea și înțelepciunea, Petru i-a promis că se va căsători cu ea după ce se va vindeca. Tânăra l-a vindecat pe Cneaz, dar acesta nu s-a ținut de cuvânt. Apoi, el s-a îmbolnăvit din nou, și venind rușinat că nu și-a ținut promisiunea, a rugat-o pe Fevronia să-l vindece din nou. Ea i-a prescris același tratament ca și mai înainte.

Când s-a vindecat complet, Cneazul Petru s-a căsătorit cu tânăra Fevronia, trăind în evlavie și ascultând poruncile lui Dumnezeu. Soții au trecut cu dragoste și smerenie prin toate încercările.

Boierii din orașul Murom nu au găsit-o pe Cneaghina Fevronia potrivită pentru Petru, cerându-i să o părăsească. Ei, influențați de soțiile lor, respingeau pe tânără pentru originile sale modeste. Auzind de intențiile lor, Cneazul Petru a preferat să renunțe la putere și bogății, plecând în exil cu soția sa, navigând de-a lungul râului Oka.

Curând, mânia lui Dumnezeu s-a abătut asupra orașului Murom, iar poporul a cerut revenirea Cneazului Petru și a Cneaghinei Fevronia.

După ce s-au întors, Sfinții Petru și Fevronia au ajutat foarte mulți oameni cu daruri și rugăciuni. Ei și-au tratat toți supușii ca și cum ar fi fost proprii lor copii: îi adăposteau pe pelerini, îi hrăneau pe cei flămânzi, îi îmbrăcau pe cei goi și îi ajutau pe săraci în necazurile lor. Petru și Fevronia și-au strâns comorile lor nu pe pământ, ci în Ceruri.

Când au simțit că li se apropia moartea, Petru și Fevronia s-au rugat lui Dumnezeu să îngăduie ca ei să moară împreună. De asemenea, au cerut să fie înmormântați în același mormânt și în același sicriu. Apoi au mers împreună și au luat voturile monahale, Cneazul Petru devenind călugărul David, iar Cneaghina Fevronia devenind Eufrosina.

Au murit în aceeași zi și la aceeași oră, pe 25 iunie 1228.

După moartea lor, unii oameni au decis că nu se poate ca un călugăr să fie înmormântat în același sicriu cu o călugăriță. Astfel, au așezat trupul Sfântului Petru în Catedrala Nașterea Maicii Domnului, care se afla în interiorul orașului Murom, iar trupul Cneaghinei Fevronia a fost așezat în Biserica Înălțării Sfintei Cruci, ce se afla în afara zidurilor orașului.

În dimineața următoare, poporul a găsit sicriele Sfinților Petru și Fevronia goale, iar trupurile lor erau așezate împreună în sicriul de piatră pe care și-l comandaseră când erau în viață. Neînțelegând sensul celor întâmplate, oamenii au așezat din nou trupurile în sicrie separate. În dimineața următoare, trupurile Sfinților Petru și Fevronia au fost găsite iarăși în sicriul de piatră.

Din acel moment, nimeni nu a mai îndrăznit să atingă trupurile lor sfinte, lăsându-le în mormântul din Catedrala Nașterea Maicii Domnului din Murom.

Oricine se atinge cu credință de mormântul în care se află Sfintele Moaște ale Sfinților Petru și Fevronia primește ajutor și vindecare în ispite și boli.

Sfinții Petru și Fevronia sunt un model de căsătorie creștină, motiv pentru care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Rusia i-a declarat ocrotitori ai familiei și în special ai tinerilor proaspăt căsătoriți.

Adresa: 602267, Rusia, reg. Vladimir, Murom, Str. Crestianina3/a
Tel : (8-49234) 2-26-48
E-mail: s3murom@gmail.com

(1871–1947)

[ pictată de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca - secolul I ]

[ Martir / mitropolit de Odesa și Herson ]

[ Arhiepiscop, sfânt ]

[ Mitropolit de Alma-Ata și Kazahstan ]

[ episcop de Krasnolimansk ]

[ Pictor și restaurator - iconar ]

22 martie 1684 - 20 aprilie 1690

Schiegumen din Raionul Kobeleakî

Lavra Poceaev, Ucraina
Ani de viață : necunoscuți

Fotografie realizată de Mihaela Achiroaie

Fotografie realizată de Costel Novac

1898 - 1979

(1 aprilie 1918 - 25 februarie 1984)

Surse fotografii : https://diakonissa.blogspot.com/2019/04/blog-post_7.html

Sursă:
https://tvspas.ucoz.ru/publ/4/starec_aleksij_zhitie_1/6-1-0-222

În India secolului al XX-lea a trăit și a slujit schimonahul Constantin Geștovt.
Fost voluntar al Diviziei Sălbatice (în exil el a slujit ca un actor de figurație la Hollywood), iar mai târziu a cutreierat și căile Sfântului Munte Athos. În India, schimonahul Constantin s-a stabilit în sălbăticie, pe un munte înalt, loc în care își făceau loc și se aflau și animalele sălbatice. Din punct de vedere misionar, a ajutat din punct de vedere medical și a slujit pentru aborigeni.

(n. 2 august 1913, satul Valea Glodului, comuna Vulturești, județul Suceava - d. 11 mai 1999, Mănăstirea Cernica)

Fotografie realizată în anul [2006]

Ru :
Старцы Глинской пустыни (слева напрво): иеросхимонах Серафим (Романцов), схиархимандрит Серафим (Амелин), схиигумен Андроник (Лукаш)

Ro :
Bătrâni din pustia Glinsky (de la stânga la dreapta): Ieroschimonah Serafim (Romanțov), schiarhimandrit Serafim (Amelin), schiegumen Andronik (Lukaș)

Ru : иеросхимонах Симеон (Толмачёв)

Сергия Паршукова (в схиме иеросхимонаха Кирика)

Sursă foto : pravtor.ru