Rugăciune către DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS
a lui Ioan Evghenicos, Diaconul, Nomofilaxul si Filosoful

Doamne , Iisuse Hristoase , Fiul lui DUMNEZEU Cel Viu ,
Care Te-ai Arătat în Lume ca să Ridici păcatul Lumii ,
Cel ce pentru Mântuirea oamenilor Te-ai Făcut Om Fără de Păcat ,
ca să ne Scapi din rătăcirea vrăjmaşului ,
Sfinţind firea noastră , şi să ne Innoieşti viaţa veşnică ,
Făcându-ne Cunoscut pe Adevăratul nostru DUMNEZEU .
Ridică de la mine toată nesimţirea şi nepriceperea , toată trândăvia şi lenevirea ,
toată făptuirea urâtă şi desfătarea , toată nepăsarea şi obişnuinţa cea rea ,
Intoarce , Iubitorule de oameni , Doamne , mintea mea cea iubitoare de păcat spre Voinţă Bună şi Sârguitoare , spre Implinire Sârguincioasă a Poruncilor Tale celor de Viaţă Dătătoare , spre Poftire a Bunătăţilor Tale celor Negrăite ,
spre Dorire Neîncetată a Impărăţiei Tale care „se sileşte şi de silitori se răpeşte" , spre îngrozire , frică şi cu tremur de munca cea veşnică .
Pune în sufletul meu Dorul Dobândirii Bucuriilor Cereşti , ca să defaim desfătările cele pământeşti , deşarte şi lumeşti şi să Iau încă de aici Arvuna Vieţii Celei Pururea Vecuitoare şi a Fericirii celei ce va să Fie şi să Petrec în Lume ca un mai Presus de Lume , aşa cum Tu , Doamne , Ziditorule Minunate , L-ai Zidit pe om dintru început şi Voiai să petreacă el totdeauna .
Străluceşte peste mine Soarele Dreptăţii , Lumina Lumii , Razele cele Blânde şi de Viaţă Făcătoare şi Incălzeşte răceala cugetării şi a firii mele celei nepricepătoare . Puterile cunoscătoare ale sufletului meu Luminează-le , mintea Inţelepţeşte-mi , cugetul Intăreşte-mi , părerea Intemeiaz-o , înfăptuirea Indrepteaz-o , simţirea Păzeşte-o , deschizăturile cele din afară [ale trupului] spre care şi prin care vine războiul Invaţâ-le , ochii Infrânează-i şi Indrumăi să vadă neted şi drept , urechile Deschide-mi-le spre Ascultarea şi Priceperea Inţelepciunii Tale şi a Sfintelor Tale Cuvinte şi Desfată-le ca la „un glas de veselie şi de laudă în cântec de sărbătoare", mirosul Stăpâneşte-l şi fă-l să caute buna mireasmă a Mirului Tău cel gândit Mire „cel mai Frumos Impodobit decât toţi oamenii", veştejeşte gustul , Indrumă pipăitul ca să tindă cu cuvioşie spre Lauda Slavei Tale şi spre Indestulată Facere de Bine aproapelui nostru , iar picioarele să alerge cu osârdie pe Calea cea Dreaptă a Sfintelor Tale Porunci şi Pace să Vestească .
Sădeşte în inima mea Frica Ta cea Preacurată şi printr-însa către Dragostea Ta Intraripează'mă.
Pune intru mine , Doamne , DUMNEZEUL meu , amintirea neştearsă a Sfântului şi Infricoşatului Tău Nume , de unde vine Adevărata Bucurie , făcându-mă biserică Ţie , Locuind şi Umblând întru mine , cu totul Sfinţindu-mă , Lumirându-mă şi Veselindu-mă Preadulce lisuse Hristoase cu Darul Tău cel Negrăit şi „Fă-Ti Lăcaş întru mine , nevrednicul , împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Tău Duh , ca ale Tale să le gândesc , ale Tale să le grăiesc , ale Tale să le fac , ale Tale să le cuget , ca să Viezi Tu întru mine şi eu întru Tine , şi întru ale Tale să vieţuiesc şi să răsuflu neîncetat .
Depărtează de la mine , Iubitorule de oameni Doamne , toată slava deşartă şi mândria şi „inimă zdrobită şi smerită şi Duh Drept Innoieşte întru cele dinlăuntru ale mele" .
Aşa Doamne , „Cel ce spre cele smerite priveşti", Făcându-le ale Tale cu Puterea Ta cea mai înainte Văzătoare şi Cuprinzătoare „şi pe cele înalte şi mândre de departe le Cunoşti” care nu au nici o apropiere de Tine .
Pune intru mine , Iubitorule de Bine , Doamne , necurmată şi neîncetată cugetare la moarte , Temeiul filosofiei celei bune , Purtare de grijă pentru plecarea din lumea de aici , Aducere-aminte de ceasul sfârşitului meu , Pomenirea despărţirii sufletului de trup , căci „pământ sunt şi în pământ mă voi duce" . Şi va fi frumuseţea mea , cea făcută după Chipul lui DUMNEZEU , pocită , neslăvitâ , fără chip , că nu după multă vreme va fi putreziciune , spurcăciune şi mâncare viermilor . Vai , că „deşertăciune este tot omul ce viază . Cum trece omul , ca un chip , dar în zadar se tulbură" .
„Omul e ca iarba şi zilele lui ca umbra trec . Căci ca floarea se vestejeşte" şi ca un vis trece şi se risipeşte tot omul .
Că fum în nări este suflarea noastră şi toată slava omului ca floarea ierbii .
Surpă , Doamne , şi omoară cugetul meu cel trupesc , ca să nu fac ceea ce urăsc , nici să nu iubesc ceea ce mă scârbeşte , nici „să nu caut la deşertăciune şi la nebunii mincinoase" .
Fă neputincioasă , Doamne , toată uneltirea potrivnicului şi stinge săgeţile vicleanului cele aprinse , cu Tăria Ta cea Atotputernică , la de la mine , Indelung-Răbdătorule şi întru tot Bunule Doamne, poftele lumeşti şi pornirile pătimaşe , ca să nu mă tulbur în zadar , ca să nu voiesc să plac oamenilor , ci Ţie , Bunul meu Stăpân , Făcător de Bine şi Părinte după Dar , ca să scap de lumea cea amăgitoare şi de ţiitorul lumii şi să mă fac pe deplin al Tău , al Făcătorului şi DUMNEZEULUI şi Mântuitorului meu .
„Pătrunde cu frica Ta cărnurile mele , Cel ce l-ai omorât pe ucigaş şi Preacuratele Tale Mâini şi Picioare le-ai Pironit pe Cruce ca să Vadeşti păcatul şi înşelăciunea vrăjmaşului .
Ridică-mă din noroiul nebuniei , din tartarul uitării şi din iadul împietririi , Cel Care numai cu Voirea şi cu Glasul Tău cel Atotputernic ai Ridicat pe Lazăr din mormânt a patra zi şi cu moartea Ta cea de Viaţă Făcătoare l-ai Inviat pe om şi l-ai sculat pe Adam Impreună cu tot neamul .
Binevoieşte , Doamne , să petrec eu întru sine-mi şi întru frumuseţile sufletului , şi către ele să-mi am mintea şi toată sârguinţa şi silinţa , să-mi închipui Strălucirea cea Gândită şi Frumuseţea cea Neasemănată , să Te Doresc pe Tine , Mirele Cel Gândit al sufletelor , Cel „Frumos cu podoaba mai mult decât fiii oamenilor", Bucuria Ta cea Negrăită să o poftesc şi să nu mă lipesc de cele trecătoare , să nu mă amăgesc cu podoabe vremelnice şi să nu mă plec celor ce rău mă sfătuiesc .
Spală prin Stropirea Curăţeniei şi în Scăldătoarea lacrimilor celor fierbinţi spurcăciunea răutăţilor mele .
Străluceşte făclia mea sufletească prin Untdelemnul Facerii de Bine şi al Dragostei celei Adevărate către aproapele .
Invredniceşte-mă , Doamne , să-Ţi aduc Ţie în loc de mir bine mirositor , în loc de mir scump şi de mult preţ , viaţă curată , intru Pocăinţă agonisită de mine .
Incredinţează viaţa mea Ingerului Păcii cel Credincios Păzitor , suflarea mea Taberei Sfântului Inger şi , pe scurt , Ingerului celui Luminos , Povăţuitor , Ajutător , Apărător al ticălosului meu suflet .
Ca şi acum , cu nevinovăţie şi fără de osândă Impărtăşindu-mă Părticelei Sfinţeniilor Tale , Trupului şi Sângelui Tău Celui de Viaţă Făcător , să mă Sfinţesc şi să mă Luminez , iar după viaţa aceasta să fiu rânduit în Corturile Drepţilor , în Lăcaşurile Sfinţilor , în partea celor ce din veac Bine Ţi-au Plăcut Ţie şi să mă învrednicesc Impărăţiei Tale celei Veşnice , Iubitorule de oameni , Doamne .
Pentru Rugăciunile Preacuratei Maicii Tale , ale PreaBinecuvântatei Stăpânei mele Născătoare de DUMNEZEU şi ale Tuturor Sfinţilor Tăi .

Amin !

In aceasta poza: