21 . in primavara anului 1951 , Patriarhul Justinian voia sa transfere pe Parintele Cleopa cu 40 de monahi la Manastirea Neamt , ca sa faca aici cea mai mare lavra a monahismului romanesc . Insa Arhimandritul Cleopa iubea mai mult linistea si rugaciunea si nu voia sa faca nimanui tulburare . De aceea s-a inchis in taina in chilia sa , a postit o saptamana desavarait ai se ruga cu lacrimi Maicii Domnului sa-l scape de aceasta grea incercare .
Ascultand DUMNEZEU rugaciunea lui , in noaptea cea de pe urma , pe cand
se ruga , i-a Grait Maica Domnului din Icoana , zicandu-i :
„Nu te intrista pentru tulburarile de la Manastirea Neamt , ca le voi linisti Eu ! Dar sa nu fii in indoiala !"
Caci un gand ii spunea sa se duca si alt gand sa nu se duca la Manastirea Neamt .
A doua zi , dupa Sfanta Liturghie , Parintele Cleopa a primit instiintare de la Patriarhie sa ramana pe loc .

22 . Vazand autoritatile de atunci ca la Manastirea Slatina vin multi credinciosi , intr-o noapte au inchis pe cativa monahi . Atunci si Parintele Cleopa , impreuna cu ucenicul sau , Ieromonahul Arsenie , au plecat in munti a doua oara , aproape de Rarau , unde s-au nevoit impreuna doi ani si patru luni , rabdand multe necazuri , suferinta , foame , prigoana si ispite de la diavoli . In vara anului 1954 , Patriarhul Justinian a obtinut de la autoritati , cu Voia lui DUMNEZEU , libertatea Parintilor Cleopa si Arsenie de a face misiune prin manastiri , fapt care i-a bucurat pe t0ti .

23 . In anul 1956 , Parintele Cleopa s-a reintors la metanie in Manastirea Sihastria si facea multa misiune duhovniceasca cu rugaciunea si cu cuvantul , impreuna cu marele duhovnic , Ieroschimonahul Paisie .
Dar diavolul cauta prilej sa tulbure din nou Biserica lui Hristos . Astfel , in primavara anului 1959 , cand a venit marea prigoana impotriva Bisericii si mai ales a manastirilor peste 4000 de parinti si frali au fost izgoniti din manastiri , ramanand doar cei batrani .
Atunci s-au varsat multe lacrimi si mul1i credinciosi adaposteau pe parinti prin casele lor , pana s-au reintors la manastirile de metanie .

24 . Vazand aceasta mare prigoana asupra manastirilor , Parintele Cleopa s-a retras intr-o noapte pentru a treia oara in Muntii Carpati . A colo s-a nevoit peste cinci ani de zile in tacere , in liniste si rugaciune . Ultimii ani a stat impreuna cu ucenicul sau , Ieromonahul Varsanufie . Si atat de mult se bucurau de dulceata linistii , incat nu voiau sa se mai reintoarca la manastire .

25 . Ne spunea ucenicul lui , Protosinghelul Varsanufie , ca odata mergea Parintele Cleopa pe poteca unei paduri , si a vazut venind spre el un tanar necunoscut . Atunci parintele , nevrand sa fie cunoscut , s-a rugat lui DUMNEZEU sa nu fie vazut de oameni . Astfel , prin Minune , tanarul a trecut pe langa el , dar nu l-a vazut , fiind acoperit de Harul Domnului .
Aceste fapte s-au petrecut de mai multe ori , Parintele Cleopa fiind acoperit cu Darul lui Hristos , si nimeni nu le stia decat el si ucenicul lui .

26 . A vand multa linste la bordeiul sau din padure , Parintele Cleopa isi impartea timpul in trei parti : rugaciune , scriere de cuvinte duhovnicesti si odihna .
Cea mai mare parte a timpului se ruga , facandu-si toata randuiala de preot si pustnic in fiecare zi , pana la 12-15 ore . Se ruga mult si cu rugaciunea inimii , pe care o deprinsese din tinerete , iar timpul liber ramas il folosea la scrierea cartilor sfinte , mai ales predici .
Din cartile scrise de cuviosia sa in linistea muntilor amintim :
+ Predici duhovnicesti (Urcus spre Inviere) ,
+ Predici la Duminici de peste an ,
+ Predici la Praznice Imparatesti si la Sfintii de peste an ,
+ Minunile lui DUMNEZEU din Zidiri ,
+ Precum si unele indreptare de spovedanie pentru stareti , ieramanahi , preoti de
mir , monahi si credinciosi .

27 . Odata ne spunea Parintele Cleapa ca intr-o Sambata dupa amiaza , s-a pregatit sa scrie un Indreptar de Spovedanie pentru arhierei , cu Binecuvantarea patriarhului Justinian . Pe cand vaia sa inceapa a scrie , a vazut in razele soarelui un Arhiereu imbracat in vesminte , care Stralucea de Lumina si care l-a Binecuvantat cu ambele Maini pentru inceperea acestui lucru Sfant . Atunci a inteles ca Insusi Hristos l-a Binecuvantat sa inceapa aceasta Sfanta Lucrare , pe care a savarsit-o cu bine in adancul muntilor !

28 . In toamna anului 1964 , Parintele Cleopa , cu Darul lui Hristos , s-a reintors in obstea Manastirii Sihastria , la 29 septembrie .
A fast o mare bucurie duhovniceasca pentru calugari si credinciosi .
Din anul acela pana la sfarsitul vietii sale , adica timp de 34 de ani , Cuviosia sa era cautat de toti calugari si mireni , tarani si intelectuali , tineri si batrani , elevi si studenti , romani si straini . Toti il cautau , toti ii cereau sfat duhovnicesc , toti se simteau bucurosi in chilia lui si aveau mare speranta in rugaciunile Cuviosiei Sale , fiind Un Mare Duhovnic harismatic si cunoscator desavarsit al Sfintei Scripturi si al Sfintilor Parinti .

29 . Ne spuneau adeseori credinciosii care veneau la Cuviosia sa pentru binecuvantare , ca sunt fericiti ca l-au vazut pe Parintele Cleopa si ca le-a dat sfaturi duhovnicesti . Parintele ii indemna sa se roage si ei , sa se spovedeasca , sa mearga regulat la sfanta biserica si sa faca fapte bune . Si asa li se implineau cele de folos .
Astfel , ucenicii Parintelui Cleopa deveneau mai buni , mai milostivi , mai ravnitori si mai smeriti . Iar batranul le amintea deseori cuvintele Psalmistului :
Smeritu-m-am si m-am mantuit .

30 . Catre calugari zicea uneori Parintele Cleopa : „Cand ai intrat in manastire , ai murit lumii ! Nu mai ai mama , nu mai ai tata ! Nu mai ai nimic cu prietenii , cu neamurile , cu rudeniile . Vai de noi daca ne-om intoarce cu mintea inapoi in lume , sa mai avem tata si mama , sora si frate , prieteni , neamuri si rudenii , casa si mosie! O singura datorie mai au cei din manastire fata cei de acasa . Sa-i invete cuvantul lui DUMNEZEU si sa se roage pentru Mantuirea lor . Dar ca sa se mai duca sa-i ajute pe ei , sau sa plece din manastire , sau sa fure din avutul manastirii sa dea la ai sai , acela este al doilea Iuda , pentru ca s-a lepadat de lume numai cu gura , iar cu inima este in lume".

31 . De multe ori spunea Sfintia sa ucenicilor : „Constiinla este Glasul lui
DUMNEZEU in inima noastra . Prin toate ne mustra constiinta cand gresim . Ea
este Glasul lui DUMNEZEU care ne cheama Ia El :
< Omule , ai gresit . Eu te iert , dar sa nu mai faci . Vino la Mine , caci la Mine este Izvorul Iertarii , al Iubirii si al Milostivirii ! Pune inceput bun de azi inainte , sa nu mai pacatuiesti ! >.

32 . Altadata zicea : „Fratii mei , cand vom intelege ca DUMNEZEU ne cheama prin boli , prin suferinte , prin pagube , prin necazuri , prin robie , prin seceta , sa nu stam impietriti , ci sa ne intoarcem acasa la Tatal Ceresc si sa zicem : < Iarta-ne noua , Doamne , pacatele si ne Miluieste pe noi nu ne cearta din ura , ci din Dragoste ,
ca sa nu ne pierdem > !”

In aceasta poza: