Albumele lui Luminita-Gabriela Boldea » Schitul Muntele Mic
Hram: „Sf. Prooroc Ilie” (20 iulie)
Adresa: Sat Borlova, (Staţiunea turistică de pe Muntele Mic), com. Turnu Ruieni, jud.Caraş-Severin, cod 1660
Numărul de vieţuitori: 2
Acces rutier: D.L. Caransebeş – Borlova – Staţiunea Muntele Mic
Acces feroviar: Caransebeş. Se poate ajunge şi cu telescaunul de la Borlova
Posibilităţi de cazare: Maxim 5 persoane
Egumen: Ieromonah Timiş Pantelimon
Telefon: 0747/255121
Alături de Muntele Semenic, Muntele din apropierea Municipiului Caransebeşului numit Muntele Mic reprezintă dintotdeauna un simbol al Banatul Montan. Pentru ca priveliştea mirifică să capete valenţe creştine pe o culme deasupra cabanelor la marginea pădurii de brad, se înalţă pe piatra stâncii biserica schitului cu hramul Sfântul Ilie, lucrată în stilul bisericilor maramureşene cu un turn ascuţit, înalt de 20m. Iniţiativa aparţine unor oameni de bună credinţă de la Primăria Timişoara şi de la Uzinele Electrice din Timişoara care în anul 1939 a construit bisericuţa de lemn, fiind sfinţită de Episcopul Vasile Lăzărescu la 1 mai 1940.
După executarea picturii de către Elvira Dăscălescu din Bucureşti prin contribuţia parohiilor din Protopopiatul Caransebeş. Lângă bisericuţă s-a construit o bisericuţă care conţine 5 chilii, bucătărie şi trapeză, însă regimul comunist a făcut ca acestea să fie confiscate, iar călugării risipiţi, astfel încât până în anul 1991 mănăstirea funcţionând fără vieţuitori, de îngrijire bisericii ocupându-se un singur paznic din localitatea Borlova.
De la 1 iulie 1991 s-a reluat viaţa monahală prin slujirea ieromonahilor Emanuel Boldea (1991-1995), Ilarion Iancu (1995-2000), iar din anul 2000 egumen al acestui schit fiind ieromonahul Pantelimon Timiş, care a reuşit, cu ajutor de la credincioşi să ridice o clădire ce adăposteşte chilii, cămară şi bucătărie. În strânsă legătură cu schitul de pe Muntele Mic este crucea înălţată pe această culme, care iniţial a fost din lemn de brad însă prin iniţiativa unui grup de intelectuali din Timişoara şi Caransebeş, cu binecuvântarea IPS Nicolae Mitropolitul Banatului şi a PS Laurenţiu Streza, Episcopul Caransebeşului s-a realizat o cruce metalică asemenea celei din vârful Caraiman, care noaptea este luminată putându-se vedea chiar din Timişoara, când timpul este favorabil.
Având în vedere acest monument creştin, Episcopia Caransebeşului la iniţiativa Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului cu participarea a sute de credincioşi, din anul 2006 la praznicul Înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie) se organizează „ Pelerinajul la Crucea de pe Muntele Mic”.
Adresa: Sat Borlova, (Staţiunea turistică de pe Muntele Mic), com. Turnu Ruieni, jud.Caraş-Severin, cod 1660
Numărul de vieţuitori: 2
Acces rutier: D.L. Caransebeş – Borlova – Staţiunea Muntele Mic
Acces feroviar: Caransebeş. Se poate ajunge şi cu telescaunul de la Borlova
Posibilităţi de cazare: Maxim 5 persoane
Egumen: Ieromonah Timiş Pantelimon
Telefon: 0747/255121
Alături de Muntele Semenic, Muntele din apropierea Municipiului Caransebeşului numit Muntele Mic reprezintă dintotdeauna un simbol al Banatul Montan. Pentru ca priveliştea mirifică să capete valenţe creştine pe o culme deasupra cabanelor la marginea pădurii de brad, se înalţă pe piatra stâncii biserica schitului cu hramul Sfântul Ilie, lucrată în stilul bisericilor maramureşene cu un turn ascuţit, înalt de 20m. Iniţiativa aparţine unor oameni de bună credinţă de la Primăria Timişoara şi de la Uzinele Electrice din Timişoara care în anul 1939 a construit bisericuţa de lemn, fiind sfinţită de Episcopul Vasile Lăzărescu la 1 mai 1940.
După executarea picturii de către Elvira Dăscălescu din Bucureşti prin contribuţia parohiilor din Protopopiatul Caransebeş. Lângă bisericuţă s-a construit o bisericuţă care conţine 5 chilii, bucătărie şi trapeză, însă regimul comunist a făcut ca acestea să fie confiscate, iar călugării risipiţi, astfel încât până în anul 1991 mănăstirea funcţionând fără vieţuitori, de îngrijire bisericii ocupându-se un singur paznic din localitatea Borlova.
De la 1 iulie 1991 s-a reluat viaţa monahală prin slujirea ieromonahilor Emanuel Boldea (1991-1995), Ilarion Iancu (1995-2000), iar din anul 2000 egumen al acestui schit fiind ieromonahul Pantelimon Timiş, care a reuşit, cu ajutor de la credincioşi să ridice o clădire ce adăposteşte chilii, cămară şi bucătărie. În strânsă legătură cu schitul de pe Muntele Mic este crucea înălţată pe această culme, care iniţial a fost din lemn de brad însă prin iniţiativa unui grup de intelectuali din Timişoara şi Caransebeş, cu binecuvântarea IPS Nicolae Mitropolitul Banatului şi a PS Laurenţiu Streza, Episcopul Caransebeşului s-a realizat o cruce metalică asemenea celei din vârful Caraiman, care noaptea este luminată putându-se vedea chiar din Timişoara, când timpul este favorabil.
Având în vedere acest monument creştin, Episcopia Caransebeşului la iniţiativa Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului cu participarea a sute de credincioşi, din anul 2006 la praznicul Înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie) se organizează „ Pelerinajul la Crucea de pe Muntele Mic”.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|